PREMISELE APARITIEI SI DEZVOLTARII FONDURILOR MUTUALE

PREMISELE APARITIEI SI DEZVOLTARII FONDURILOR MUTUALE

Fenomenele care au stat la baza aparitiei gestiunii colective sunt: diversificarea, dezintermedierea si globalizarea.

De-a lungul timpului investitorii si-au manifestat interesul pentru plasamente de capital tot mai diverse, in cautarea unor randamente sporite. In timp ce actiunile s-au dovedit a fi plasamentul cel mai performant, net superior obligatiunilor si aurului. Cu cat durata de detinere a unui plasament este mai lunga, cu atat volatilitatea cursurilor se diminueaza si converge catre un grad de fluctuatie incompresibil. Prin urmare, activele financiare ale pietei de capital s-au dovedit mai performante, dar si mai riscante prin volatilitatea lor. Interesul investitorilor pentru optimizarea cuplului rentabilitate-risc a dus la diversificarea oportunitatilor de plasament, complexitatea crescanda a pietelor de capital din ultimii ani aducand cu sine un grad inalt de sofisticare a instrumentelor de plasare a banilor. Asadar, odata cu diversificarea produselor de fructificare a capitalurilor in vederea obtinerii unor randamente maxime in conditii minime de risc, fondurile de investitii au aparut ca instrumente noi care permiteau democratizarea plasamentelor pietelor de capital.

Alaturi de diversificare, dezintermedierea bancara constituie o premisa a aparitiei si dezvoltarii fondurilor. In ultimele decenii s-a inregistrat la nivelul populatiei din tarile dezvoltate o tendinta accentuata de schimbare a structurii plasamentelor financiare. Astfel populatia si-a redus drastic ponderea activelor detinute in banci si s-a reorientat catre pietele de capital fie prin detinerea directa de titluri ale pietei de capital, renuntand sa mai plateasca costul intermedierii, fie prin indreptarea catre serviciile oferite de profesionistii specializati in gestionarea portofoliilor de valori mobiliare. Astfel procesul dezintermedierii a avut efecte asupra structurii pietelor financiare, ca urmare a reorientarii populatiei spre active mai atractive prin profitabilitatea si comoditatea oferita. Rolul bancilor in atragerea economiilor populatiei si redistribuirea lor catre agentii economici pentru realizarea de investitii s-a redus drastic, lasand astfel loc altor instrumente printre care si fondurile mutuale, a caror putere a devenit semnificativa.

Cea de a treia premisa, globalizarea financiara a stat la baza aparitiei dar si a difuzarii gestiuni colective la nivel international. Fenomenul globalizarii financiare, manifestat in principal prin trei procese majore: liberalismul financiar, dereglementarea si inovatia tehnologica, este unul din fenomenele majore ale ultimilor ani, care a dus la raspandirea si difuzarea unor fenomene la nivel mondial, printre care se numara si internationalizarea pietei financiare, diversificarea instrumentelor de plasament de capital, multiplicarea tehnicilor de gestionare a portofoliilor de valori mobiliare.

Odata cu acest fenomen, fluxurile internationale de capital au crescut mult in anii 1990. Activele gestionate de investitorii institutionali ai tarilor dezvoltate, au ajuns la peste 30 mii de miliarde USD in 2001, aproape la acelasi nivel cu PIB-ul mondial. Prin liberalizarea fluxurilor de capital si castigarea credibilitatii pietelor titluri de valoare, aceste fonduri au dus la schimbarea oportunitatilor si riscurilor intr-o serie de tari si regiuni.

Consecinta a sistemului financiar international global a fost si dezvoltarea in economiile avansate a unui pool de resurse din economisire in cautarea rentabilitatii si diversificarii riscului. Astfel, cresterea veniturilor si imbatranirea populatiei a dus la liberalizarea miscarilor de capital in multe parti ale lumii, incitand investitiile transfrontaliere. dar si la crearea unor instrumente noi de gestiune a acestor resurse cum sunt si fondurile de investitii.

Disponibilitatea acestor pool-uri de economii este insa privita din doua puncte de vedere. Pe de o parte, fluxurile de capital promoveaza o alocare eficienta a economisirii globale catre cei mai eficienti utilizatori, permitand tarilor in dezvoltare accesul la un zacamant de capital international, care sa completeze resursele lor nationale, dar pe de alta parte, fluxurile de capital sunt foarte sensibile la evolutia rentabilitatii si a riscului fiind deci inclinate catre oscilatii substantiale, pietele financiare ale tarilor cele mai dezvoltate fiind afectate din cauza efectului contagios al crizelor care se propaga pe o piata globalizata.