NEGOCIEREA

NEGOCIEREA

"Diplomatia este arta de a face pe cineva sa gandeasca asa cum vrei tu."

(Daniele Vere)

Vanzarea presupune multa abilitate de a convinge din partea vanzatorului, abilitate care este recomandat sa fie nativa, dar poate fi si dobandita in urma unor cursuri specializate. Invatarea si stapanirea tehnicilor de negociere constituie un atu important in cariera unui vanzator de succes, permitandu-I acestuia sa incheie numeroase afaceri in mod avantajos.

1 Ce inseamna negocierea?

Negocierea reprezinta o metoda eficienta, folosita in vanzari pentru a obtine un rezultat pozitiv (o vanzare incheiata in termeni avantajosi) intre ambii parteneri (vanzator si cumparator). In acelasi timp, negocierea poate fi considerata o oportunitate de a incheia o vanzare (afacere) de tip Castig-Castig, in care ambii parteneri se simt satisfacuti de rezultatul obtinut.

In general, negocierea este o metoda de rezolvare a unor stari conflictuale intre doua sau mai multe parti si de stabilire a unor relatii de colaborare.

In practica s-a dovedit ca multe afaceri au esuat datorita unor conceptii gresite privind negocierea. Dintre acestea se remarca urmatoarele:

- totul este sa obtii ceea ce ti-ai propus (incheierea vanzarii) fara sa tii cont de dorintele si nevoile cumparatorului (un punct de plecare in procesul de vanzare si negociere il reprezinta tocmai nevoile efective ale cumparatorului);

- totul este sa obtii pretul cel mai bun (pretul nu inseamna totul in vanzari!);

- totul este sa-ti invingi partenerul, sa castigi cu orice pret (chiar daca vanzarea nu se incheie se obtin date despre prospecti).

Cele mai uzuale tehnici de abordare in procesul de negociere sunt cele care pleaca de la pozitia de invingator sau invins a vanzatorului sau a cumparatorului.

Abordarea de tip invingator-invins presupune ca atat vanzatorul cat si cumparatorul cauta sa obtina un rezultat cat mai bun pentru ei, fara a tine cont de nevoile celuilalt. Se utilizeaza, in acest caz, adevarate scenarii sau tehnici de manipulare, care nu urmaresc decat invingerea partenerului, fara a lua in calcul eventualele relatii de afaceri ce pot fi speculate in viitor. Ca urmare, aceasta abordare conduce la situatia de pierdere-pierdere, specifica matricei Castig-Castig, deoarece nu se bazeaza pe incredere si nu doreste ca pe viitor sa se dezvolte noi relatii de afaceri intre cei doi parteneri implicati.

Abordarea de tip invingator-invingator caracterizeaza situatia in care vanzatorul si cumparatorul se straduiesc sa ajunga impreuna la un rezultat pozitiv, cautand o solutie avantajoasa pentru ambii parteneri de afaceri. Aceasta abordare urmareste crearea unor conditii pentru dezvoltarea unei relatii solide, pe termen lung, bazata pe incredere si care va conduce la o afacere de tip Castig-Castig.

Negocierea trebuie pregatita amanuntit, scopul acesteia si obiectivele urmarite fiind deosebit de importante. Definirea unor obiective realiste si stapanirea unei arte a negocierii pot constitui cheia succesului afacerii. Pentru aceasta este necesara o evaluare a cerintelor negocierii, acestea putand fi structurate in patru categorii:

maximum (tot ceea ce se doreste a se obtine);

- minimum (obiectivele care trebuie obligatoriu atinse, altfel negocierea este intrerupta);

- elementul de schimb (acel "ceva" pentru care se fac concesii in timpul negocierii. De exemplu, cumparati daca .);

- alternativa (in cazul unei negocieri esuate sau cu rezultat nesatisfacator).

Exemplu, din perspectiva vanzatorului, de evaluare a cerintelor negocierii:

Maximum: trebuie sa vand toata cantitatea de produse aflata in stoc.

Minimum: trebuie sa vand doar 50% din cantitatea de produse aflata in stoc.

Elementul de schimb: accept o vanzare de 70% si oferirea unor informatii referitoare la un posibil client.

Alternativa: daca nu obtin un rezultat pozitiv, voi cauta un alt cumparator.

Pentru a nu induce potentialilor cumparatori ideea ca negocierea este o metoda de manipulare, aceasta trebuie sa se bazeze pe principii etice. Totusi, in practica, sunt folosite tactici lipsite de etica, cum ar fi:

- ascunderea adevarului constand in necomunicarea unor informatii importante referitoare la produsul (serviciul) vandut sau comunicarea unor informatii false referitoare la acesta;

- efectuarea de "presiuni" asupra cumparatorului, acesta fiind determinat sa ia o decizie rapida, pe loc, altfel oferta nu va mai fi valabila (de genul "cumparati acum si beneficiati de o reducere de 40%");

- mentionarea unei autoritati superioare sau a unor referinte de genul "Aceste produse sunt recomandate de ." sau " Concurentul dvs. a cumparat si el acest produs".

In concluzie, negocierea presupune multa diplomatie din partea celui care abordeaza aceasta tehnica in vanzari si, in acelasi timp, o capacitate ridicata de intelegere exacta a situatiei in care se afla cei doi parteneri, vanzatorul si cumparatorul, in momentul negocierii unei afaceri. Abordarea negocierii prin prisma unei atitudini pozitive constituie un atu major, ceea ce va permite obtinerea conditiilor propuse de vanzator si atingerea obiectivelor acestuia, dar si satisfactia cumparatorului in urma incheierii vanzarii respective.

2 Etapele procesului de negociere (Modelul IBM)

Un agent de vanzari talentat si cu experienta isi va pregati sistematic si cu minutiozitate fiecare intalnire cu clientul. Chiar daca, in principiu, fiecare vizita poate fi apreciata ca asemanatoare cu cele anterioare, totusi exista diferente semnificative datorate personalitatii fiecarui individ in parte. Fiecare client trebuie tratat in mod personal, adaptand strategiile si, mai ales, discursul in functie de profilul acestuia. Fiecare client potential are o anumita personalitate distincta. Vanzatorul trebuie sa se adapteze la comportamentul si cerintele clientilor. De aceea, trebuie sa cunoasca tipologiile de baza ale cumparatorilor, incercand sa dezvolte o strategie in functie de acestea. Cele mai uzuale tipologii ale cumparatorilor sunt:

- Afaceristul se gandeste numai la castig, priveste oferta vanzatorului ca pe o afacere ce trebuie castigata cu orice pret. Este interesat de pret.

- Optimistul crede tot ceea ce spune agentul de vanzari referitor la produse si la companie. Nu trebuie totusi inselat in asteptari. Uneori are nevoie chiar de argumentare.

Pesimistul nu crede nimic din ceea ce spune vanzatorul referitor la produse sau companie. Neavand incredere, are nevoie de elemente de convingere foarte puternice, bazate pe lucruri certe.

Ezitantul este convins in sinea lui de calitatea ofertei sau de necesitatea de a cumpara, dar va incerca sa amane decizia de cumparare. Are nevoie de asigurari din partea vanzatorului.

- Nerabdatorul nu are timp si nici chef sa asculte intregul discurs al vanzatorului. Vrea sa achizitioneze rapid, chiar daca acest lucru va fi in detrimentul sau. Ocazie buna pentru vanzator!

- Impulsivul actioneaza aproape fara sa gandeasca, bazandu-se pe impulsuri. Poate fi convins relativ usor sa accepte oferta chiar daca ulterior constata ca nu are nevoie de acesta.

- Arogantul stie deja tot ceea ce vanzatorul doreste sa-i prezinte. Considera ca parerea sa este cea mai buna si, de aceea, pare a desconsidera vanzatorul. Necesita multa rabdare si tact din partea vanzatorului.

- Suspiciosul nu are incredere in oferta prezentata si nici macar in agentul de vanzari. Are nevoie de dovezi clare pentru a fi determinat sa accepte oferta (de exemplu referinte).

- Morocanosul este vesnic incruntat si nemultumit fiind greu de abordat deoarece nu comunica si nu relationeaza cu vanzatorul.

- Falsul nu are putere de decizie, deoarece o alta persoana este cea interesata intr-adevar de oferta vanzatorului. El isi asuma de fapt un rol pe care nu il detine de drept.

Pregatirea vizitei presupune cunoasterea profilului clientilor si parcurgerea mentala a etapelor specifice procesului de vanzare. In momentul intrevederii, etapele vor fi parcurse in ordine, agentul de vanzari adaptandu-se situatiei existente.

Compania IBM a dezvoltat un model al negocierii bazat pe un demers coerent si bine proiectat in asa fel incat sa conduca la incheierea vanzarii. Modelul IBM cuprinde urmatoarele etape:[1]

luarea de contact;

- cercetarea nevoilor si motivatiilor de cumparare;

- prezentarea produsului si argumentarea;

- tratarea obiectiilor;

- obtinerea consensului;

- incheierea vanzarii.

I. Luarea de contact este prima etapa, considerata de introducere, in care agentul de vanzari se situeaza fata in fata cu clientul, la sediul acestuia sau la cel al vanzatorului. Ca momente distincte in cadrul acestei etape pot fi avute in vedere urmatoarele:

a.) Primirea. Prima intalnire contribuie decisiv la impresia pe care cumparatorul si-o face despre vanzator. De aceea, acesta trebuie sa se pregateasca cu atentie in privinta discutiei ce va avea loc, dar si in privinta comportamentului si a tinutei abordata. Frazele vor fi scurte (formule de salut, strangeri de mana, schimb de carti de vizita .) si alese in asa fel incat sa trezeasca interesul cumparatorului.

b.) Prezentarea organizatiei trebuie sa ofere un minim de informatii referitoare la serviciile oferite de aceasta, facilitatile acordate etc care sa contribuie la castigarea increderii clientului.

c.) Obiectivul vizitei poate fi vanzarea unui produs, informarea in legatura cu nevoia clientului etc.

d.) Prezentarea clientului. Acesta are posibilitatea sa prezinte pe scurt activitatea pe care o desfasoara si intentiile pe care le are.

II. Cercetarea nevoilor si motivatiilor de cumparare reprezinta etapa cheie a procesului de vanzare deoarece de modul in care se desfasoara aceasta etapa depinde succesul intregului proces de vanzare. Este cunoscut faptul ca pentru orice vanzator descoperirea nevoilor clientului si a motivelor de cumparare sunt considerate elemente cheie, pe baza lor construindu-se prezentare ulterioara a produsului/serviciului ce va fi vandut.

Ca momente ce trebuie parcurse in aceasta etapa sunt amintite:

a.) Identificarea nevoilor generale ale clientului. Prin utilizarea unor intrebari clare, vanzatorul trebuie sa descopere ce nevoi are clientul in momentul actual. Ca tip de intrebari se recomanda folosirea intrebarilor deschise si a intrebarilor punct de sprijin.

Exemplu

Vanzatorul (intrebare deschisa): "Ce tip de scaun de birou aveti in momentul de fata?"

Vanzatorul (intrebare punct sprijin): "Inteleg ca scaunul acesta nu este ergonomic, nu-i asa?"

b.) Identificarea nevoilor specifice ale clientului are menirea de a descoperi nevoia clientului in legatura cu ceea ce isi doreste intr-adevar. Se utilizeaza intrebari deschise si intrebari punct sprijin.

Exemplu:

Vanzatorul (intrebare deschisa): "Cum ati dori sa arate noul dvs. scaun de birou? Ce material si ce culoare ati prefera?"

Vanzatorul (intrebare punct sprijin): "Din cate inteleg eu, aveti nevoie de un scaun din piele cu o nuanta de maro inchis, usor de manevrat."

c.) Identificarea motivelor de cumparare. Intelegerea motivelor de cumparare constituie un avantaj pentru agentul de vanzari, acesta fiind ulterior capabil sa se concentreze mai mult pe aspectele legate de produsul/serviciul care-l va motiva pe client sa cumpere.

Ca motive fundamentale de cumparare pot exista:

-increderea, credibilitatea in compania din care provine agentul de vanzari;

- increderea in profesionalismul agentului de vanzari;

- competenta intr-un anumit domeniu;

- calitatea produselor oferite;

- imaginea buna a produselor/serviciilor oferite;

- costuri acceptabile;

- raportarea la ceilalti competitori;

- si altele.

Identificarea motivelor de cumparare permite vanzatorului sa descopere de ce cumparatorul doreste intr-adevar un produs un produs sau un serviciu. In acest scop se utilizeaza intrebari deschise si intrebari punct de sprijin, rezlizandu-se o sinteza a ceea ce s-a discutat pana in momentul respectiv.

Exemplu

Vanzatorul (intrebare deschisa): "Fata de scaunul pe care il aveti in dotare, ce alt tip de scaun considerati ca aveti nevoie?"

Vanzatorul (intrebare punct sprijin): "Daca am inteles bine aveti nevoie de ..Am retinut corect?"

III. Prezentarea produsului si argumentarea

Pana in acest moment agentul de vanzari nu trebuie sa faca nici o referire la produsul pe care il vinde! De abia dupa parcurgerea celor doua etape, luarea de contact si cercetarea nevoilor si motivatiilor de cumparare, acesta va putea sa-si dovedeasca intrega maiestrie pe care o are in prezentarea produsului. Considerata o etapa ce dureaza mai mult decat celelalte, prezentarea produsului si argumentarea permite vanzatorului sa-si foloseasca toate abilitatile de care dispune pentru a prezenta oferta in concordanta cu asteptarile clientului.

Argumentarea permite punerea in valoare a avantajelor si calitatilor produsului oferit, pornind de la motivatiile de cumparare ale clientului. Prin argumentare clientul intelege la ce ii foloseste produsul respectiv.

In functie de abilitatea vanzatorului, exista stiluri diferite de prezentare, dar indiferent de acestea se vor urmari trei obiective:

crearea unei dorinte puternice pentru a cumpara produsul;

- oferirea unor motive puternice pentru cumpararea produsului;

- diferentierea de ceilalti concurenti.

Fazele ce trebuie parcurse in cadrul acestei etape sunt urmatoarele:

a.) Sinteza nevoilor permite evidentierea nevoilor reale ale clientului, asa cum au fost identificate in etapa anterioara, avand grija ca acestea sa poata fi satisfacute de produsul oferit.

Exemplu

Vanzatorul: "Ati avea nevoie de un scaun de birou ergonomic, rotativ de tip manager ."

b.) Prezentarea caracteristicilor generale ale produsului.

Nu se fac referiri la aspectele promotionale sau la alte produse concurente. De altfel, o regula de aur in vanzari spune ca niciodata nu se vor face afirmatii denigratoare la adresa produselor concurentilor. Superioritatea unui produs trebuie sa reiasa prin comparatii. Nu trebuie uitat ca intotdeauna clientii sunt interesati de avantajele oferite de produs.

Exemplu:

Vanzatorul: "Compania noastra va poate pune la dispozitie un scaun de birou ergonomic, reglabil, din piele ecologica ."

c.) Prezentarea caracteristicilor specifice ale produsului.

Accentul va fi pus pe acele caracteristici care corespund nevoii specifice a clientului. De aceea etapa de identificare a nevoilor este deosebit de importanta.

Exemplu

Vanzatorul: "Dupa cum veti observa, acest scaun de birou corespunde exact cu ceea ce aveti dvs. nevoie, deoarece dispune de un sistem reglabil si are dimensiunile corespunzatoare pentru biroul dvs."

d.) Introducerea punctelor forte ale produsului are rolul de a diferentia produsul de celelalte produse concurente, sporind astfel atractia clientului pentru a-l achizitiona.

Exemplu:

Vanzatorul: "Pentru scaunul de birou oferit de compania noastra primiti o garantie de un an de zile fata de numai sase luni cat ofera celelalte companii producatoare."

e.) Introducerea posibilitatilor de formulare a obiectiilor.

Este greu de intalnit un client care sa nu aibe obiectii de facut referitor fie la pretul produsului, fie datorita neincrederii sale. Vanzatorul trebuie sa fie constient de acest lucru si sa-I ofere clientului posibilitatea de a formula obiectii.

Exemplu:

Vanzatorul: "Acest scaun de birou cred ca este exact ce va trebuie. Ce parere aveti?"

"Eu am terminat prezentarea. Ce alte informatii doresc sa va mai ofer?"

IV. Tratarea obiectiilor

Obiectiile trebuie sa reprezinte o provocare pentru agentii de vanzari profesionisti. Vanzatorul va incerca sa previna obiectiile, punand intrebari care sa le anticipeze ("Dvs. luati decizia de cumparare sau directorul general?") si apoi sa le trateze, oferind raspunsuri clare, simple, care sa inlature orice ezitare din partea clientului.

Motivele pentru obiectiile venite din partea clientului sunt numeroase:

- experienta neplacuta din trecut in relatia cu compania respectiva;

- neincrederea in agentul de vanzari;

- antipatia fata de agentul de vanzari;

- dorinta de a amana din diferite motive (de exemplu, nu clientul decide, ci o alta persoana din compania);

- teama de a nu incheia o afacere proasta sau de a nu fi pacalit;

- teama fata de schimbare sau chiar fata de o actiune;

- nehotararea clientului;

- lipsa de convingere fata de valoarea ofertei vanzatorului;

- neintelegerea fata de diferite aspecte (caracteristici tehnico-functionale, termene de garantie .);

- ideile preconcepute cu privire la compania (prea mare sau prea mica pentru client), fata de serviciile oferite (slabe calitativ, incomplete), fata de preturile practicate (prea mari);

- loialitatea fata de furnizorul actual al clientului.

Ca tipuri de obiectii pot fi intalnite:

- obiectii negative sugereaza o discrepanta intre o caracteristica a produsului si asteptarile clientului;

Exemplu: "Produsul dvs. este prea scump."

- obiectii neutre formulate pentru a obtine informatii suplimentare sau pentru a capata incredere in produs.

Exemplu: "Acest produs poate fi consumat si de catre copii?"

- obiectii pozitive formulate cu scopul de a se obtine avantaje suplimentare.

Exemplu: "Pacat ca nu are si garantie."

- obiectii false. Nu au nici o baza reala, clientul necunoscand compania si produsele/serviciile oferite de aceasta.

Exemplu: "Nu as cumpara niciodata produse de la compania X."

- obiectii ascunse. Ele raman nerostite, exista in mintea clientului si necesita o mare abilitate din partea vanzatorului pentru a fi descoperite.

Exemplu: "Un transportator auto atat de mare ca cei de la compania X nu vor fi interesati sa incheie afaceri cu noi."

obiectii reale. Sunt bine fondate si pot fi tratate relativ cu usurinta de un vanzator profesionist.

Exemplu: "Nu stiu daca acesta culoare a mochetei se potriveste cu mobilierul noastru."

Ca metode de tratare a obiectiilor exista trei posibilitati: amanarea raspunsului, argumentarea (directa sau prin referinte) si maruntirea obiectiilor.

Amanarea raspunsului poate fi utilizata atunci cand vanzatorul are nevoie de timp de gandire sau in cazul in care este intrerupt din prezentare. Raspunsul se amana pentru o discutie ulterioara sau pentru un moment mai tarziu din cadrul aceleiasi discutii, incercandu-se o revenire la subiect.

Exemplu:

Vanzatorul (amanare, intoarcere la subiect): "Vom discuta ceva mai tarziu acest aspect. Dar acum o sa revin la aceasta caracteristica a produsului."

Argumentarea trebuie sa aduca elemente convingatoare, capabile sa ofere raspunsuri la obiectiile clientului. Se poate recurge la argumentarea directa ("Am sa va ofer cateva explicatii suplimentare. Acesta canapea poate fi extinsa cu usurinta datorita sistemului bazat pe saltele suprapuse.") sau la argumentarea prin referinte ("Stiati ca acest tip de piele ecologica folosita pentru canapea a fost utilizata si pentru export?") urmata de un argument ("Este o piele ce poate fi intretinuta usor, avand proprietatea de a nu absorbi usor lichidele.").

Maruntirea obiectiilor presupune indemanare din partea vanzatorului pentru ca acesta va trebui sa afle sursa obiectiei si apoi sa-l determine pe client sa dea cat mai multe explicatii.

Exemplu:

Intrebare deschisa: "Fata de ce alte produse similare considerati produsul nostru ca fiind scump?"

Intrebare punct sprijin: "Considerati ca aceasta canapea este scumpa in raport cu cea oferita de compania X?"

Argument: "Dar canapeaua noastra are un design modern si o gama coloristica variata."

Joker (un punct forte al produsului sau o facilitate acordata clientului pentru a-l conduce sa ia decizia de cumparare):

"Daca achzitionati acum aceasta canapea puteti sa participati la tombola organizata care are ca premiu un fotoliu modern."

Intrebare punct sprijin (o recapitulare a avantajelor produsului):

"In concluzie, canapeaua oferita de compania noastra are un design modern, este extensibila, disponibila intr-o paleta larga de culori si, in plus, puteti castiga marele premiu, un fotoliu modern. Deci pretul nu este asa de mare, nu?"

V. Obtinerea consensului

Dupa ce toate obiectiile au fost tratate pe rand, scopul agentului de vanzari este de a ajunge la final, adica la obtinerea unui angajament ferm din partea clientului. In vanzari este foarte important ca vanzatorul sa indrume clientul catre decizia finala. De aceea, ceea ce nu trebuie uitat niciodata este de a cere comanda.

Exemplu: "Intentionati sa cumparati aceasta canapea?"

VI. Incheierea vanzarii

O problema care da batai de cap chiar si agentilor de vanzari experimentati se refera la momentul ideal pentru a incheia o vanzare. Acesta nu exista! Trebuie ca pe parcursul etapelor (mai alea a celei de tratare a obiectiilor) sa se caute "semnalele" de cumparare din partea clientului. In general, dupa tratarea unei obiectii se va incerca o incheiere de proba.

Exemplu: "Pot sa va livrez chiar astazi canapeaua. La ce ora doriti sa o aveti?" sau

"Chiar acum pleaca o masina in directia dumneavoastra si puteti avea canapeaua." sau

"Aceasta este ultima canapea albastra pe care o avem momentan in stoc. La ce adresa doriti sa v-o livram?"

Clientul are posibilitatea sa raspunda in trei moduri diferite:

- afirmativ ("Doresc sa-mi livrati acum canapeaua.") si atunci succesul vanzarii este evident. Vanzatorul va sprijini aceasta hotarare a clientului ("Va ajut sa completati formularul de cumparare.").

- negativ ("Nu, nu doresc sa cumpar."). Vanzatorul va incerca sa se intoarca la a doua etapa, cercetarea nevoilor si motivatiilor de cumparare, reluand intregul proces de vanzare cu scopul de a intelege unde a gresit. Daca, totusi, clientul este hotarat sa nu cumpere se recomanda abandonarea temporara a acestuia, pentru ca ulterior acesta va fi din nou vizitat. ("Poate nu am inteles eu bine. Ce tip de canapea spuneati ca va doriti?")

ezitant ("Nu stiu daca o s-o cumpar."). Vanzatorul are urmatoarele alternative pentru a-l convinge pe client sa ia decizia de cumparare:

- utilizarea unui joker, se ofera un avantaj nelegat de pret (un serviciu suplimentar, oferirea gratuita a unui produs.)

"Va asiguram transportul gratuit al canapelei pana la domiciliu."

- reducerea pretului. Vanzatorul poate oferi o reducere semnificativa de pret, variind de la client la client. Ideal este insa sa nu se ajunga aici.

"Daca achizitionati acesta canapea acum, va pot face o reducere de 25% din pretul de vanzare."

- stabilirea unei alte intalniri. Vanzatorul va renunta momentan, deoarece nu exista sanse reale de a incheia vanzarea, utilizand formula:

"As putea sa va vizitez din nou saptamana viitoare, luni in jurul orei 10?" 

3. Studiu de caz: Procesul de negociere bazat pe modelul I.B.M.

Un agent de vanzari al companiei Utilcom SRL. are ca sarcina sa vanda mocheta in valoare de 500 milioane de lei pe luna. Pentru a indeplini acest obiectiv trebuie sa viziteze 5 clienti pe zi, timp de o luna de zile. Ca strategie de vanzari va adopta modelul IBM.

I. Luarea de contact

Agentul de vanzari se prezinta la sediul primului client potential.

(Primirea, obiectul vizitei, introducerea interlocutorului)

Vanzatorul: Buna dimineata. Ma numesc Stefan Pop si reprezint compania Utilcom. Am stabilit cu dumneavoastra o intalnire pentru astazi, saptamana trecuta, prin telefon.

Clientul A, da, imi amintesc.

Vanzatorul: As dori sa va prezint oferta noastra. Ati fi interesat?

Clientul Da, as dori sa achizitionez o mocheta pentru birou.

II. Cercetarea nevoilor si motivatiilor de cumparare

Identificarea nevoilor generale:

Vanzatorul (intrebare deschisa):

Ce fel de mocheta aveti momentan in birou?

Clientul Este o mocheta simpla pentru trafic usor.

Vanzatorul (intrebare punct de sprijin)

Inteleg ca prin acest birou se circula foarte mult, ceea ce inseamna un grad mare de uzura pentru mocheta dvs., nu-i asa?

Identificarea nevoilor specifice:

Vanzatorul (intrebare deschisa)

Ce caracteristici ati dori sa detina noua dvs. mocheta?

Clientul Cred ca as prefera o mocheta mai rezistenta, asortata cu culoarea mobilierului.

Vanzatorul (intrebare punct sprijin)

Din cate inteleg, v-ar trebui o mocheta mai rezistenta, pe o nuanta potrivita mobilierului din aceasta incapere.

Vanzatorul (intrebare deschisa)

Ce dimensiuni v-ar interesa?

Clientul As prefera sa acopere toata incaperea, cam 14mp.

Vanzatorul (intrebare punct de sprijin)

Deci, aveti nevoie de o mocheta de aproximativ 14mp.

Clientul Da, asa este.

Vanzatorul (intrebare deschisa)

Ce culoare ati dori sa aiba mocheta?

Clientul Maron sau bej.

Vanzatorul: Am inteles, doriti sa o asortati cu mobilierul.

Identificarea motivelor de cumparare (plusurile fata de situatia actuala)

Vanzatorul (intrebare deschisa)

Fata de actuala mocheta, cum ar trebui sa fie noua mocheta?

Clientul V-am spus, ar trebui sa fie rezistenta, asortata mobilierului, a. si sa ne reprezinte intr-un fel. Sa fie ceva modern, dar sobru, in acelasi timp.

Vanzatorul (intrebare punct de sprijin)

Daca am inteles bine, va trebuie o mocheta de calitate, moderna, de dimensiuni mari, rezistenta, adaptata traficului intens si de o culoare potrivita cu mobilierul din acest birou.

III. Prezentarea produsului

Se formuleaza oferta in concordanta cu asteptarile clientului.

Sinteza nevoilor

Vanzatorul: Aveti nevoie de o mocheta care sa corespunda perfect cu asteptarile dvs. Moderna, de calitate, rezistenta, de aproximativ 14mp., pe o nuanta de bej sau maron.

Prezentarea caracteristicilor generale si specifice ale produsului

Vanzatorul: Mocheta oferita de compania noastra este destinata special traficului intens. Este solida, rezistenta si perfect adaptata unei uzuri ridicate. Latimea este de 1,5m sau 2m. Priviti aceste mostre si observati calitatea, precum si gama coloristica. Materialul este o combinatie de 20% lana si 80% fibre sintetice rezistente la uzura, dar si la murdarie. Pretul este de 175 mii de lei mp.

Introducerea punctelor forte

Vanzatorul: Datorita unui tratement special, fibrele sintetice de la suprafata mochetei nu permit pastrarea murdariei. Cu alte cuvinte, petele nu se fixeaza pe mocheta, ele putand fi inlaturate rapid si cu usurinta printr-o simpla stergere cu o carpa umeda.

Va pot face rapid o demonstratie.

(Vanzatorul aseaza o bucata de mocheta pe birou si varsa o ceasca de cafea. Apoi sterge rapid cu o laveta umeda).

Acest tip de tratare a fibrelor textile este un patent al companiei noastre. Celelalte firme concurente nu ofera un astfel de produs.

Introducerea posibilitati de a formula obiectii

Vanzatorul: Ce parere aveti? Acest tip de mocheta corespunde nevoilor dvs.?

IV. Tratarea obiectiilor

Clientul (obiectie negativa)

Totusi, parca este prea scumpa.

Vanzatorul (argumentare directa)

Da, dar pretul este justificat datorita avantajului oferit de calitatea mochetei.

Clientul (obiectie neutra)

Aveti mai multe nuante de maron?

Vanzatorul (argumentare)

Desigur, exista 5 nuante coloristice: bej deschis, ocru, caramiziu, maron roscat, maron inchis.

Clientul (obiectie pozitiva)

As putea sa platesc in doua rate?

Vanzatorul (argumentare)

Sigur ca da.

V. Obtinerea consensului

Vanzatorul: Mai aveti si alte intrebari?

Clientul Nu, nu cred.

Vanzatorul: Intentionati sa cumparati mocheta?

VI. Incheierea vanzarii

Clientul: Nu stiu ce sa zic.

Vanzatorul (utilizarea unui joker)

Daca veti cumpara acum va asiguram montarea gratuita.

Clientul Bine. Atunci m-am hotarat.

Vanzatorul: Haideti sa incheiem impreuna formalitatile de vanzare. Va felicit pentru alegerea facuta!

Tema: Analizati cu atentie procesul de vanzare realizat prin modelul IBM si comentati eventualele greseli.

Bibliografie:

Calvin, Robert J., Sales Management, The McGraw-Hill Executive MBA Series, McGraw-Hill Companies, New-York, 2001

2. Futrell, Charles M., Fundamentals of Selling. Customers for Life, Seventh Edition, Irwin/McGraw-Hill, New York, 2002;

3. Miller, Robert B.; Heiman, Stephen E., La Venta Conceptual, Editiones Folio, Barcelona, 1989;

Rackham, Neil, Succesul in vanzari. Strategia SPIN, Editura Teora, Bucuresti, 2001;

5. Scott, Bill, Arta negocierilor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996;

6. Stanton, William J.; Buskirk, R.H., Spiro, R.L., Management of a Sales Force, Eighth Edition, Irwin, Homewood, Boston, 1991;

7. Zaharia, Razvan; Cruceru, Anca, Gestiunea fortelor de vanzare, Editura Uranus, Bucuresti, 2002;