Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
IPOTEZA DE PIATA EFICIENTA SI CRITICII EI
Dominatia intelectuala a revolutiei de piata eficienta - a fost intens contestata de economisti
care au analizat psihologic si de comportamental elementele de stoc-determinare de pret,
Acest studiu analizeaza atacurile la ipoteza eficientei de piata si relatia dintre predictibilitatea si eficienta.
Burton G. Malkiel ajunge la concluzia ca pietele bursiere sunt mai eficiente si mai putin previzibile decat multe recente lucrari academice.
O generatie in urma, ipoteza de piata eficienta a fost pe larg acceptata de catre
economisti academico-financiari, de exemplu, a se vedea Eugene Fama's (1970) influentul
articolul expertiza, 'Efficient Capital Markets.' . In general, s a crezut ca titluri de valoare
au fost extrem de eficiente pentru a reflecta informatii despre stocuri individuale si
cu privire la piata de valori in ansamblu. Punctul de vedere acceptat a fost acela potrivit caruia atunci cand o informatie apare, vestea se raspandeste foarte repede si este inclusa
in preturile de titluri de valoare, fara intarziere.
Astfel, nici analiza tehnica, care este studiul preturilor stocurilor din trecut intr-o
incercare de a anticipa preturile viitoare, nici macar analiza fundamentala, care este analiza
informatiilor financiare, cum ar fi castigurile companiei, valoarea de inventar, etc, nu sunt definitive pentru a ajuta investitorii in selectarea stocurilor "subevaluate".
Ipoteza pietei eficiente este asociata cu ideea de mers pe jos 'random,' ,un termen vag
utilizat in literatura specifica pentru a caracteriza o serie de preturi in cazul in care
toate modificarile ulterioare de pret reprezinta abateri aleatorii de la preturile anterioare.
Logica ideii de plimbare aleatoare este ca, in cazul in care fluxul de informatii este liber si
informatia este imediat reflectata in preturile actiunilor, apoi modificarea de maine de pret va
va fi independenta de modificarile de pret de azi. Dar noutatea este prin definitie imprevizibila si, prin urmare, rezulta modificarile de pret trebuie sa fie imprevizibile si aleatorii.
Pana la inceputul secolului XXI, dominatia intelectuala a ipotezei pietei eficiente
a devenit mult mai putin universalea. Multi economisti din spectrul financiar,precum si un numar de statisticienii au inceput sa creada ca preturile actiunilor sunt cel putin partial previzibile.
Un nou tip de economisti a accentuat elemente psihologice si comportamentale ale determinarii stoc-pret si sustine ideea conform careia preturile actiunilor viitoare sunt oarecum previzibile pe baza modelelor de trecut de pret rulant si anumitor "masuratori fundamentale de evaluare"
Acest document analizeaza atacurile asupra ipotezei de piata eficienta si convingerii
ca preturile actiunilor sunt partial previzibile. In timp ce Burton Gordon Malkiel se sustrage de la incercarea de a prezenta un dosar complet ce trece in revista regularitati pretinse sau anomalii existente in piata de valori,acesta se rezuma doar la descrierea principalelor constatari statistice, precum si bazele lor de comportament daca este cazul, precum si,
de asemenea, sa examineze relatia dintre predictibilitate si eficienta. Un alt aspect descris de acesta constituie argumentele majore ale celor care cred ca pietele sunt de multe ori irationale prin analizarea "prabusirii de 1987",dar si alte specifice irationalitati des mentionate de catre criticii eficientei.
Este adusa in prim plan o bine-cunoscuta poveste ce are ca protagonisti un profesor de finante
si un student care gaseste intamplator o bancnota de 100 dolari pe jos.
Studentul se opreste pentru a o ridica,iar profesorul sau spune: 'Nu te deranja, daca ar fi fost
intr-adevar 100 $, nu ar fi fost acolo. ' Aceasta poveste ilustreaza cu mare maiestrie la ce se refera economistii financiari atunci cand afirma ca "pietele sunt eficiente".
Pietele pot fi eficiente in acest sens, chiar daca, uneori,pot face unele erori in evaluare, astfel
cum a fost cu siguranta adevarat in timpul anului 1999- inceputul anului 2000 cu binecunoscutul caz "Internet bubble".
De asemeanea, Burton G.Malkiel dezvaluie ipoteza conform careia pietele pot fi eficiente, chiar daca unii participanti sunt destul de irationali;cu atat mai mult,pietele pot fi eficiente
chiar daca preturile de stoc prezinta volatilitate mai mare decat poate fi explicata prin
elemente fundamentale, cum ar fi castigurile salariale si dividendele.
Economistii care cred in eficienta, fac acest lucru, deoarece acestia vizualizeaza
pietele ca dispozitive de uimitor de succes pentru a reflecta noi informatii rapid si, cel mai important,cu acuratete.
Printre acesti economisti se numara si Burton G.Malkiel care este de parere ca stabilirea preturilor de piata nu este intotdeauna perfecta,mai mult acesta este constient de greselile extraordinare comise in cazul "internet bubble".
Si nici nu neaga faptul ca factori psihologici au un cuvant de spus in ceea ce priveste stabilirea preturilor titlurilor de valoare-acesta crede cu tarie ca "adevarata valoare va castiga in cele din urma"
Si inainte de fapt, nu exista nici o posibilitate ca investitorii sa poata exploata in mod credibil
orice anomalii sau modele care ar putea exista.
Burton G.Malkiel este sceptic ,el sustinand ca nici unul dintre modele 'previzibile', care au fost documentate in literatura de specialitate nu a fost niciodata suficient de robust, astfel incat sa creeze oportunitati de investitii profitabile.
CONCLUZII:
Atata timp cat exista pietele bursiere, hotararea colectiva a investitorilor va face
uneori, anumite greseli. Fara indoiala, unii participantii de pe piata sunt
demonstrabil mai putin rationali. Ca rezultat,neregulile de stabilire a preturilor si modelele previzibile in declaratiile de stoc pot aparea in timp, si chiar si persista pentru perioade scurte.
In plus, piata nu poate fi perfect de eficienta sau nu ar exista nici stimulent
pentru profesionisti de a dezvalui informatiile care se reflecta atat de repede in
preturile de pe piata, un punct subliniat de Grossman si Stiglitz (1980).
Dar banuiesc ca rezultatul final nu va fi o abandonare a credintei in faptul ca piata de valori
este deosebit de eficienta prin utlizarea sa de informatii.
Aceste perioade ,precum anul 1999 in cazul in care asa numitele 'bule'(bubbles) par sa fi
existat, cel putin in anumite sectoare ale pietei, reprezinta din fericire exceptia, mai
degraba decat o regula. Mai mult decat atat, indiferent de modele sau irationalitati in preturi
de stocuri de individuale care au fost descoperite intr-o cautare de experienta istorica
este putin probabil sa persiste si nu va oferi investitorilor o metoda de a obtine
recompense extraordinare.
Dupa activitatea lui Malkiel (1973) ipoteza de piata eficienta a dobandit
acceptare pe scara larga. Ideea a evoluat ca toate informatiile disponibile sunt corect incorporate in preturile de capitaluri proprii de astazi , astfel incat toate modificarile
de pret din viitor vor reflecta imbunatatiri si vor fi independente fata de variatiile de pret de astazi.
Dar,acceptarea acestei ipotezei de piata eficienta a diminuat in timp, dupa prabusirea din 1987, precum si dupa acest "balon" imens de capitaluri proprii care s-a dezvoltat la
sfarsitul anilor 1990 .
Malkiel (2003) discuta unele criticii ale ipotezei pietei eficiente conform carora preturile de
capital pot fi previzibile pe baza modelelor fundamentale ale preturilor din trecut.
Eficienta, astfel cum este definita de Malkiel (2003) inseamna ca pietele financiare sunt eficiente atunci cand ' pietele nu permit investitorilor de a castiga beneficii, fara a accepta riscuri".
Pietele financiare nu sunt diferite fata de pietele de marfuriBut at ,dar in acelasi timp, psihologia
investitorilor si a efectelor pot influenta in mod evident comportamentul de pret. Multe astfel de episoadele pot fi citate. Argumentul de baza este ca , peste un timp suficient de
lung,ipoteza pietei eficiente atrage prin atuurile sale si alti factori,influentand astfel
preturile.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate