STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE MATERIALE COMBUSTIBILE SOLIDE

STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE MATERIALE COMBUSTIBILE SOLIDE

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE

CARACTERISTICILE INCENDIILOR

ORGANIZAREA SI EXECUTAREA INTERVENTIEI

CONCLUZII SI INVATAMINTE

BIBLIOGRAFIE :

Pag.

1. Tactica stingerii incendiilor, vol. I 196 - 203

2. Stingerea incendiilor - P Balulescu .. 251 - 259

Regulamentul privind interventia trupelor

de pompieri - proiect

4. Buletinul pompierilor Nr. 3/81  .. 26 - 36

5. Metodica instructiei tactice de specialitate a

subunitatilor de pompieri, partea I, editie 1988 . 203 - 208

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE

Depozitele comerciale in care se pastreaza materiale combustibile sau incombustibile sunt amplasate de obicei in constructii de gradul I - III rezistenta la foc, cu unul sau mai multe etaje, cu incaperi situate la nivelul si deasupra solului cat si la subsol.

Daca materialele combustibile depozitate sunt considerate de mare valoare si de importanta deosebita, depozitele au gradul I rezistenta la foc, fiind compartimentate prin pereti antifoc, ale caror suprafete maxime sunt stabilite in functie de valoarea si importanta materialelor depozitate.

Depozitele principale sau cele de baza pentru materiale si substante combustibile sunt amenajate in cladiri independente sau in incaperi separate prin pereti antifoc de restul constructiei.

De multe ori depozitele de marfuri sunt amplasate in constructii mai vechi, a caror proiectare si constructie nu au fost facute in functie de comportarea la foc a materialelor.

In multe situatii depozitele de marfuri au construite in apropierea lor soproane sau baracamente cu materiale care contribuie la izbucnirea si propagarea incendiilor.

Constructiile cu aceasta destinatie au un numar mare de goluri practicate in pereti si plansee, pentru ascensoare, benzi transportoare, elevatoare, planuri inclinate, scari rulante, etc..

Depozitarea materialelor solide, lichide si gazoase, precum si a deseurilor si ambalajelor se face, de obicei, in raport cu natura, forma, dimensiunea, modul de ambalare dar si de proprietatile fizico-chimice ale acestora.

Functie de felul si caracteristicile materialelor, acestea se aseaza pe stelaje, in stive sau in vrac. O parte din materiale sunt containerizate.

De retinut faptul ca tot mai multe depozite folosesc stivele si stelajele inalte. Rafturile sau stelajele pe care se depoziteaza marfurile sunt in general incombustibile dar in caz de incendiu isi pot pierde capacitatea portanta prabusindu-se, ducand la cresterea intensitatii arderii si la propagarea incendiului.

Pentru reducerea cotei cheltuielilor de constructie a cladirii propriu-zise a depozitului, in prezent drept elemente portante ale acoperisului si peretilor exteriori se utilizeaza chiar stelajele. Acest fapt defavorizeaza actiunea de stingere in sensul ca aceste elemente se prabusesc destul de repede, la circa 8-10 minute de la izbucnirea incendiului.

Marfurile, materialele si ambalajele depozitate in interiorul spatiilor sunt organizate pe stive, iar gestiunile sunt separate intre ele prin grilaje ceea ce impiedica evacuarea operativa precum si realizarea unui dispozitiv de lupta corespunzator.

Pe langa materialele respective, in curtea depozitelor sau chiar in incaperi, se gasesc si mari cantitati de ambalaje in care au fost marfurile ca : lazi de lemn, saci de in sau canepa, cutii de carton, talas, ceea ce mareste pericolul de propagare a incendiului. In prezent se folosesc ambalaje in cantitati mari din material plastic in special din polietilena. Aceste ambalaje favorizeaza foarte mult dezvoltarea incendiilor, asa cum s-a intamplat la Husi in 1969 cand s-a aprins talasul provenit de la lazile cu geamuri, incendiul propagandu-se la elementele de constructie.

Majoritatea depozitelor inchise sunt prevazute, in conformitate cu normele in vigoare, cu detectoare de fum precum si cu instalatii speciale de stingere cu apa (tip sprinkler, drencer sau apa pulverizata) sau alte substante stingatoare, care daca sunt exploatate si intretinute corespunzator, pot lichida sau micsora efectele oricarui incendiu izbucnit in incaperile acestor depozite, parcaje, linii CF.

2. CARACTERISTICILE INCENDIILOR

Propagarea incendiilor in incaperile depozitelor este favorizata de:

concentrarea in spatii relativ mici a unor mari cantitati de diferite materiale, cele mai multe din acestea fiind combustibile;

depozitarea in aceleasi spatii sau in spatii apropiate, a unei mari varietati de sortimente de marfuri cu caracteristici de ardere si comportare la foc diferite - articole de celuloid si cauciuc, alaturi de parfumuri, mobila, bijuterii, incaltaminte, textile, mase plastice, etc. ;

existenta unei mari cantitati de ambalaje de diferite categorii care contribuie la cresterea intensitatii de ardere si la propagarea incendiului cu repeziciune.

Din cauza concentrarii in volum inchisa unei mari cantitati de materiale ti marfuri cu proprietati diferite, in caz de incendiu pot avea loc fenomene caracteristice cum ar fi :

arderea in limitele volumului respectiv cuprinde in scurt timp intreaga suprafata libera a materialelor combustibile. Aceasta propagare este favorizata de forma geometrica si dimensiunea materialelor, cantitatea materialelor, intervalele dintre stelaje, accesul aerului proaspat, etc. . Temperatura creste rapid, se formeaza flacari mari care pot cuprinde planseul si elementele portante ale acoperisului, ducand la prabusirea acestuia;

in procesul arderii se formeaza o mare cantitate de fum, oxid de carbon si alte gaze toxice care, pe langa temperatura ridicata, ingreuneaza si accesul personalului operativ spre focarele de incendiu;

in focarele incendiului pot lua nastere explozii ale amestecurilor de vapori cu aerul, care provoaca prabusirea elementelor de constructie;

in timpul incendiului se produce prabusirea stivelor cu materiale si a acoperisului, in special in depozitele cu un singur cat;

distrugerea prin ardere sau degradarea cu fum si apa a unor mari valori valori materiale pe suprafete mici;

provocarea rapida a incendiului datorita tirajului ce se formeaza prin numeroase goluri practicate in pereti si plansee, prin sistemele de ventilatie sau alte deschideri din constructie.

Datorita inaltimii mari de depozitare a materialelor si produselor in ambalaje combustibile si protejate cu unsori, la depozitele cu stive inalte in timpul incendiului apar fluxuri puternice de convectie a produselor de ardere care influenteaza substantial asupra vitezei de propagare a arderii pe verticala. Accelerarea vitezei de propagare poate fi explicata prin incalzirea prealabila a suprafetei materialelor combustibile de catre produsele de ardere care se ridica in sus. Dupa cum reiese din bibliografia de specialitate, viteza de propagare a flacarii prin ambalaje combustibile depozitate in locasurile stelajelor este de 8-10 minute.

Exista de asemenea conditii favorabile pentru propagarea incendiului pe orizontala ca urmare a distantelor mici intre stelaje (0,7 - 1m), caderea intre stelaje a marfurilor in stare  arzand precum si acumularea in partea de sus a incaperii a produselor de ardere care incalzesc materialele combustibile depozitate in spatiile superioare ale stelajelor.

Viteza mare de propagare a incendiului provoaca cresterea brusca a intensitatii degajarii de caldura. Dupa cum reiese din rezultatele unor studii, la modificarea inaltimii de depozitare de la 2,5m la 5m a aceleiasi cantitati si naturi de material combustibil, viteza maxima de degajare a caldurii in timpul arderii creste de peste 9 ori (de la 12000 Kcal/min la 110000 Kcal/min.).

Intarzierea in interventie contribuie la dezvoltarea incendiului avand in vedere faptul ca la aparitia incendiului la partea inferioara a stelajului, dupa doua minute se formeaza un focar ce poate avea inaltimea cu cea a stelajului, producandu-se o propagare si in plan orizontal la partea superioara.

Proprietatile fizico-chimice ale materialelor depozitate atrag dupa sine o anumita comportare la foc, o anumita particularitate in ceea ce priveste procesul de ardere.

Textilele in baloturi se aprind numai la suprafata, focul patrunzand cu greutate in masa de substanta. Pe timpul arderii se degaja fum in cantitati mari, arderile sunt incomplete si insotite de mari cantitati de oxid de carbon, iar temperaturile ajung la 800ºC.

Articolele de uz casnic si tehnic se deterioreaza din cauza incendiului, arzand toate elementele combustibile din compunerea lor. Dezvoltarea arderii este favorizata si de existenta ambalajelor combustibile, fapt confirmat cu prilejul incendiilor de la depozitul de articole de menaj Husi, Braila - 1975, Tg Mures -1965 etc.

Produsele alimentare ca: zaharul, orezul, uleiul, fainoasele ard cu flacara mica dar degaja fum inecacios si temperaturi ridicate.

In cazul incendiilor de articole din cauciuc se creeaza focare foarte puternice care se propaga cu repeziciune, prin intermediul ambalajelor si stelajelor. Totodata are loc o degajare abundenta de fum si se dezvolta temperaturi ridicate.

Pe timpul arderii produselor chimice se dezvolta temperaturi ridicate, degajandu-se substante toxice. In plus au loc explozii datorita reactiilor chimice dintre diferitele substante chimice depozitate, asa cum s-a intamplat la incendiile izbucnite la depozitul Sanepid Constanta, depozitul Dorohoi - 1961, magazinul din Valenii de Munte - 197

Cand ard articole de sport din mase plastice si alte materiale, incendiile sunt violente ca urmare a prezentei cauciucului, celuloidului si vopselelor, se degaja temperaturi ridicate, fum si gaze toxice in cantitati mari.

Dintre rechizite, hartia se aprinde in timp foarte scurt la suprafata de contact cu aerul, focul patrunzand cu greutate in masa de substanta, in baloti sau rulouri. Pe timpul arderii hartiei se dezvolta temperaturi medii, insotite de degajari de oxid de carbon si dioxid de carbon.

Pentru stingerea incendiilor la depozitele de bunuri de larg consum, in functie de natura substantelor care ard se pot folosi substante stingatoare ca: apa, spumele, pulberile stingatoare, CO 2, masele pulverulente.

Intensitatea de stingere cu apa trebuie sa fie de minim 0.7 (l /s*m²) la materialele depozitate in stive inalte, iar la depozitele cu stive inalte aceasta variaza in functie de inaltimea stivelor si de natura materialelor depozitate ajungandu-se pana la 14,3 (l /s*m²).

ORGANIZAREA SI EXECUTAREA INTERVENTIEI

In actiunea de stingere, comandantul G.I. la aplicarea principiilor tactice trebuie sa tina seama de specificul si de caracteristicile materialelor care ard, ceea ce impune de la inceput luarea unor masuri care sa conduca la desfasurarea unei bune interventii in caz de incendiu. Pentru a realiza acest lucru, trebuie sa se stie de la bun inceput fortele necesare intrucat fractionarea lor poate compromite actiunea de stingere.

Un rol important in astfel de situatii il are prima interventie.

1 Recunoasterea

In raport de proportiile incendiului, recunoasterea se executa cu una sau mai multe echipe, avand in componenta fiecareia cate un specialist din cadrul obiectivului incendiat.

La recunoastere, comandantul G.I. trebuie sa stabileasca:

prezenta oamenilor in incaperi, in ascensoare, metodele si mijloacele pentru salvarea si evacuarea lor;

natura si caracteristicile materialelor depozitate, cantitatea si ordinea in care sunt asezate, modul de depozitare si felul ambalajelor;

locul, proportiile si directiile principale de propagare ale incendiului;

posibilitatile de descompunere termica a marfurilor cuprinse de incendiu, de degajare si raspandire a fumului si gazelor toxice, existenta pericolului de explozie;

necesitatea si posibilitatea practicarii unei deschideri pentru patrunderea in cladire in scopul salvarii persoanelor si bunurilor materiale, cat si a introducerii tevilor de refulare pentru stingerea incendiului;

daca exista obstacole contra incendiilor si instalatii fixe de stingere;

necesitatea evacuarii si protejarii materialelor incendiate impotriva efectelor focului, fumului si apei, cai si locuri de evacuare, mijloace de evacuare;

gradul de inundare cu fum si posibilitatile de evacuarii lui;

substantele stingatoare ce vor fi folosite pentru lichidarea incendiului in raport cu specificul materialelor supuse arderii;

masurile de securitate ce trebuiesc respectate de personalul care actioneaza pentru evacuarea bunurilor materiale si lichidarea incendiului;

fortele ti mijloacele necesare pentru localizarea ti lichidarea incendiului.

2. Stingerea incendiului

Particularitatile procesului de evolutie a incendiului in depozitele obisnuite cat si in cele cu stelaje inalte impun o interventie si refulare rapida a substantelor stingatoare si in cantitati suficiente.

Tinand seama de faptul ca uneori substanta stingatoare poate degrada materialele aflate in depozit, este necesar ca ea sa fie dirijata local, adica direct asupra focarului. Se impune asemenea ca substanta stingatoare sa posede o capacitate ridicata de penetratie in special in locurile greu accesibile, sa aiba o eficienta mare de stingere si o actiune coroziva scazuta.

In functie de caracteristicile marfurilor depozitate si specificul depozitului, se vor folosi tevi cu diametre si ajutaje mari pentru lichidarea arderii in focarele principale, tevi cu diametre si ajutaje mici pentru protectia materialelor ti a incaperilor necuprinse de incendiu, precum si alte substante stingatoare.

Spre exemplu, la interventia la incendiul de la I.C.R. Galati, comandantul G.I. a procedat bine folosind initial sub forma jetului pulverizat pentru dispersarea fumului si pentru micsorarea temperaturii, ulterior sub forma jeturilor compacte, iar in faza finala din nou sub forma jeturilor pulverizate pentru a evita degradarea tesaturilor si tricotajelor.

Un alt exemplu, la incendiul izbucnit in ianuarie 1975 la un depozit in Braila, comandantul G.I. tinand seama de situatia surselor de alimentare cu apa, de directiile principale de propagare a incendiului, a introdus imediat ce ajuns la fata locului trei tevi B care au lucrat cu apa din cazan pe directia principala de propagare, celelalte masini deplasandu-se la sursele de apa pentru alimentare. Tevile vor fi introduse prin usi si ferestre fara a impiedica operatiunea de evacuare a materialelor.

Din analiza incendiilor izbucnite la astfel de obiective se pot trage urmatoarele concluzii:

durata de intrare in actiune a primelor tevi depaseste 5-10 minute, adica durata de dezvoltare libera a incendiului este mai mare si deci aceasta va fi gasit intr-o faza avansata de propagare;

chiar si la o interventie rapida, actiunea e ingreunata de latimea mica a trecerilor dintre stelaje, blocarea acestor treceri, inaltimea mare de depozitare deci pozitia inalta a focarelor, ingreuneaza refularea agentului de stingere. Datorita actiunii flacarilor, stelajele se pot prabusi, se degaja fum in cantitati mari care inunda incaperile, se dezvolta temperaturi mari ce ingreuneaza actiunea de stingere. Aceste greutati pot fi diminuate si acestea intra imediat in actiune.

Stingerea incendiilor se organizeaza pe sectoare de lupta cu misiuni precise, repartizate in raport de suprafata incendiului si de categoria de materiale care ard, astfel:

un sector de interventie cu misiunea de localizare si lichidare a incendiului ;

un sector de interventie cu misiunea de protectie a golurilor, a marfurilor ce nu pot fi evacuate si a incaperilor amenintate;

un sector de evacuare a bunurilor materiale;

Concomitent cu actiunea de stingere se organizeaza si desfasoara operatiunea de evacuare a bunurilor materiale si de protejare a acestora impotriva efectelor focului, fumului sau a apei, folosind in acest scop personalul obiectivului si mijloacele mecanizate din dotarea acestuia. Cand o anumita categorie de marfuri nu pot fi evacuate, comandantul G.I. va lua masuri de protejare a lor, acoperindu-le cu prelate, folii de azbest sau alte materiale existente in obiectiv care vor fi umectate.

O atentie deosebita trebuie acordata evacuarii bunurilor de valoare. Echipele de interventie le vor scoate din rafturi si transporta cu grija, le vor depozita in locuri special desemnate, unde este organizata si paza acestora.

La locul incendiului vor fi concentrate fortele si mijloacele necesare, creandu- se o rezerva cu ajutorul careia sa se intervina in momentul in care situatia incendiului se schimba sau apar noi focare.

Comandantul G.I. va lua masuri pentru ventilarea spatiului incendiat, pentru reducerea temperaturii, evacuarea fumului si gazelor de ardere prin deschiderea usilor si ferestrelor, prin practicarea de deschideri in plansee si acoperis sau folosirea mijloacelor specializate din dotarea ASpFGI. Golurile din constructie trebuiesc protejate prin acoperirea cu panouri prin destinarea unor tevi cu diametre mici si ajutaje pulverizatoare.

In mod special se vor lua masuri pentru asigurarea protectiei servantilor cu atat mai mult cu cat actiunea de interventie este de lunga durata, ordonandu-se echiparea sefilor de teava cu mijloace de protectie individuala, realizand rulajul si odihna acestora.

De asemenea servantii trebuie sa se amplaseze cat mai aproape de focar, pe acelasi plan sau mai sus decat acestea, la capetele rafturilor, in apropierea elementelor de constructie rezistente, evitandu-se astfel accidentarea lor la prabusirea rafturilor, asigurandu-li-se retragerea din zona in caz de pericol.

Comandantul interventiei va acorda o atentie deosebita sectoarelor in care se gasesc butelii si recipienti cu gaze lichefiate sau comprimate, ori cu lichide inflamabile, luand masuri pentru racire iar apoi pentru evacuarea acestora in afara zonei de ardere sau a celei periclitate de incendiu.

In cazul arderii baloturilor, a tesaturilor se va executa stingerea acestora la suprafata in incaperi, iar dupa evacuarea lor, afara se va organiza un sector special pentru desfacerea lor si lichidarea micilor focare, destinandu-se in acest scop tevi de refulare de tip C cu robinet si ajutaje pulverizatoare.

O alta problema ce trebuie rezolvata operativ de comandantul G.I. este aceea a alimentarii cu apa si a solicitarii maririi presiunii de retea in zona obiectivului incendiat.

Dupa lichidarea incendiului trebuiesc lasate forte in supraveghere. In cazul interventiei pe timp de noapte trebuiesc luate masuri de iluminare a locului actiunii.

CONCLUZII SI INVATAMINTE

Faptul ca in tara noastra comertul de stat si privat este in plina dezvoltare, ca repartizarea produselor pentru consum face ca in depozite sa existe cantitati mari de marfuri cu proprietati diferite, situatia impune organelor de pompieri o atentie sporita, tinand seama de faptul ca in unele cazuri marfurile depozitate depasesc capacitatea depozitului.

Interventia trebuie axata de la inceput pe localizarea prin introducerea operativa a fortelor pe directia principala de propagare. Concomitent sa se asigure evacuarea bunurilor materiale folosind fortele si mijloacele care participa la interventie conform planului de interventie.

Substanta de stingere sa fie folosita in limite strict necesare, direct asupra focarului si aleasa in functie de proprietatile materialelor care ard.

Se va avea permanent in vedere realizarea masurilor de securitate pentru servanti, pentru prevenirea accidentelor.

Dispozitivele vor fi introduse pe cai secundare de acces, prin ferestre sau goluri practicate in elementele de constructie, lasandu-se libere caile principale de acces pentru a se putea desfasura in bune conditiuni operatiunea de evacuare a marfurilor si materialelor.