STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SACALAZ

CUVANT INANTE

Apatia si dezinteresul locuitorilor pentru prezentul si viitorul comunitatii lor, pune sub semnul intrebarii insasi supravietuirea comunitatii noastre.

Pentru a elimina aceasta incertitudine, este necesara mobilizarea eforturilor si resurselor locale, incurajarea participarii active a populatiei la viata comunitatii, asumarea nemijlocita a responsabilitatii pentru destinul localitatii, pentru destinul generatiilor actuale si cel al generatiilor viitoare.

Dezvoltarea durabila a comunitatii locale reprezinta o provocare si o prioritate in acelasi timp. O provocare , pentru ca o comunitate trebuie sa fie receptiva la transformarile si schimbarile externe si interne care o pot afecta, adaptandu-se acestor schimbari prin actiuni si initiative strategice locale. O prioritate , pentru ca modul in care se dezvolta localitatea ii afecteaza prezentul si sansele de viitor.

Dezvoltarea durabila raspunde necesitatilor generatiilor actuale fara a compromite abilitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor necesitati.

Dezvoltarea durabila abordeaza conceptul calitatii vietii in complexitate, sub aspect economic, social si de mediu, promovand ideea echilibrului intre dezvoltarea economica, echitatea sociala, utilizarea eficienta si conservarea mediului inconjurator.

Dezvoltarea durabila are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea saraciei, imbunatatirea calitatii vietii, dezvoltarea si mentinerea unei economii locale viabile si eficiente.

O comunitate durabila este cea care detine controlul asupra procesului de dezvoltare, a deciziilor pe care le elaboreaza si le adopta, asigurand durabilitatea la nivel local. Aceasta comunitate durabila poseda o structura sociala activa - actori, grupuri, asociatii si institutii capabile sa se mobilizeze pentru actiuni comune de lunga durata si sa-si asume responsabilitatea pentru acest proces continuu de dezvoltare.

Comunitatile durabile prospera pentru ca populatia lucreaza in colaborare si parteneriat pentru imbunatatirea calitatii vietii. Ea isi mobilizeaza capacitatile pentru a asigura servicii medicale calitative, un nivel de viata ridicat pentru toti rezidentii sai prin limitarea deseurilor, prevenirea poluarii, maximizarea conservarii si prin dezvoltarea resurselor locale si a utilizarii eficiente a lor pentru revitalizarea economiei locale.

Dezvoltarea durabila are la baza identificarea nevoilor si problemelor locale printr-un consens din partea comunitatii.

Comunitatea trebuie sa faca fata provocarilor si problemelor generate de intrarea in Uniunea Europeana, transformarilor generate de aderare.

Numai impreuna ne putem crea un viitor mai bun atat pentru noi , cat si pentru generatiile urmatoare.

Comuna Sacalaz este situata la o distanta de numai 10 Km, in partea de vest

a municipiului Timisoara.

LOCALITATEA RESEDINTA -SACALAZ

LOCALITATEA BEREGSAU MARE

LOCALITATEA BEREGSAU MIC

Zona Sacalaz , este situata in judetul Timis, la o distanta de 7,7 Km, in partea de vest a municipiului Timisoara si se intinde pe o suparafata de 136,1 km2 .

Comuna Sacalaz se invecineaza la est cu cartierul Mehala (10 km) care apartine de municipiul Timisora , la S-E se invecineaza cu satul Utvin (5,5 km) , la S se afla Sanmihaiul Roman (14 km), la S-V Sanmihaiul German (6,5 km), la V Beregsaul Mare (7,7 km), la N-V Becicherecul Mic (11,5 km), la N se afla Dudestii Noi ( 58 km ) si la N - E Sanandrei.

SACALAZ- BEREGSAU MARE - 4,4 KM

BEREGSAU MARE - BEREGSAU MIC - 2 KM

Beregsau Mare germana Grossberegsau, Grossberksoff maghiara Beregszo) se situeaza la 18 km vest de municipiul Timisoara, pe drumul national DN 59A Timisoara - Jimbolia. Are halta la calea ferata Timisoara - Jimbolia. Se invecineaza la est cu Sacalaz (8 km), la vest cu Carpinis (10 km) iar la sud-vest cu Beregsau Mic (4 km). Are o populatie de 1571 locuitori ( 2004 ). Este atestata documentar din 1392.

In primavara anului 2005 a fost organizat un referendum pentru infiintarea comunei Beregsau Mare si separarea de Sacalaz. Interesul pentru reinfiintarea acestei comune ­ al carui potential bugetar a fost estimat la 3,5 miliarde de lei anual ­ a fost resuscitat de proiectele de dezvoltare a zonei metropolitane Timisoara. Referendumul pentru reinfiintarea comunei Beregsau Mare, organizat in aceasta primavara, n-a avut succes, din cauza absenteismului masiv al electorilor comunei Sacalaz,

Beregsau Mic romana Namat sau Beregsaul Nemtesc - 1924) este atestata din anul 1317 si are o populatie de 918 locuitori ( 2004 ).

Zona metropolitana a municipiului Timisoara este un proiect in derulare pentru crearea unei unitati administrative integrate intre Timisoara si localitatile din imediata apropiere. In acest sens s-a constituit un Consiliu Consultativ avand ca scop consultarea autoritatilor administratiei publice locale din Timisoara si comunele periurbane Dumbravita Ghiroda Mosnita Noua Giroc Sanmihaiu Roman Sacalaz Sanandrei Giarmata Ortisoara Remetea Mare Sag si Parta in probleme de urbanism si amenajarea teritoriului.

Relieful este de campie. Datorita faptului ca teritoriul comunei Sacalaz se intinde in zona de vest a campiei Timisului, campia s-a format incepand cu sfarsitul pliocenului ca o unitate geomorfologica, de tip campie cu terase pleistocene, acoperita cu depozite loessoide, nisipuri sau nisipuri argiloase, pe cursul Begai.

SOLURILE

In partea de campie joasa, invelisul de sol reprezinta o mare diversitate, datorita litologiei diverse, cat si influentei nivelului freatic. In extremitatea vestica pe un subasment format din depozite fluvio-lacustre, au evoluat lacovisti, soluri gleice si vertisoluri,in asociatie cu soluri halomorfe.

Zonele mai ridicate si mai bine drenate au fost acoperite cu materiale loessoide remaniate. in Campia Jimboliei au evoluat cele mai fertile soluri ale judetului de tipul cerniziomurilor carbonatice si cambice, freatic umede si gleizate.

Datorita lucrarilor de regularizare pe cursurile mijlocii si inferioare ale raurilor, pericolul inundatiilor a fost inlaturat si solurile evolueaza catre soluri caracteristice zonei bioclimatice.

Toata campia joasa a judetului este sub influenta unui nivel freatic ridicat. Astfel, s-a ajuns la accentuarea hidromorfismului si la alcalinizarea unor areale intinse. Lucrarile hidroameliorative facute incepand cu sec. XVIII, au determinat coborarea nivelului freatic in tot arealul campiei joase.

Adancimea de inghet este de 0,80 m, recomandandu-se ca adancimea

minima de fundare sa fie 1,00 m.

Mentinerea gradului de fertilitate a solului impune sporirea aportului de

ingrasaminte naturale si sporirea productiei horticole.

Practicarea in perspectiva a unei agriculturi ecologice va valorifica mai bine potentialul natural al solurilor.

Raul Timis este cea mai importanta apa curgatoare, iar pe teritoriul comunei Sacalaz, trec apele paraului Beregsau Mare si Niarad.

Zona se caracterizeaza printr-o clima continental moderata cu influente mediteraneene.
Temperaturile medii anuale sunt de 10-11 grade celsius. Temperaturile medii anuale in ianuarie sunt de -1 grad celsius si in iulie de 22-25 grade.

Cantitatea de precipitatii multianuale este de 600 mm. Perioada martie-septembrie prezinta umiditate atmosferica scazuta, valorile variind intre 62 % (iulie)-66,6%(aprilie). Zilele cu soare reprezinta cca 75% din totalul zilelor.

Regimul eolian este determinat de frecventa sistemului baric si a proceselor circulatiei atmosferice. Cele mai frecvente in judetul Timis, sunt vanturile de nord-vest care-vara-sunt umede si iarna sunt premergatoare gerului si zapezii.

Iernile blande, fara viscole si verile calde avantajeaza zona, oferind conditii bune pentru lucrari agricole timpurii.

Influenta climei asupra agriculturii, in general, este dintre cele mai favorabile. Primaverile timpurii, uneori destul de ploioase, permit insamantari timpurii ; verile sunt destul de calduroase, uneori secetoase, toamnele prelungite si iernile mai putin aspre, cu adancimea de inghet la 0,80 m.

Vegetatia este specifica zonei de stepa propriu-zise. Dintre ierburi intalnim: spinul vantului, colilia, iar dintre arbusti: macesul, porumbarul.

Fauna spontana este reprezentata de : iepurele salbatic, porcul mistret, vulpea, soarecele de camp, harciogul si de pasari ca: prepelita, fazanul.

Flora si fauna salbatica

CLASA PASARI

1. Corcodel (Podiceps cristatus) - Satchinez, Murani, Sacalaz

6. Egreta mica (Egretta garzetta) - Satchinez, Murani, Sacalaz, Mures, Timis - specie rara, ocrotita

Pe teritoriul comunei Sacalaz, nu exista obiective turistice deosebite, dar trebuie mentionate cele cateva de interes istoric si cultural.

Biserica Ortodoxa din , pictata in secolul XIX

ANUL ATESTARII EXISTENTEI LOCALITATII: Prima atestare documentara a satului dateaza din anul 1392 intr-o diploma din 29 decembrie, care delimiteaza hotarul satului intre familia Peterd si familia Elisabeta Osana si Ana, fiicele lui Iohanis, fiul lui Bogdan. Descoperirile arheologice atesta existenta satului inca din neolitic, asezarea fiind trecuta pe harta descoperirilor neolitice si eneologice aflata la Muzeul Banatului. Prima atestare documentara a satului dateaza din anul 1392 in diploma din 29 decembrie, care delimiteaza hotarul satului Zakalhaza, denumire pe care o va pastra pana in anul 1520. In urma razboiului austro-turc (1713-1718) localitatile banatene devin proprietate a Casei Imperiale Austriece. Banatul devine provincie austriaca autonoma cu administrare militara, fiind impartit in 11 districte. In 1717 Sacalazul avea 66 case. Principala ocupatie a locuitorilor era cultura cerealelor , cultivandu-se grau , porumb. In 1725 se construieste prima moara pentru macinarea cerealelor.

VECHI DENUMIRI ALE LOCALITATII: Cu ocazia primei atestari documentare satul apare consemnat Zakalhaza, denumire pe care o va pastra pana in anul 1520.

In 1718 figureaza ca localiatea Schakalaz.

In conscriptia intocmita la 1743 privitoare la sarcinile fiscale impuse de Administratia Habsburgica figureaza in districtul Temesvarer si Sakelhaz, cu locuitori de nationalitate valaha.

In anul 1779, odata cu infiintarea Comitatului Torontal si anexarea de catre Ungaria a Banatului, ambele sate, Sacalazul si Serdinul isi schimba numele. Primul in Nagy Torac (Toracul Mare), iar cel de al doilea in Kiss Torac (Toracul Mic).

Urmatoarele valuri de colonizatori germani ( ) au stabilit definitiv predominanta germana a localitatii. Planurile dezvoltarii Sacalazului au fost trasate pe hartie la Viena, in forma unei table de sah, cu Biserica Catolica in centru.

Localitatile anexe sunt satele: BEREGSAU MARE SI BEREGSAU MIC

1.BEREGSAU MARE Desi zona a fost locuita inca din paleolitic ( Cultura Parta ) tinutul Beregsaului pare sa nu fi fost prielnic, dupa toate probabilitatile fertilitatea solului fiind scazuta, iar terenul mlastinos si supus pericolului inundatiilor . Localitatea este atestata documentar din 1335, dar satul in actuala lui configuratie , este fara indoiala mult mai nou, pledeaza pentru aceasta insusi planul dupa care a fost construit - rectitudinea ulitelor, largimea lor numerotarea intrata in uzul satenilor a "strazilor" ( de la I la VII).

Locuitorii pronunta numele satului lor Berecsau, iar ei isi spuneau odinioara berecsant ( berecsanta) - desigur sub influenta derivarii lexicale ( Beregsau Mare este locuit in majoritate de sarbi) .

Indeletnicirile si ocupatiile satenilor sunt cele obisnuite satelor de pusta, predominanta fiind cultura pamantului, indeosebi productia cerealiera.

A existat CAP , "transformarea socialista" a agriculturii infaptuindu-se si aici in faza a doua ( anii 60) prin metode de trista faima.

In perioada interbelica - de maxima inflorire economico-sociala si culturala a Beregsaului - localitatea era resedinta de comuna. Comuna Beregsau cuprindea Beregsau Mare si Beregsau Mic. Populatia actuala a satului este in majoritate de nationalitate romana si religie ortodoxa.

2. BEREGSAU MIC

Dupa dr. Samu Borovsky in lucrarea sa " Torontal - varmegye " scrie ca localitatea este amintita in registrele de zecimi papale si ca in anul 1332 ea figureaza printre Parohiile Protopopiatului de Timis. In evul mediu apartinea judetului Timis, iar diplomele din anii 1425-1497 o amintesc sub numele de Nemeti si tot pe atunci este donata de rege lui Francisc Nagylucsei. Denumirea de Nemet s-a pastrat pana azi, fiind folosita de numirea oficiala Beregsau Mic.Tot in lucrarea sa Dr. Borovsky, sustine ca in timpul Rascoalei din 1514 ( Doja), intreaga localitate a fost pustiita iar in 1520, Ludovic al XI - lea o doneaza lui Valentin Bolyka. Este greu de precizat care au fost intemeietorii localitatii. Daca apelam la traditia localnicilor aflam de la ei convingerea inradacinata ca satul a fost locuit de sarbi inca din cele mai vechi timpuri. Din documentele istorice reiese ca multi sarbi ingroziti de ocupatia turceasca au venit in valuri, inainte si dupa lupta de la Kosovo( Campia Mierlei) din 1389 si se stabilesc in Voivodina. Pe la 1700 are loc ultima colonizare sub regele Leopold I, din Bosnia si Sangeac. Prin diplome si patente imperiale, acesta a dat sarbilor emigranti din Serbia (sub conducerea patriarhului Arsene Ciarnoievici la 1890), privilegii de ordin national, cultural si religios. Tot in acest timp vechea vatra a satului sufera schimbari, asa ca localitatea Beregsau Mic apare pe malul drept al paraului Beregsau, adica pe malul actual, probabil din dorinta de a avea un sat sistematizat.

Populatia stabila a comunei Sacalaz la 01.01.2004 a fost de 6269 de locuitori, din care 3126 barbati si restul femei.

Date din istoria Sacalazului

, 29 Decembrie - Prima atestare documentara a existentei localitatii sub denumirea de ZAKALHAZA.

- Anul Rascoalei lui Gh. Doja la care au participat si tarani iobagi din Sacalaz.

- Sacalazul cu 66 de case ocupa locul 3 ca marime intre satele existente in districtul Timisoara.

- Se construieste prima moara pentru cereale de catre cetateanul Candid Iacob, moara ce va trece in proprietatea statului in 1727.

- Prima atestare documentara in care se arata ca satul este locuit de VALAHI.

- Pe harta Banatului din acest an, Sacalazul figureaza ca sat romanesc cu populatie de religie ortodoxa.

- Sosesc primii colonisti germani. Tot in acest an Maria Tereza da ordin de scoatere a romanilor din localitate si sa fie tranferati in sudul Torontalului.

- Se stabileste mutarea sacalazenilor, cat si a locuitorilor din Seredin si Neudorf (Arad) in districtul Becicherecul Mare (Zreneanin).

- La sfarsitul lunii aprilie sunt scosi cu forta din Sacalaz de catre catane. Au incarcat cat au putut in care, si-au luat turmele de vite, iar in frunte cu preotul lor iau drumul pribegiei ajungand abia in august la Torac. Se stabileste numele noii localitati tot Sacalaz, nume ce il va pastra pana in 1780. La parasirea Sacalazului, cele 60 familii lasau in urma 10.324 pomi fructiferi.

- Perioada cand se intemeiaza noul sat german odata cu aducerea celor 300 de familii din teritoriul aflat de-a lungul Rinului, din Lorena, Tier, Meintz, Luxemburg si Schwartzwald.

- Sacalazul avea 303 familii cu o suprafata de pamant de 10.091 iugare.

- In documentele vremii se specifica ca alaturi de populatia germana traiau si 158 romani.

- Se inaugureaza calea ferata Timisoara - Jimbolia. Incepand din acel an sacalazenii profitand de acest nou mijloc de transport (trenul), incep sa livreze grau la Kikinda si Timisoara.

- Se construieste scoala existenta azi.

- Exista o fabrica de caramida si tigla, cu o productie anuala de un milion de caramizi si 600.000 tigle.

- Sacalazul devine centru de comuna, avand in componenta localitatile Beregsaul Mare si Beregsaul Mic.

Populatia stabila a comunei Sacalaz la 01.01.2007 a fost de 6631 de locuitori, din care 3248 barbati si restul femei.

La 01.01.2004, populatia Sacalazului era repartizata astfel:

Structura populatiei pe grupe de varsta

Structura populatiei pe grupe de varsta si pe localitati potrivit recensamantului populatiei din anul 2002, se prezinta astfel :

Dinamica populatiei

Evolutia populatiei potrivit datelor de recensamant pe localitati se prezinta astfel:

Evolutia demografica in perioada 1990-2004 a comunei SACALAZ;

Forta de munca

In ceea ce priveste forta de munca aceasta nu este suficient de bine pregatita pentru a face fata noilor mutari cu care se confrunta piata muncii dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

In anul 2007, numarul somerilor in comuna Sanandrei reprezinta 1,2 % din populatia stabila aflata la varsta de munca, ceea ce nu reprezinta o imagine reala deoarece multi locuitori lucreaza in strainatate si de asemenea datorita metodologiei de calculare a numarului de someri in Romania acest procent nu include si pe cei fara loc de munca si care nu mai beneficiaza de ajutor de somaj. In acest moment apreciem o rata reala a somajului de aproximativ 10 %.

Ocupatia de baza a locuitorilor comunei Sacalaz este agricultura, lucru care reiese si din numarul mare de asociatii agricole private si familiale existente in comuna.

DRUMUL PUBLIC DE ACCES

Drumul de acces dinspre localitatea de resedinta Timisoara este DN 59, la vest de Sacalaz aflandu-se localitatea Timisoara iar la la vest localitatea de frontiera Jimbolia.

RETELE

Retea de apa potabila exista 100%, in total existand un nr. de 8 foraje la nivel de comuna repspectiv - 5 in localitatea Sacalaz, 3 in localitatea Beregsau Mare si 1 in localitatea Beregsau Mic.

Sectorul captare si distributie apa potabila isi desfasoara activitatea in cele trei comunitati, centrul de comuna si satele apartinatoare. In cadrul acestui sector isi desfasoara activitatea un numar de opt angajati. Captarea apei potabile se face prin pompare verticala din foraje, in bazine de 5000 l, sistem hidrofor. Adanci-mea forajelor este de 220 m si avem un numar de opt astfel de foraje. Reteaua de distributie a apei este de aproximativ 29 km lungime. Intrucat vechimea acesteia este de aproximativ 35 ani, in prezent este foarte deteriorata.

Retea de canalizare - nu exista inca, insa Primaria Sacalaz in colaborare cu Consiliul Judetean Timis a depus un poiect Phare 2004- 2006 Infrastructura Mare , prin care se creeaza toata infrastructura Zonei Industriale Sacalaz, printre care si reteaua de canalizare a localitatii Sacalaz.

Total km retea de canalizare prevazuti in localitatea Sacalaz sunt 4 km.

In conformitate cu obligatiile ce revin tarii noastre in procesul de aderare la U.E., localitatile rurale au ca termen de punere in functiune a lucrarilor de alimentare cu apa, perioada 2006-2010, iar realizarea lucrarilor de canalizare si statiilor de epurare, perioada 2010-2017. In prezent, Consiliul Judetean Timis coordoneaza activitatea proiectului de infiintare a unei societati regionale, cu operator unic R.A. "Aquatim", avand ca actionari 62 de comune si 5 orase.

Reteaua de drumuri

Toate drumurile in comuna Sacalaz sunt pietruite; partial in localitatea Sacalaz sunt si asfaltate.

In localitatea Sacalaz exista o retea de drum de 35,8 km pietruit.

La Sacalaz, Beregsau Mare si Beregsau Mic vor incepe lucrari de reface­re a unor drumuri si la trotuare. Intr-o prima faza, la Sacalaz se vor asfalta 5 kilometri, fiind vorba de cele trei strazi de legatura cu centrul asezarii, la Beregsau Mare se vor reface trotuarele si se va imprejmui cimitirul, iar la Beregsau Mic se va incepe, mai intai, cu punerea de borduri la strazi.

Pasajul spre Sacalaz

Pasajul denivelat peste calea ferata, spre Sacalaz, la iesirea din Timisoara a fost deschis in acest an si are circa opt sute de metri lungime .

RETEAUA FEROVIARA

In anul 2007 s-au sarbatorit 160 ani de cand s-a dat in folosinta a doua cale ferata din Banat - Timisoara - Jimbolia - Kikinda - Szeged, dupa prima care a fost Bazias - Oravita, inaugurata in 1854.

De mentionat ca aceste doua cai ferate au deschis drumul dezvoltarii transportului feroviar si marfii din Romania. Cu acest prilej s-a dezvelit placa comemorativa de pe zidul garii Sacalaz.

Fose septice

In realitate nu toate sunt fose septice dar sunt construite din pereti de beton

Statie de epurare

La nivelul comunei nu exista pana in acest moment o statie de epurare.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Toate localitatile comunei sunt alimentate cu energie electrica din sistemul energetic national, prin intermediul retelelor de medie tensiune de 20 KV, posturi de transformare de 20/0,4KV si retelele de distributie de joasa tensiune pe toata lungimea arterelor stradale.

Toate gospodariile populatiei sunt alimentate cu energie elctrica. Incintele economice ale societatiilor comerciale sunt de asemenea alimentate prin racordare la reteaua de medie tensiune cu posturi de transformare de capacitate corespunzatoare consumurilor tehnologice avizate in timp.

Evolutia negativa a numarului de locuitori in perioada anilor '70-'80, precum si a consumului tehnologic datorita restructurarilor din perioada anilor '90, a determinat scaderea generala a consumului de energia electrica in cele trei localitati. Capacitatea de transport si de distributie a instalatiilor existente este satisfacatoare.

TELECOMUNICATII

ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Prin apropierea localitatii, trece conducta de transport - inalta presiune gaze naturale DN 200 mm,-inlesnind racordarea localitatii .

Localitatea Sacalaz, in data de 30 noiembrie 2007, a fost conectata la reteaua de alimentare cu gaze naturale.

Pentru aceasta localitate s-a executat o documentatie pentru infiintarea distributiei de alimentare cu gaze naturale necesara incalzirii, pentru prepararea hranei sau folosirii in scopuri tehnologice.

Pentru alimentarea cu gaze a zonelor de locuire si a zonelor de dotari cu institutii si servicii, s-a propus constructia unei statii de Reglare - Masurare, de la care sa porneasca retelele de presiune redusa care sa alimenteze toate imobilele localitatii si zone propuse pentru introducere in intravilan.

Consumatorii individuali de gaze naturale sunt alimentati in sistem mobil, cu butelii sub presiune.

Dupa 1989, in viata economica a comunei Sacalaz au intervenit modificari majore.

In comuna Sacalaz se desfasoara activitati grupate pe sectoare de activitate dupa cum urmeaza:

Sectorul primar ramane dominant, agricultura reprezentand 90 % din economia localitatii, dar structurile si formele de organizare se modifica: locul cooperativelor de stat a fost luat de asociatiile familiale (104), fermieri (5), ferme zootehnice (16), si crescatorii individuale (370), majoritatea exploatatiilor fiind de tip individual, pe suprafete mici.

In prezent principalele activitati economice ale comunei Sacalaz sunt agricultura, cresterea animalelor, moraritul si panificatia. Sunt, de asemenea, bine reprezentate activitatile din sectorul tertiar: comertul, transportul in comun si serviciile catre populatie.

Comuna dispune si de o zona industriala care gazduieste un numar de 29 companii romanesti si straine. Deoarece zona industriala este in acest moment in intregime ocupata, se are in vedere extinderea ei pana la o suprafata de 83 hectare, prin proiect PHARE.

In total sunt implantate in comuna Sacalaz aproximativ 180 companii private.

Comuna Sacalaz face de asemenea parte, impreuna cu alte sapte comune, din Asociatia Microregionala Banat Ripensis de Dezvoltare a Localitatilor. Exista de asemenea constituite, la nivel regional un numar de 25 asociatii de afaceri.

Evolutia posibila economica si sociala in cele trei localitati justifica extinderile suprafetelor construibile propuse in actuala documentatie.

Actualele platforme agricole partial restructurate pot asigura cresteri economice care sa determine un standard de viata superior si implicit sa sustina sporiri ale populatiei.

Dezvoltarea unitatilor economice si a fondului locativ pe terenurile libere existente si cele propuse pentru introducere in intravilan, pot acoperi nevoile populatiei in urmatoarea perioada de timp.

Extinderea capacitatilor de captare si distributie a apei potabile si constituirea sistemului de canalizare cu statii de epurare mecanica si biologica, cu preluarea debitelor pluviale, poate fi realizat esalonat pe baza unei analize economice si a resurselor financiare.

Reteaua de distributie a gazelor naturale folosite pentru incalzire, prepararea apei calde menajere si pentru prepararea hranei a fost inclusa prioritar, in programul de investii al comunitatii locale, contribuind astfel, la ameliorarea conditiilor de locuit.

Prioritara este modernizarea infrastructurii in toate cele trei localitati ale comunei (cai de comunicatii si transport retele gaze, canalizari si retele telefonice, in Beregsau Mic), asigurandu-se astfel , conditiile esentiale dezvoltarii economice si constructiilor de locuinte.

Principalele activitati economice ale comunei sunt agricultura, cresterea animalelor, morarit si panificatie. Marea majoritate a exploatatiilor sunt de tip individual pe suprafete mici. Gospodariile individuale, asociatiile familiale nu pot fi performante, din lipsa structurilor organizatorice de valorificare a productiei agricole, in conditii de eficienta. Situatia actuala prezinta practicarea unei agriculturi de subzistenta in sectorul privat.

Tinand cont de dezvoltarea economica a comunei si de cresterea nivelului de trai a populatiei, bancile s-au aratat interesate sa deschida filiale in Sacalaz, oferind intreaga gama de operatiuni specifice persoanelor fizice si juridice.

BRD Groupe Societe Generale a deschis la Sacalaz o agentie.

Zona Industriala Sacalaz este proprietatea comunei Sacalaz, in suprafata totala actuala de 17,7 ha cu extindere, prin Certificat de urbanism aprobat, a suprafetei la 86,83 ha. In prezent suprafata de 17,7 ha este ocupata in proportie de 100%.

Oferta specifica actuala a zonei industriale este de concesiune parcele de tip 'greenfield', cu posibilitatea de vanzare dupa finalizarea investitiei, catre agenti economici, fara restrictii de domeniu de activitate, cu scopul construirii de hale de productie, birouri si alte activitati economice.

Caracteristici tehnice

Suprafata totala actuala: 17,7 ha

Suprafata viitoare: 86,83 ha, exista PUZ,

Suprafata concesionata in prezent: grad de ocupare 100%

Conditii geotehnice de fundare: bune

Drum acces si distante: DN 59 A (Timisoara - Jimbolia) 7,7 km fata de Timisoara

Infrastructura

Energie electrica: linie de medie tensiune - LEA 20 KVA

Gaz metan: nu, reteaua in comuna existand deja , fiind lipsa doar SRM -ul

Retea apa: foraj de mare adancime

Canalizare-Epurare: nu

Intreaga retea de infrastructura necesara unui parc industrial este prevazuta a se realiza printr-un proiect de finantare prin Fondurile structurale, beneficiar fiind Primaria Sacalaz si Consiliul Judetean Timis. Se estimeaza realizarea acestei infrastructuri in anul 2007-2008.

Functiunile complementare ale parcului sunt:

- servicii mic comert

- administratie

- spatii verzi amenajate

- accese carosabile pietonale

- retele tehnico - edilitare si constructii aferente

Utilizarile permise sunt

- constructii cu functiune preponderent industriala (industrie nepoluanta), administartiva, de depozitare, comert, servicii, echipamente legate de functionarea zonei

- functiuni complemetare : spatii verzi amenajate, accese carosabile, parcaje, garaje, retele tehnico- edilitare si constructii aferente.

Interdictii definitive de construire

- unitati ce prezinta riscuri tehnologice

- unitati industriale mari cu procese tehnologice poluante

- constructii de locuinte

- depozite de deseuri

- ferme agro-zootehnice, abatoare

- anexe gospodaresti pentru cresterea suinelor, bovinelor, cabalinelor

- constructii in perimetrele de protectie ale forajelor de apa

- constructii in zona de protectie a liniei electrice de medie tensiune si a drumului national 59A

Dietrich & Honold

Euro Cupon Textil

Actualele platforme agricole partial restructurate pot asigura cresteri economice care sa determine un standard de viata superior si implicit sa sustina sporuri ale populatiei.

Principalele activitati economice ale comunei sunt agricultura, cresterea animalelor, morarit si panificatie. Marea majoritate a exploatatiilor sunt de tip individual pe suprafete mici. Gospodariile individuale, asociatiile familiale nu pot fi performante, din lipsa structurilor organizatorice de valorificare a productiei agricole, in conditii de eficienta. Situatia actuala prezinta practicarea unei agriculturi de subzistenta in sectorul privat.

Dotarea cu utilaje in anul 2003 se prezinta astfel:

Din datele operative pe anul 2003 productiile totale realizate in sectorul privat au fost:

Comuna dispune de o suprafata agricola de 11.384 ha, de 180 ha suprafete amenajate pentru irigatii, de 6000 mp sere si solarii precum si de depozite de cereale cu o capacitate de 3800 tone. Actualele platforme agricole, partial restructurate pot constitui o solida baza pentru viitoarele cresteri economice.

Cele 5 balti aflate in proprietatea privata a comunei, au fost date spre concesionare unor societati private, care le-au amenajat ca si centre de agrement si pescarie.

Complexul "Cristal Club", din Sacalaz, Strada Garii nr. 1 - centru de relaxare si destindere format dintr-o pensiune cu zece camere, sala de conferinte, resta­urant cu 60 de locuri, sala de fitness si piscina. La acestea, se adauga doua terenuri de minifotbal si sase de tenis, cu nocturna, omologate de Federatia Romana de Tenis, pentru a se orga­niza si competitii internationale.

Atat cei care prefera tensiul, cat si iubitorii fotbalului, dispun de vestiare, dotate cu dusuri, sauna si masaj. Amploarea proiectului este data si de valoarea investitiei, 1,5 milioane de euro.

De asemenea, in comuna Sacalaz, Katerini S.R.L., Sacalaz, printr-un proiect SAPARD in valoare de 199 000 euro a construi pensiunea turistica rurala Katerini

Sacalaz are primul hotel de cinci stele din Timis

Primul hotel de cinci stele din judetul Timis a fost inaugurat, sambata, la Sacalaz. Hotelul Elysee a fost ridicat pe locul fostei Case Parohiale catolice din localitate, intr-o zona rezidentiala, la 10 minute de Timisoara si 20 de minute de Aeroportul International 'Traian Vuia'. Hotelul, construit in stil baroc, se intinde pe o suprafata de 6.500 de metri patrati. Hotelul Elysee are 20 de camere, cu servicii la camera, plasma, frigider, seif, mobila baroc, semineu, pivnita de vinuri frantuzesti, centru SPA, doua sali de conferinta, piscina exterioara cu mozaic si jacuzzi. Investitia engleza aduce un miliard pe an la bugetul localitatii, din impozite si impozitul pe teren si a creat 30 de locuri de munca.

Pescuit sportiv

Cea mai apropiata pescarie de Timisoara (aproximativ 6 kilometri) functioneaza la Sacalaz, la iesirea spre Jimbolia, (pe DN 59), pe partea dreapta. Preluata acum aproape un an, balta cu o suprafata de 8 hectare a fost amenajata si populata cu crap cu greutatea intre 800 grame si 4 kilograme. 
Pentru buna desfasurare a pescuitului sportiv vor urma alte investitii: populari cu peste (cosas, fitofag, cteno), deschiderea unei terase. Pescaria apartine societatii comerciale "Cyprinius" S.R.L.

Institutii sanitare:

- Cabinete medicale = 2: Sacalaz, Beregsau Mare si Beregsau Mic;

- Farmacie umana = 1: Sacalaz;

- Cabinet sanitar-veterinar = 1: Sacalaz;

- Farmacie veterinara = 2: Sacalaz.

Caminul de zi pentru copii handicapati: Sacalaz,str.a VI-a, nr.503

Cabinete medicale veterinare: Sacalaz, str.a IV-a, nr.354, Dr. Olar Viorel

Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate

pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea

prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.

Pe plan local, rezultatele activitatii in domeniul asistentei sociale sunt bune,

urmarindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primariei Recas, fara a se depasi termenele legale de solutionare a petitiilor. Numai in situatii deosebite, cazurile sunt deferite altor institutii.

S-a aprobat, de ase­menea, alocarea de la bugetul local a sumei necesare pentru transportul la scoala a copii­lor cu handicap accentuat si grav si a insotitorilor acesto­ra, doar in prezenta copiilor, conform Legii nr.448/2006, privind protectia si promova­rea drepturilor persoanelor cu handicap.

Numarul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (ajutoare sociale) =

Comuna Sacalaz are o populatie tanara, grupa de varsta 0 - 19 ani fiind destul de bine reprezentata.Comuna are un numar total de 860 elevi care invata intr-una din cele 3 scoli ale comunei.

SCOLI:

• Scoala Generala cu clasele I -VIII - Sacalaz
• Scoala Generala cu clasele I-VIII - Beregsau Mare
• Scoala cu clasele I-IV- Beregsau Mic

Scoala Generala nr. 1 - A fost construita in anul 1901, avand 7 clase si 5 invatatori.

In prezent, dupa lucrarile de modernizare si infrumusetare a scolii ce s-au realizat cu sprijinul Primariei, scoala are un numar de 14 sali de clasa, un laborator de biologie, unul de fizica-chimie, o sala de informatica, o biblioteca care este totodata cabinet de limba romana, o sala de sport si un teren de sport.

De instruirea si educare elevilor se ocupa un numar de 11 invatatori si 14 profesori. Cadrele didactice de la Scoala Sacalaz se mandresc cu numarul mare de absolventi care au studii superioare. Unii din fostii elevi sunt astazi dascali in scoala in care au invatat, ducand mai departe traditia acestei institutii, leagan de formare al viitoarelor generatii.

In fiecare localitate functioneaza cate o gradinita cu program normal, unde beneficiaza de educatie si ingrijire cei 170 copii de varsta prescolara din comuna.

Gradinite cu program normal = 3: Sacalaz, Beregsau Mare si Beregsau Mic.

Gradinita din comuna Sacalaz

In comuna Sacalaz este in stadiu de implementare proiectul "Centru de coordonare, pregatire si perfectionare profesionala in judetul Timis".

Proiectul are o valoare totala de 198.000 de euro si se va realiza in cadrul unui parteneriat CJT-Consiliul Local Sacalaz, pe de o parte si landul german Nordrhein Westfalia, pe de alta parte.

CAMINE CULTURALE:

Pe teritoriul comunei Sacalaz functioneaza 3 camine culturale:

• Caminul Cultural Sacalaz, str. A IV-a
• Caminul Cultural Beregsau Mare, str Principala
• Caminul Cultural Beregsau Mic- str.Principala

Caminul Cultural Sacalaz

Dezvoltare Rurala Durabila in parteneriat "transfrontalier" este continuarea dezvoltarii, in decurs de 12 luni, a capacitatilor de cooperare, in domeniul cultural si turistic a celor doua comunitati partenere - Sacalaz si Torac, din Serbia.

Prin acest proiect cele doua primarii isi propun sa continue intensificarea capacitatii autoritatilor locale din cele doua regiuni partenere de a dezvolta activitati culturale comune in zona de frontiera.

Cel de-al doilea proiect realizat prin finantarea Uniunii Europene are ca scop crearea unei retele de comunicare durabila intre Primaria Sacalaz si Primaria din Torac, prioritizand dezvoltarea schimburilor culturale intre cele doua regiuni, dezvoltarea turismului la nivel local prin identificarea posibilitatilor de agroturism, promovare economica locala.

Avand in vedere ca in cadrul proiectului anterior comuna Sacalaz a infiintat un ansamblu de dansuri populare, in cadrul prezentului proiect s-au infiintat corul si orchestra comunei Sacalaz. Tot in cadrul acestui proiect a avut loc a doua editie a Festivalului Cununa Prieteniei, organizat la caminul nostru cultural.

Biblioteca comunala Sacalaz este o biblioteca cu profil enciclopedic, care este pusa in slujba comunitatii locale si care permite accesul nelimitat si gratuit la colectii, baze de date si alte surse proprii de informatii, fara deosebire de statutul social ori economic, varsta, sex, apartenenta politica, religioasa ori etnica. Biblioteca are in prezent 11.096 de volume.

Agenda culturala a comunei Sacalaz este deosebit de bogata, printre actiunile anuale, amintim:

A fost realizata o campanie de strangere de fonduri de la firmele private din

comuna, prin care s-au adunat sponsorizari in valoare de 120 milioane lei vechi , utilizate pentru construirea unui loc de joaca pentru copiii din localitatea Sacalaz. De asemenea s-a reusit amenajarea a doua noi locuri de joaca, in localitatile Beregsau Mic si Beregsau Mare.

CULTE

Biserici, manastiri si alte lacase de cult:

- Biserici ortodoxe = 3: Sacalaz, Beregsau Mare si Beregsau Mic;

- Biserica Catolica Sacalaz;

- Biserica Ortodoxa Sarba Beregsau Mic;

- Biserici penticostale = 2: Sacalaz si Beregsau Mare;

- Biserici baptiste = 2: Sacalaz si Beregsau Mic.

Rugi si alte manifestari cultural-religioase:

- Rugi in localitatile: Sacalaz (27 mai), Beregsau Mare (15 aprilie) si Beregsau Mic (22 aprilie).

Mass Media

"Foaia Sacalazului" este o publicatie lunara aparuta cu sprijinul Consiliului Local care prezinta activitatea ce tine de partea culturala, educativa si istorica a asezarii

o noua publicatie, sugestiv intitulata "Opinia" da posibilitatea fiecarui ceta­tean din comuna a de a fi parte activa la tot ceea ce tine de viata comunitatii. "Opinia", va reflecta tot ce tine de ritmul, atat de intens, al cotidianului.

Activitati sportive. In comuna Sacalaz exista o activitate sportiva intensa.

Echipa de Fotbal Rapid Sacalaz

Serviciul de salubritate al Primariei are grija de colectarea gunoaielor in stare solida de la gospodariile oamenilor, curatarea strazilor, intretinerea spatiilor verzi din comuna. Gunoiul este transportat la o platforma care nu corespunde standardelor ecologice ale UE

Sectorul salubritate isi desfasoara activitatea pe raza centrului de comuna cu un numar de doi angajati. Dotarea minimala a acestui sector consta intr-un tractor si o remorca. Pe baza de planificare, acest sector asigura ridicarea reziduurilor menajere de la populatie si agenti economici si transportarea acestuia la groapa de gunoi Beregsau Mare. Activitatea acestui serviciu poate fi imbunatatita printr-o dotare corespunzatoare. Despre sectorul soferi - mecanici utilaje, trebuie stiut ca are cinci angajati, care au la dispozitie un parc auto constituit din microbuz transport, autobasculanta autovidanja, caterpillar si miniexcavator. Sectorul administrare scoli are ca domeniu de activitate, prin personalul avut la dispozitie, toate aceste activitati.

Comuna nu are un sistem centralizat de incalzire nici macar in zona centrala. Incalzirea se face de catre populatie in mod individual si se bazeaza in procent de 98% pe combustibil lemnos. Acest fapt genereaza cantitati ridicate de fum si cenusǎ care se adauga deseurilor solide ale comunei. Exista intentia de a economisi cǎldura prin termoizolarea unor cladiri din comuna, dar nu au fost demarate inca proiecte concrete in acest sens. De aceea este nevoie de realizarea unui plan operational detaliat si a unui studiu de fezabilitate pentru reabilitarea cladirilor.

Poluarea aerului din comuna inregistreaza un nivel redus, fiind produsa, in principal, de traficul rutier si, in timpul iernii, de arderea lemnului pentru incalzire. Nu exista poluare industriala in zona. In 2005 s-a inregistrat un grad mai ridicat de poluare, datorita inundatiilor din zona.

In perioada 01.12.2005-01.08.2006 s-a desfasurat proiectul de colectare selectiva

a deseurilor reciclabile de la populatie in localitatile, Sacalaz, Sanandrei, Mosnita Noua, Remetea Mare, Sanmihaiu Roman, Sag, in valoare de 89334 Euro, de catre

ONG-ul Tinerii Prieteni ai Naturii.

Primaria comunei Sacalaz functioneaza din anul 1968 si este o institutie publica avand ca obiectiv deservirea populatiei ceea ce presupune servicii si activitati in folosul comunitatii.

Principala activitate este administratia publica a carei functie este de a oferi populatiei servicii in urmatoarele domenii: taxe si impozite, consiliere juridica, centrul agricol, eliberare de titluri de proprietate, administrarea domeniului public, obtinerea de autorizatii si adeverinte, ajutor social, probleme de stare civila.

Primaria dispune de 12 compartimente distribuite astfel:

SECRETARIAT, STARE CIVILA, SERVICII PUBLICE SI DE PROMOVARE, TAXE SI IMPOZITE, RESURSE UMANE, CASIERIE, CONTABILITATE, CENTRUL AGRICOL, CULTURA, JURIDIC, URBANISM, SOCIAL, BIROUL DE CONSILIERE PENTRU CETATENI.

Pe langa Primarie mai functioneaza SERVICIUL DE GOSPODARIRE COMUNALA, care are drept scop, asigurarea catre populatie a serviciilor de apa, canalizare, vidanjare, curatenie pe raza comunei si reabilitare a spatiilor verzi. In cadrul acestui serviciu functioneza de asemenea serviciul de inspectie comunala insarcinat cu sanctionarea firmelor si persoanelor fizice care nu-si indeplinesc in mod corect obligatiile pe raza comunei.

In Sacalaz s-a infiintat si Politia comunitara. Un serviciu public care, impreuna cu postul de politie, are menirea sa intregeasca spiritul de ordine. Este nevoie in comuna de un climat social propice, care sa ii dea cetateanului, indiferent de varsta, sentimentul, atat de necesar, de siguranta. Un plus de atentie din partea fiecaruia poate contribui la evitarea unor intamplari nedorite.

Administratia publica locala a comunei Sacalaz este organizata si functioneaza conform principiului autonomiei locale, legalitatii, eligibilitatii si descentralizarii serviciilor publice. In aceste conditii, persoanele care lucreaza aici sunt independente fata de cele centrale, rezolvand treburile publice in ordinea si dupa principiile pe care le-a stabilit comunitatea.

Activitatea desfasurata in cadrul Primariei este asigurata dupa cum urmeaza:

 2 demnitari (primar, vice-primar)

 14 functionari publici

13 persoane cu contract de munca

Toti functionarii publici au urmat cursuri de perfectionare organizate de Centrele de Formare pentru Administratia Publica Locala.

Primaria are un numar total de 27 posturi in primarie din care un numar de 14 functionari publici si 13 persoane incadrate ca si personal contractual, iar Serviciul de Gospodarire Comunala are 44 angajati.

Consiliul Local al comunei Sacalaz este format din 15 consilieri locali.

Componenta Consiliului Local Sacalaz mandatul 2004 - 2008

BABUR DANUT - PD

BLEJUSCA GHEORGHE - PNL

BONDAR DANIEL - PD

BUBOI COSMIN- PD

DUMA PETRE - PNL

GURITA CRISTIAN - PD

LANCIU VIOREL - PD

MANZ MARIAN - PD

NEAGU MARIN - PNL

PAVEL NICOLAE - PSD

OLAR VIOREL - PD

PAIAN PETRE - PSD

TOPALA SORIN - PD

TULCAN IOAN - PD

CIMPOCA VASILE - PRM

LOCUIRE

Numarul locuintelor la 31 decembrie 2006

Conditiile de viata ale populatiei 

Constructiile vechi sunt facute din lemn, barne peste care este pusa o tencuiala din pamant amestecat cu paie si pleava. Fundatia acestora este din piatra si sunt acoperite cu tigla.

Casele mai nou construite au fundatia din beton zidurile din caramida sau boltari de ciment si sunt acoperite cu tigla.

Casele au de regula forma dreptunghiulara fiind perpendiculare pe lungimea strazii, sau de-a lungul strazii. Sunt prevazute cu doua ferestre la strada, iar interiorul este format din doua camere, o bucatarie si un coridor. Anexele gospodaresti sunt construite din lemn sau caramida.

Comuna Sacalaz mai detine un numar de 51 locuinte inchiriate. In perimetrul fostei unitati militare s-a incheiat un numar de 90 de contracte de inchiriere. In ceea ce priveste concesionarea tere-nurilor pentru constructia de locuinte proprietate personala si in acest domeniu s-a procedat la actualizarea, an de an, a tarifelor de concesionare, conform legislatiei in vigoare, fapt care a dus la adunarea unor sume insemnate la bugetul local. Concesionarii care si-au edificat si intabulat constructiile in Cartea funciara au avut posibilitatea sa depuna cerere in vederea cumpararii terenului concesionat, dupa o evaluare intocmita de un expert evaluator autorizat. Numarul contractelor de vanzare-cumparare al concesiunilor in anul 2007, a fost de 17. Totodata, s-a masurat un numar de 15 gradini, aferente imobilelor cumparate in baza Legii 112/1995, gradini care au fost atribuite gratuit, conform HCL nr. 47/2004.

Cartierul rezidetial Primaverii

Terenul alipit de localitatea Sacalaz, la DN 59/A Timisoara - Jimbolia, este destinat crearii unei zone de locuinte care se va incadra in fondul construit existent si proiectat, ceea ce va satisface cererea locala de locuinte si pe cea venita dinspre municipiul Timisoara, localitatea Sacalaz aflandu-se in zona periurbana a municipiului Timisoara. Terenul este amplasat in estul localitatii Sacalaz in intravilanul extins al localitatii, in aliniamentul DN 59A Timisoara - Jimbolia, la 5 km de Timisoara inainte de intrarea in Sacalaz pe partea stanga. Terenul este in prezent neconstruit, are o forma rectangulara trapezoidala si are o suprafata de 29.5 ha. Terenul se identifica cu CF 2294. Zona localitatii Sacalaz se incadreaza in caracteristicile climaterice generale specifice tarii noastre, clima temperat continentala moderata. In acest moment nu sunt semnalate probleme din punct de vedere al mediului, in zona neexistand surse de poluare in afara traficului de pe drumul national DN 59A Timisoara - Jimbolia.

In cele trei localitati situate pe teritoriul comunei Sacalaz, (centru de comuna), Beregsau Mare si Beregsau Mic, (sate apartinatoare), intravilanul actual care delimiteaza zonele construite sau destinate constructiilor, cuprinde atat suprafetele inscrise in evidenta cadastrala a teritoriului intravilan, cat si incinte construite, formand trupuri distincte, alipite sau distantate de perimetrele vetrelor localitatilor incluse insa in bilantul cadastral al comunei potrivit destinatiei actuale.

Suprafata de 50,26 ha propusa pentru includerea in intravilanul localitatilor va beneficia in perspectiva de lucrari de infrastructura necesare (cai de comunicatii, alimentare cu apa, gaze naturale, etc.) si inglobata astfel in vatra satului, va fi inclusa in algoritmul de dezvoltare al comunei pe urmatorii 10 ani.

Comune infratite

Dezvoltare Rurala Durabila in parteneriat "transfrontalier" este continuarea dezvoltarii, in decurs de 12 luni, a capacitatilor de cooperare, in domeniul cultural si turistic a celor doua comunitati partenere - Sacalaz si Torac, din Serbia.

Prin acest proiect cele doua primarii isi propun sa continue intensificarea capacitatii autoritatilor locale din cele doua regiuni partenere de a dezvolta activitati culturale comune in zona de frontiera. Cel de-al doilea proiect realizat prin finantarea Uniunii Europene are ca scop crearea unei retele de comunicare durabila local prin identificarea posibilitatilor de agroturism, promovare economica locala. Avand in vedere ca in cadrul proiectului anterior comuna Sacalaz a infiintat un ansamblu de dansuri populare, in cadrul prezentului proiect s-au infiintat corul si orchestra comunei Sacalaz. Tot in cadrul acestui proiect a avut loc a doua editie a Festivalului Cununa Prieteniei, organizat la caminul nostru cultural.

La 1 aprilie 2006, comuna Sacalaz s-a infratit cu o comuna din Austria , Wolfsberg. Protocolul a fost incheiat in vederea promovarii unor proiecte comune viitoare in ceea ce priveste dezvoltarea locala si cultura locala.

Colaborare cu localitatea "Reutlingen-Germania", privind schimburi de scrisori;

Administratia locala este implicate in implementarea unor proiecte castigate avand ca scop dezvolatrea administratiei publice locale.

'Dezvoltare Rurala Durabila in parteneriat transfrontalier' - Fondul Comun al Proiectelor Mici, Romania - Serbia & Muntenegru RO2003/005.778.02.03 proiect in valoare de 47.503 Eur.

'Agentie de Parteneriat Economic Local' - Linia bugetara RO-2002/000-586.03.02 - Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administratiei la nivel local - in parteneriat cu comuna Sanmihaiu Roman in valoare de 23.040 EUR.

'Centru de incubare a afacerilor , coordonare , calificare si perfectionare profesionala Ttimis' PHARE CBC 2004 Romania - Ungaria - Interreg IIIA in valoare de 487.219 EUR

Biroul de Consiliere pentru Cetateni ofera servicii de informare si consiliere pentru locuitorii din localitate si din satele invecinate. Cei care apeleaza la acest birou beneficiaza de consultanta gratuita si de confidentialitate. Locuitorii comunei au venit la acest Birou cu diverse cazuri, cu abuzuri, litigii funciare, oameni care au fost nedreptatiti de institutii ale statului sau societati comerciale. Fiecare caz este analizat pentru a se gasi solutii de rezolvare la problemele cetatenilor.

Biroul de Consiliere pentru Cetateni ofera servicii gratuite de informare si consiliere in urmatoarele domenii : sanatate, asistenta sociala, asigurari sociale, protectia consumatorului, regimul proprietatii, invatamant, protectia copilului, raporturi de munca, drepturi si obligatii civile, impozite si taxe, servicii publice, tineret, informatie europeana si multe altele.

Centru de Dezvoltare Comunitara - efort comun pentru un viitor comun

Buget: - 35, 800 euro; Solicitant - Asociatia Microregionala Banat

Ripensis de Dezvoltare a Localitatilor;

O importanta deosebita in viata orasului o are Asociatia Microregionala "Banat-Ripensis" de Dezvoltare a Localitatilor, din care fac parte si unele localitati din vecinatatea Jimboliei (Comlosu Mare, Lenauheim, Carpinis, Cenei, Uivar, Sacalaz, Gottlob, Checea si Iecea Mare) si care are menirea de a promova cooperarea pe multiple planuri intre diferitele localitati din Romania, Serbia si Ungaria. Dintre proiectele care s-au materializat prin participarea directa a Asociatiei "Banat-Ripensis" se remarca infiintarea Biroul de Consiliere pentru Cetateni si Centrul de Dezvoltare Comunitara, actiuni finantate de Uniunea Europeana prin programul

PHARE.

"Trasee ale comunicarii intre microregiuni transfrontaliere". Acest proiect, realizat in parteneriat cu "Asociatia Consiliilor Locale pentru dezvoltarea teritoriala a Microregiunii Csanád" din Ungaria (compusa din asezarile autoguvernate Apátfalva, Csanádpalota, Királyhegyes, Kövegy, Magyarcsanád si Nagylak) urmareste dezvoltarea, in decurs de 12 luni, a capacitatilor de cooperare in domeniul cultural si artistic a celor 13 comunitati locale apartinand celor doua microregiuni. S-a elaborate un studiu privind potentialul turistic si cultural al celor doua microregiuni si au fost intreprinse diferite activitati comune romano-maghiare in domeniile artei ceramice, confectionarii jucariilor din lemn, al traditiilor culinare, al turismului cultural si sportiv si comunicarii transfrontaliere.

Obiectivul major al proiectului a urmarit crearea unei retele de cooperare durabila intre cele doua microregiuni, care sa dezvolte pe viitor proiecte comune in domeniile social, cultural si economic.

ANALIZA SWOT

Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifica Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunitati si Amenintari.

Dezvoltarea sau regenerarea unei asezari rurale este determinata semnificativ de schimbarile care se produc in structura economiei locale, in structura populatiei si in cultura comunitara. Pe de alta parte, dezvoltarea comunitatii este substantial influentata de aplicarea unui management adecvat si axat pe trei tinte principale : dezvoltarea infrastructurii si asigurarea accesului la infrastructura, protectia mediului ambiant si diminuarea saraciei.

Totodata, dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont de caracterul limitat al resurselor (de capital uman, natural si financiar) ce impiedica o autoritate publica sa gestioneze toate problemele comunitatii, precum si de alocarea echilibrata a acestora.

Autoritatea publica trebuie sa evalueze permanent oportunitatea realizarii unei investitii, nu numai in raport cu resursele sale financiare prezente, dar si cu cele viitoare, precum si cu optiunile populatiei, astfel incat aceasta autoritate sa incurajeze responsabilitatea comunitara si individuala, precum si parteneriatul in realizarea unui proiect de dezvoltare locala.

Obiectivele principale ale dezvoltarii comunei Sacalaz constau in:

. Dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura ( apa, canalizare, distributie gaze, electricitate, cai de transport);

. Protectia mediului;

. Reducerea saraciei;

Tinand cont de conditiile specifice ale zonei, in subsidiarul obiectivelor generale, comuna Sacalaz isi propune totodata si isi asuma responsabilitatea fata de persoanele defavorizate si pentru convietuirea etniei rrome.

Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare; politicile, planificarea strategica, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

. Dezvoltarea durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatori economici;

. Intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si structurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;

. Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public- privat;

. Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanta;

. Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte;

. Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural;

. Utlizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta sustenabilitatii, respectiv emiterea de reglementari si functionarea utilitatilor publice in sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;

. Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

. Analiza capacitatii tehnice de executie;

. Evaluarea eficientei resurselor financiare si umane;

. Evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute;

. Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;

. Evaluarea nevoilor familiilor sarace si a capacitatii primariei de a asigura accesul acestora la locuri de munca, servicii publice de baza, venit minim;

. Protectia mediului;

. Realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

. Asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii (informatii topografice, informatii statistice, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).

PROIECTE

1. INFRASTRUCTURA

2. MEDIUL DE AFACERI

3. AGRICULTURA, SILVICUTURA SI INDUSTRIE ALIMENTAR

4. DEMOGRAFIE SI SANATATE PUBLICA

5. INVATAMINT - EDUCATIE

6. SOCIAL

7. OBIECTIVE CULTURALE

8. CULTE

9. SPORT

10. ADMINISTRATIE PUBLICA

11. TURISM