Norme de igiena si de protectia muncii - panificatie

Norme de igiena si de protectia muncii - panificatie

Igiena muncii

Una din componentele calitatii produselor de panificatie o reprezinta starea lor de igiena. Prezenta in produsele alimentare a germenilor patogeni sau a toxinelor generate de acestia, a parazitilor vegetali sau animali, a toxinelor naturale sau adaugate si a altor impuritati modifica valorile de intrebuintare ale produselor si le scade calitatea.

Igiena produselor este conditionata de : materiile si materialele folosite, de echipamentele cu care se realizeaza fabricatia, de igiena salilor de fabricatie si a personalului, precum si de modul de organizare si desfasurare a fabricatiei.

Materiile, materialele si ambalajele trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate si de igiena care sa asigure obtinerea de alimente corespunzatoare.

Utilajele si instalatiile sunt o alta sursa de impurificare a alimentelor. Constructia, exploatarea si intretinerea lor este necesar sa tina seama si de cerintele de igiena a productiei.

Salile de fabricatie si de depozitare, pentru a nu deveni surse de alterare a starii de igiena a produselor, este necesar sa fie curatate de praf si alte murdarii ce se depun pe pereti, geamuri si echipamente. Peretii si pardoselile se acopera cu materiale care se spala cu usurinta, iar in interiorul salilor de fabricatie si de depozitare nu se vor aduce si depozita materiale rau mirositoare sau care pot in diferite maniere sa impurifice materiile, semifabricatele si produsele.

Igiena personalului se realizeaza prin masuri cum sunt : efectuarea unor controale medicale la integrarea in munca si apoi periodic, instruirea personalului privind conditiile si obligatiile in care trebuie sa-si desfasoare activitatea pentu a preveni producerea unor defectiuni si aplicarea unor masuri de igiena (corporala) la intrarea in schimb si de cate ori este necesar pe parcurs, precum si folosirea unui echipament de protectie adecvat.

Prin organizarea fabricatiei, in afara de alte aspecte este important sa se urmareasca si introducerea unor masuri care sa previna starile nedorite si sa imbunatateasca starea de igiena.

Cunoasterea si aplicarea masurilor de igiena reprezinta o obligatie a conducatorilor productiei si a intregului personal.

Prevenirea accidentelor

In desfasurarea proceselor de fabricatie se produc, uneori, si diferite accidente. De cele mai multe ori accidentele au urmari nedorite, ducand la pierderi sau vatamari materiale si de persoane.

Accidentele ce se ivesc in productie se localizeaza la :

personalul din productie si se datoreaza unor agenti mecanici care determina fracturi, amputari de membre si diferite alte traumatisme, agentilor termici ce duc la arderi, opariri si altele, provin de la curentul electric ce provoaca electrocutari, precum si conditiile necorespunzatoare de lucru care genereaza diferite imbolnaviri;

utilajele, cladirile si celelalte dotari materiale sufera si ele de pe urma unor accidente de natura mecannica (defectiuni la echipamente, constructii, instalatii) sau de natura termica (explozii, incendii si altele);

Principalele cauze ale accidentelor

Producerea accidentelor nu este intamplatoare, ea este rezultatul unor defectiuni organizatorice, de dotare sau de responsabilitate si competenta profesionala.

Cele mai periculoase sunt :

nedotarea tuturor utilajelor cu dispozitivele de protectie si de prevenire a accidentelor (aparatori la organele mecanice in miscare, nelegarea la pamant a echipamentului electric si altele);

nerespectarea conditiilor de montaj si amplasare a diferitelor utilaje si instalatii (de exemplu neamplasarea utilajelor producatoare de praf in incaperi separate, prevazute cu solutii eficiente de ventilatie);

Modul de organizare si conducere a productiei poate preveni sau favoriza aparitia accidentelor, astfel :

punerea in functiune a unor echipamente fara a se lua in prealabil masuri de prevenire necesare, ca de exemplu pornirea instalatiei de ventilatie a cuptoarelor inainte de a se aprinde arzatorul, sporesc pericolul de accidentare;

neurmarirea regimului de functionare a utilajelor si a instalatiilor sau datorita defectarii dispozitivelor de masura si control conduce la nesesizarea momentelor in care este necesar sa se intervina pentru a se regla diferiti parametri si aceasta duce la defectiuni tehnice ale utilajelor sau ale productiei, este cazul cuptoarelor la care depasirea temperaturii normale de regim poate avea drept consecinte explozii si procese de supratensionare a unor componente ale instalatiei.

In afara de modul de deservire, personalul trebuie sa fie instruit si in legatura cu defectiunile ce se pot ivi, mijloacele de recunoastere a lor si masurile de corectie ce se impun.

Indisciplina si lipsa de constiinciozitate in executia sarcinilor de productie determina o seama de defectiuni. Nu este suficient sa se cunoasca cum trebuie executata munca in mod normal, ci se cere preocuparea pentru ca activitatea efectiv desfasurata sa se ridice la nivelul cerintelor reale ale locului de munca.

Verificarea si intretinerea echipamentelor reprezinta o cauza ce decurge din cele mentionate anterior, insa prezinta si o seama de elemente specifice.

Ele apar ca urmare a :

neexecutarii la timp si in bune conditii a lucrarilor de verificare, intretinerea curenta (curatire, ungere, reglare, etc.) si de reparatii ce se impun, care fac sa se acumuleze mici defectiuni sau abateri de la regimul normal de functionare, si care la un moment dat, prin amplificare si insumare, provoaca degradarea unor parti de echipamente;

observarii cu intarziere a defectiunilor ce se produc, interventiile nu sunt prompte si astfel neglijate, se amplifica si genereaza defectiuni sau chiar accidente;

Accidentele soldate cu incendii sunt o consecinta a unora din cauzele aratate mai sus, insa ele sunt si consecinta unor factori proprii si anume :

neprevederea unor masuri de restrangere sau eliminare a factorilor ce contribuie la propagarea incendiilor, cum sunt : construirea de cladiri din materiale combustibile, pastrarea de materiale si echipamente usor incendiabile in apropierea unor factori generatori de incendiu, necompartimentarea (protejarea prin ziduri antifoc) a zonelor cu periculozitate mai mare, existenta unor canale, usi, ferestre si alte posibilitati de legatura intre zonele ce prezinta un pericol ridicat si restul unitatii, fara a se asigura masuri de prevedere corespunzatoare.

Masuri de prevenire a accidentelor

Accidentele nu sunt de neinlaturat. Ele pot si trebuie sa fie prevenite printr-o munca sistematica si competenta. Datorita gravitatii consecintelor pe care le provoaca accidentele, este necesar sa se utilizeze toate mijloacele de care se dispune pentru restrangerea efectelor nefavorabile pe care le determina.

Prevenirea accidentelor de munca se realizeaza prin :

instruirea personalului, care se face diferentiat pentru fiecare lucrator in parte si se efectueaza la inceputul activitatii, cu ocazia schimbarii locului sau a conditiilor de munca, iar periodic se face o reinstruire pentru improspatarea cunostintelor.

Imbunatatirea conditiilor materiale ale productiei, in ceea ce priveste pericolul de accidentare, prin diferite masuri, ca de exemplu :

protejarea organelor in miscare ale utilajelor prin montarea de aparatori si ingradiri;

prevederea de dispozitive de siguranta si alte masuri de protectie in zonele, la fazele tehnologice sau la utilajele care prezinta pericol de explozie, sau de alte accidente;

organizarea corespunzatoare a productiei si a muncii prin care sa se influenteze favorabil desfasurarea fabricatiei, sa se echilibreze activitatile pe faze tehnologice si sa se coreleze procesele de baza cu cele ajutatoare.