Finantarealor economice in Romania

Finantarealor economice in Romania

Obiectivele programelor de finantare ale Bancii Mondiale pentru Romania

Banca Mondiala avea in anul 2000 un portofoliu de peste 30 de proiecte de finantare in Romania - dintre care 22 in derulare si 7 in diverse stadii de pregatire, iar valoarea lor totala este de peste 1,5 miliarde dolari, din care au fost utilizati 1,4 miliarde dolari. In perioada 1994-2000, finantarile acordate Romaniei de Banca Mondiala au insumat peste trei miliarde dolari.

Mai mult, Banca Mondiala va putea oferi Romaniei pentru urmatorii 4 ani, circa 1,5 miliarde dolari, daca vor exista programe guvernamentale solide.i mica. Domeniile considerate prioritare sunt: privatizarea, dezvoltarea sociala, agricultura sau alte sectoare in care se pot crea noi locuri de munca.

Asistenta sociala pentru saraci este, de asemenea, un domeniu in care Banca Mondiala intentioneaza sa ofere ajutor financiar. Totodata, va fi oferit un imprumut pentru programe noi menite a reduce efectele secetei, in special la sate. Banca Mondiala poate sprijini dezvoltarea economica a Romaniei, prin programe pe termen lung, care sa creeze locuri de munca pentru o perioada indelungata de timp.

Situatia tragerilor din imprumuturile derulate de Banca Mondiala la 31 decembrie 2000

Sursa: Adevarul Economic nr. 4 (460) 24-30 ianuarie 2001

Intre proiectele finalizate cu succes de Guvernul Roman se numara Programul PSAL I (Imprumutul de Ajustare a Sectorului Privat).

Astfel in iunie 2000 Romania a obtinut si cea de a doua si ultima transa din imprumutul de 300 de milioane dolari.

Obiectivele si descrierea proiectului PSAL I

Obiectivul principal al programului PSAL I a fost sprijinirea reformelor structurale in domeniul privatizarii intreprinderilor de stat, reforma sistemului bancar, dezvoltarea mediului de afaceri, precum si demonopolizarea sectorului energetic.

Descrierea proiectului

Privatizarea intreprinderilor de stat

Au existat doua conditii principale in acest domeniu.

Prima conditie a constat in realizarea unui progres satisfacator in ce priveste privatizarea unei parti semnificative din activele intreprinderilor de stat conform unui grafic al privatizarilor pe scara larga. Alte obiective au constat in privatizarea unor intreprinderi mici si mijlocii conform unui program stabilit.

In al doilea rand, este necesara inchiderea unor intreprinderi de stat care reprezinta o povara fiscala pentru economie.

Reforma bancara

In acest domeniu se impun trei conditii:

Ø      Corectii imediate si pe termen lung referitoare la situatia financiara a Bancorex si a altor banci de stat aflate in dificultate.

Ø      Aplicarea unui plan coerent de privatizare si lichidare pentru a se evita, pe viitor, transferarea deficitelor fiscale asupra sectorului financiar.

Ø      Realizarea unui progres satisfacator in privinta imbunatatirii capacitatii de monitorizare si supraveghere a BNR pentru a se preveni pe viitor astfel de presiuni asupra sistemului bancar.

Dezvoltarea mediului de afaceri

Aceasta componenta a PSAL a urmarit consolidarea mediului in care sectorul privat poate sa se dezvolte si sa prospere. Conditiile din acest domeniu s-au referit la reforma codului fiscal, eliminarea conditiilor care descurajeaza dezvoltarea sectorului privat, precum si la reforma cadrului legal cu scopul promovarii investitiilor private.

De fapt, Programul PSAL I s-a incheiat odata cu semnarea contractelor cu consultantii de privatizare pentru 63 de societati comerciale. (Compania TAROM a fost exclusa de pe lista initiala care cuprindea 64 de societati).

Etapa urmatoare dupa semnarea contractelor cu consultantii pentru privatizare este aprobarea strategiilor de privatizare. Pana la finele anului 2000 erau aprobate 50 din cei 63 de agenti economici cuprinsi in programul PSAL I . Aceste societati au fost publicate in Monitorul Oficial, si sunt : Sidex Galati, Hidromecanica Brasov, Electroputere Craiova, ROMVAG Caracar, Antibiotice Iasi, Rotec Buzau, Cord Buzau, Fortus Iasi, Real Pleasa, Sidermet Calan, Cug Cluj, Elsid Titu, Industria Sarmei Campia Turzii, Rocar Bucuresti, Timpuri Noi Bucuresti, Uztel Ploiesti, Uzuc Ploiesti, Petroutilaj Campina, Griro Bucuresti, Mecarex Botosani, Viromet Victoria, Carom Onesti, Uzinele Sodice Govora Rm Valcea, Colorom Codlea, Bicapa Tarnaveni, Argesana Pitesti, Moldosin Vaslui, Corapet Corabia, Aro Campulung, Vulcan Bucuresti, Terom Iasi, Romtensid Timisoara, Cost Targoviste, Vulcan Bucuresti, Rulmentul Brasov, UCM Resita, Lugomet Lugoj, Nicolina Iasi, Mecanica Negresti Oas, FSR Rasnov, Urbis Bucuresti, Optica Timisoara, Electroturris Turnu Magurele, Biodin Calafat, Electronica Bucuresti, Rofep Urziceni, Sinter Reg Azuga, Exfor Bucuresti, Clujana Cluj-Napoca, IUG Craiova, Siderurgica Hunedoara.

In ceea ce priveste restul societatilor comerciale pentru care inca nu s-au aprobat strategiile de privatizare, trebuie facute unele precizari. In cazul Alro Slatina si Alprom Slatina au fost modificate strategiile de privatizare urmand sa fie oferite la privatizare simultan. Cazul intreprinderii Tractorul UTB Brasov, alaturi de celelalte societati comerciale desprinse prin divizare, este unul special. La Santierul Naval Constanta (SNC), implementarea strategiei de privatizare este conditionata de intrarea in vigoare a unei ordonante de urgenta pentru mandatarea fostului FPS, sa vanda pachetul detinut de AVAB in SNC in cadrul PSAL .

Faur Bucuresti nu poate fi privatizata in structura actuala. Este in curs de elaborare propunerea de HG privind strategia de privatizare.

La Subansamble Sfantu Gheorghe este necesar un raport de evaluare la dosarul de privatizare. Tehnofrig Cluj, Mecanica Marsa, Poiana Brasov, Celhart Donaris Braila, Roman Brasov, Nitramonia Fagaras sunt alte societati pentru care nu au fost aprobate strategiile de privatizare.

Programul PSAL II

Programul PSAL II va urmari, in principiu, derularea acestor contracte. Este posibil ca o conditie de aprobare a acestuia in board-ul Bancii Mondiale o va reprezenta adoptarea de catre Guvern a unui numar de strategii de privatizare. Totusi, in cadrul acordului PSAL nu exista o data limita stabilita explicit pentru aprobarea strategiilor de privatizare.

PSAL II a fost lansat, la finele lunii aprilie 2000, ca un program deosebit de ambitios. El prevedea privatizarea a trei mari societati nationale (CFR Marfa, SN a Sarii, SN a Apelor Minerale) si a altor societati din portofoliul fostului FPS, precum si dezetatizarea integrala a sistemului bancar.

Alte obiective propuse vizeaza reforma utilitatilor publice, imbunatatirea mediului de afaceri, reforma administratiei publice. Insa, intarzierile din negocierile cu Banca Mondiala, vor avea ca urmari stabilirea altor termene decat cele prevazute in matricea PSAL II.

FONDURILE SAPARD

SAPARD este al treilea instrument de asistenta financiara nerambursabila, pentru sprijinirea tarilor candidate la Uniunea Europeana, destinat reformei structurale in sectorul agricol si in alte domenii legate de dezvoltarea rurala, precum si de implementarea legislatiei comunitare referitoare la CAP (Common Agricultural Policy - Politica Agricola Comuna).

Prin SAPARD, UE indica o serie de masuri generale, din care fiecare stat poate alege pe cele care sunt apreciate ca adecvate in conditiile specifice tarii respective. Caracterul restrictiv al SAPARD-ului se manifesta prin cerinta utilizarii eficiente a sumelor nerambursabile primite.

Activitatile finantate prin programul SAPARD

Organismul abilitat sa implementeze acest program in Romania este Agentia SAPARD , care functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Ministerul Integrarii Europene este coordonatorul tuturor programelor de finantare nerambursabila, inclusiv a acestui program. Asistenta nerambursabila din partea Uniunii Europene pentru Romania este, in fiecare an, de circa 600 de milioane Euro. Uniunea Europeana aloca anual peste jumatate de miliard de Euro din bugetul sau pentru a sprijini zece state candidate (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia) in realizarea de imbunatatiri structurale in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale. Programele pentru toate cele zece tari candidate au fost aprobate de Comisie in toamna anului 2000.

Comisia Europeana a elaborat in luna iulie 2000 raportul anual referitor la derularea programului SAPARD pentru cele zece state candidate central si est- europene. In perioada 2000-2006, Romania va primi aproximativ 153 milioane de euro pe an prin intermediul SAPARD, fiind al doilea beneficiar al acestui program al Uniunii Europene, dupa Polonia.

Raportul amintit mentiona ca pana la finele anului 2000 cele zece state solicitante au depus eforturi mari in a-si infiinta agentiile SAPARD. Totusi nici o tara nu dispunea de o agentie SAPARD pregatita sa primeasca fondurile de la U.E, asadar, Comisia nu transferase, pana la finele anului 2000, fondurile catre nici o tara beneficiara. Raportul descrie, de asemenea, si progresele inregistrate in 2001 in aceasta directie. La ora actuala, doua din cele zece state au reusit obtinerea de fonduri Sapard, Bulgaria - care pentru 2000 are alocati 52,12 milioane euro, si Estonia cu peste 12,13 milioane euro pentru anul 2000, iar altele fac progrese semnificative in acest sens. Cota anuala SAPARD pentru tarile beneficiare in preturi 1999 este urmatoarea:

Prin SAPARD, cele zece tari vor beneficia de asistenta pentru cele 15 masuri prevazute in program, iar suma totala pentru perioada 2000-2006 se ridica la peste 3,7 miliarde euro, din care Romania si Polonia vor primi cele mai multe fonduri (1,07 miliarde euro, respectiv 1,20 miliarde euro).

Toate cele 10 programe nationale SAPARD propuse de statele candidate includ masura privind sprijinirea investitiilor in holdingurile agricole. Aceasta masura este programata sa absoarba 797 milioane euro, reprezentand 21% din totalul contributiei comunitare. Pentru unele tari, aceasta masura este considerata ca avand cea mai importanta pondere: Lituania (47% din totalul fondurilor alocate prin SAPARD acestui stat), Estonia (43%), Bulgaria (31%), Ungaria (28%), Republica Slovaca (28%). Romania nu a prevazut pentru investitiile in holdingurile agricole decat 15% din banii de la SAPARD destinati tarii noastre pe perioada 2000-2006, desi Raportul Comisiei Europene remarca faptul ca importanta pe care fiecare stat o acorda respectivului domeniu reflecta nevoia pentru modernizarea agriculturii si adaptarea la cerintele UE. Romania isi propune sa cheltuie aceste fonduri pentru sectoare ce includ cresterea porcilor, pasarilor, productia de lapte, cereale, fructe si legume, dar si vinuri.

Masura privind sustinerea procesarii, marketingului agricol si piscicol este inclusa in toate cele 10 programe SAPARD, fondurile totale destinate ei ridicandu-se la 954 milioane euro. Spre deosebire de alte tari, Romania si-a propus sa investeasca in aceasta directie doar 17% din fondurile alocate prin SAPARD pana in 200 Iata si ce cote aloca alte state imbunatatirii procesarii si marketingului produselor agricole si piscicole : Slovenia (40%), Polonia (38%), Letonia (26%), Republica Ceha (25%), Bulgaria (24%), Ungaria (21%), Republica Slovaca (26%). Aceste cifre ofera o idee asupra importantei acordate de tarile aplicante procesarii si marketingului agricol, ca o cale a imbunatatirii, adaptarii, reconstruirii sau crearii industriilor agroalimentare.

Selectia sectoarelor care vor beneficia de finantare depinde caracteristice specifice ale agriculturii si nevoile fiecarui stat. Numarul total al sectoarelor ce vor primi fonduri variaza intre trei (Estonia si Slovacia) si unsprezece (Romania). Trei sectoare au fost selectate de toate cele 10 state : lapte, carne si peste.

Romania este singura tara interesata de sprijin pentru controlul de calitate, veterinar si fitosanitar. Raportul precizeaza ca "autoritatile romane intentioneaza sa utilizeze finantarea SAPARD in sectorul sanitar-veterinar si in domeniul controlului fitosanitar si al calitatii alimentelor, mai ale la nivel judetean". Contributia U.E. la acest domeniu este de 28 milioane euro.

Practicile agricole de protectie a mediului vor fi sprijinite financiar prin programul SAPARD cu 83 milioane euro, reprezentand 2% din contributia comunitara. Spre deosebire de statele membre UE, implementarea acestei masuri nu este obligatorie pentru tarile aplicante SAPARD. Totusi, cu exceptia Sloveniei, toate cele zece state au inclus aceasta masura in programele lor. Din cele 83 de milioane euro, Romania va beneficia de peste 26,5 milioane euro pentru practici agricole de protectie a mediului.

Circa 460 milioane euro, adica 11% din contributia comunitara pentru SAPARD, este destinata masurii privind dezvoltarea activitatilor generatoare de venituri alternative.

Principalul obiectiv al acestei dispozitii este incurajarea dezvoltarii si diversificarii activitatilor economice in mediul rural prin oferirea de surse alternative de venituri in agricultura. In acest sens, Romania va beneficia prin programul SAPARD, intre 2000 si 2006, de 102,6 milioane euro.

Programul elaborat de Romania include la acest capitol dezvoltarea serviciilor in agricultura, a pescuitului si a turismului rural.

Patru programe nationale SAPARD includ dispozitia privind organizarea de grupuri de producatori, intre care se regaseste si programul propus de Romania, alaturi de Bulgaria, Ungaria si Republica Slovaca. Pentru Romania, valoarea programului este de 23,6 milioane euro, iar obiectivul principal este " sprijinirea producatorilor agricoli care isi comercializeaza produsele in comun la standarde pre-definite". A fost fixata si o valoare minima pentru productia anuala a grupurilor care vor fi finantate, precum si o cifra de afaceri minimala. In cazul Romaniei, aceasta este de 20000 de euro, la Bulgaria 150000 de euro, Republica Slovaca - de la 0,5 milioane euro pana la 12 milioane euro in functie de produs.

Renovarea satelor, protectia mostenirii rurale, precum si imbunatatirea structurii terenurilor si repararea sunt doua masuri din cadrul SAPARD de care Romania nu s-a aratat interesata si pentru care, in consecinta nu beneficiaza de finantare.

Programele de training sunt considerate importante pentru Romania. Singurele care nu au solicitat fonduri SAPARD in aceasta directie sunt Estonia si Slovenia. Vor fi sprijiniti agricultorii care se indreapta catre turismul rural.

Contributia UE in directia dezvoltarii si imbunatatirii infrastructurii rurale este estimata la aproximativ 759 milioane euro. Romania si Polonia vor aloca cea mai mare parte a banilor din programele SAPARD (28%) pentru refacerea infrastructurilor din sectorul rural, "In Romania, populatia rurala neavand in mod frecvent acces la sistemul de canalizare si in plus fata de aceasta problema, puturile neoferind apa potabila de o calitate adecvata".

Romania, alaturi de alte cinci state, si-au inclus in programul national SAPARD masura privind silvicultura. Importanta acestei dispizitii este apreciata diferit de cele sase state, contributia UE prin SAPARD, variind intre 1% in cazul Estoniei, pana la 10% in cel al Romaniei.

In ceea ce priveste asistenta tehnica, contributia UE prin SAPARD variaza intre 1% in cazul Republicii Cehe si Poloniei pana la 5% in cazul tarii noastre.

* Pentru masurile cu nr. 6 si 10 din Programul SAPARD nici una din tarile candidate nu au solicitat fonduri SAPARD

In ceea ce priveste rolul bancilor de investitii straine in finantarea proiectelor in Romania se pot exemplifica acorduri de imprumut precum :

Acordul de imprumut iintre Romania si BANCA EUROPEANA DE INVESTITII si Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice ,,Transelectrica'' SA (aprobat prin OG 53/29 mart 2001 - MO 181/10 apr 2001) caracterizat prin urmatoarele :

Proiectul ce urmeaza a fi realizat de Transelecrica SA cuprinde:

È    studii, proiectǎri, lucrǎri, constructii, punerea in functiune si operarea sistemului de transport al energiei electrice, facilitǎti privind comunicatiile si echipamentele.

È    Costul total al proiectului asa cum a fost estimat de Bancǎ, este de 237.900.000 EUR inclusiv cheltuieli neprevǎzute, dobanda pe perioada constructiei si taxe vamale.

È    Structura finantǎrii este urmǎtoarea :

BERD ......................60.800.000EUR

Comisia Europeanǎ-Programul PHARE ..........20.400.000EUR

Transelectrica si FSDSE (OG29/94 si 26/99) ........ 60.700.000EUR

BANCA EUROPENA DE INVESTITII.........9000.000EUR

Rata dobanzii - soldul nerambursat al fiecarei transe va fi purtator de dobandǎ la rata specificatǎ in avizul de tragere pentru imprumuturile denominate in valuta respectivǎ si acordate de Bancǎ imprumutatilor sǎi in conditii de rambursare si de platǎ a dobanzii similare celor pentru transe in cauzǎ.

È    Implementarea proiectului - proiectul va demara la inceputul anului 2001 si se va finaliza la 31dec.2004.

È    Graficul de rambursare al creditului de 9000.000EUR se intinde pe 20 de rate de capital in procent de 5% din imprumut, incepand din 5 iunie 2006 pana la 5 dec. 2015.

1 Puncte de referinta in evolutia finantarii proiectelor

Analizand evolutia finantarii proiectelor, in timp si pe arii geografice in

intreaga lume, rezulta ca aceasta raspunde unor nevoi importante de dezvoltare economica in lume si este atasata proiectelor investitii peste granita.