Analizatorul acustic si Fiziologia auzului

Analizatorul acustic

A. Segm periferic =e urechea, care contine aparatele receptoare a 2 simturi: simtul auzului(analiz acustic) si simtul pozitiei spatiale si a echilibrului corpului (analiz vestibular).

Urechea e form din 3 zone :

1. Urechea ext e form din pavilionul urechii si conductul auditiv ext.Are rolul de a capta si conduce undele sonore spre urechea medie.

2.Urechea medie=e o camera cu aer, form din casa timpanului(cavit timpanului (cu osisoarele urechii),cavitatile mastoide si tuba auditiva.Intre urechea ext si cea medie se afla timpanul.

a. Timpanul=e o membr circulara fibroasa, elastica,subtire si rezistenta, bombata spre casa timpanului.Intre casa timpanului si urechea interna se afla 2 orificii numite ferestre: fereastra ovala si fereastra rotunda.

-fereastra ovala sau vestibulara e inchisa de o membr si reprez locul de comunicare a casei timpanulu cu rampa vestibulara

-fereastra rotunda sau cohleara e acop de o membr si reprez locul de comunicare al casei timpanului cu rampa timpanic

Intre timpan si fereastra ovala se insira un lant de 3 osisoare articulate intre ele, denumite: ciocan, nicovala si scarita.Ciocanul se sprijina pe membr timpanica, nicovala pe ciocan iar scarita pe nicovala.Miscarea unuia dintre osisoare determ miscarea celorlalte 2.

Exista muschi aferenti lantului de osisoare,care prin contractie si relaxare au roluri imp in reglarea intensit undei sonore.Contractia m ciocanului amplifica intensit undei sonore iar contractia m scaritei diminua intensit ei, avand rol protector in cazul sunetelor puternice (mai mari de 140 dB).

Osisoarele au rolul de a transmite lichidului din urechea int vibratiile timpanului,imprimate de undele sonore culese de urechea ext.

b. Cavitatile mastoide sunt sit in port mastoidiana a temporalului.

c. Tubul auditiv sau trompa lui Eustachio face leg intre casa timpanului si nasofaringe, fiind acop de mucoasa faringiana. Are rolul de a evacua secretiile din casa timpanului in faringe si de a mentine echilibrul de pres intre aerul din conductul auditiv ext si cel din urechea medie, fapt deosebit de imp in obtinerea unei vibratii perfecte a timpanului.

3. Urechea int=e form din niste incaperi ce alc labirintul osos.In int acestuia se afla labirintul membranos. Intre labirintul osos si membranos se afla perilimfa(cont mult Na), iar in inte celui membranos, endolimfa (cont mult K).

Labirintul osos=e form din vestibul osos,canale semicirculare osoase si melc osos (cohlee osoasa).

=melcul osos are o forma conica, cu un ax osos central,numit columela, in jurul caruia melcul osos realiz 2 ture si jum

=pe columela se prind lama spirala osoasa, (m larga la baza si m ingusta la varf),ce se intinde lat pina la jum cohleei. De aici pleaca membr bazilara a labirintului membranos, care se sprijina pe peretele ext al melcului.

=lumenul melcului osos e imp in: rampa (scala) vestibulara (sit deasupra membr vestibulare Reissner), rampa (scala) cohleara sau timpanica (sub membr bazilara) si canalul cohlear (scala medie) sau melcul membranos (intre membr bazilara, vestibulara si peretele ext al melcului osos).

=rampele vestibulara si cohleara contin perilimfa si comunica intre ele la varful melcului printr-un orificiu numit helico trema (aici lama osoasa lipseste).

=labirintul membranos are o conformatie asemanatoare cu cea a labirintului osos: vestibul, canale semicirculare si melc.

=melcul membranos (canalul cohlear) are forma de triunghi pe sectiune.

=receptorii acustici se gas la niv organului Corti care se intinde pe toata lung canalului cohlear.

=organul lui Corti se afla pe membr bazilara, fiind "acoperit" de membr tectoria(Corti).Membrana tectoria printr-o extremit adera de lama spirala osoasa, iar cu cealalta pluteste libera in endolimfa.

=in centrul organului Corti se afla un spatiu triunghiular numit tunel Corti.Tunelul Corti are baza pe membr bazilara iar laturile reprez de cel de sustinere Deiter. Deasupra lor se afla cel auditive. Acestea sunt aranjate intr-un strat int si unul ext, primul continand un singur rand de cel, al doilea, 3-4 randuri.La baza cel.auditive se afla term dendritice ale neuronilor din gang spiral Corti,care e sit intr-un canal spiral in columela.

Fiecare fibra nervoasa face sinapsa cu o sing cel auditiva din stratul int, dar fiecare cel auditiva int e deservita de 8-30 fibre nervoase.Cel auditive int, chiar daca reprez 20% din totalul cel auditive, primesc 95% din fib nervoase cu orig in gang Corti.Prin contrast, cel auditive ext sunt deservite fiecare de o sing fibra nervoasa auditiva.

La polul apical al cel auditive se gas cilii auditivi(stereocili),care patrund in membr reticulata secretata de cel de sustinere.Peste cilii auditivi se afla membr tectoria.Cilii cel auditive din stratul ext ating membr tectoria, pe cand cei ai cel auditive din stratul int apar ca avand un contact superficial si scurt.Stereocilii cel din stratul int (50/cel) sau ext(100/cel) au lung variabila(4-7 μm) si contin filamente de actina precum si canale membranare cationice(in special pentru K).

B. Segmentele intermediar si central

Calea acustica are protoneuronul sit in gang spiral Corti. Axonii acestuia form nv cohlear,care se alatura nv vestibular, form nv.vestibulo-cohlear VIII.

Ramura cohleara a nv VIII se indreapta spre cei 2 nuclei cohleari(ventral si dorsal)din punte.La acest niv se afla al 2 neuron al caii acustice.

-in nucleul cohlear ventral fac sinapsa aferentele ptr sunetele grave provenite de la cel senzoriale auditive interne.

-in nucleul cohlear dorsal fac sinapsa aferentele ptr sunetele acute provenite de la cel senzoriale auditive externe.

Din nucleii cohleari pontini pleaca fibre la nucleii olivari super si la nucleii fastigiali din vermisul cerebelos.Fibrele care pleaca din oliva superioara, form lemniscul lateral in mezencefal si fac sinapsa cu al 3 neuron in coliculii inf(de unde pleaca fibre spre nucleii nervilor 3, 4, 6 ptr m.extrinseci ai globului oculari-reflex oculogir, precum si fasciculul tectospinal ce determ intoarcerea capului in directia excitantului auditiv).

Al 4 neuron se afla in corpii geniculati mediali din metatalamus.De aici pornesc fibre spre scoarta cerebrala la ariile auditive primare din girusul temporal superior sau la ariile de asociatie din cortex parietal.

Fiziologia auzului

Urechea percepe undele sonore repetate regulat (sunete) sau neregulat (zgomote).

Undele sonore au 3 proprietati fundam: intensit, inaltime si frecv.Frecv sunetelor care pot fi percepute e de 16-20000 cicli/secunda (Hz).Intensitatea sunetelor percepute variaza intre 0 si 140 dB. Sunetele ce depasesc 140 dB altereaza organul lui Corti.

Celulele senzoriale auditive transf energia mecanica a sunetelor in influx nervos.Undele se transmit prin oasele capului si pe cale auditiva.Calea auditiva e cea m imp si are urmatorul traseu: pavilion ureche, conductul auditiv extern, timpan,lantul de osicioare, fereastra ovala, perilimfa, endolimfa,membrana bazilara si organul lui Corti.

Trecerea undelor prin urechea medie e urmata de amplificarea si reglarea intensit acestora.Miscarile perilimfei determ miscari ale membr bazilare care la randul ei realiz in final miscarea cililor cel auditive la contactul cu membr tectoria.

Rigiditatea membr bazilare scade de la baza catre helicotrema,membr fiind si m lata spre varful melcului membranos

Miscarea cililor cel auditive (cu m putin de 0,5nm) antreneaza deschiderea canalelor cationice de pe membr stereocililor, intrarea K in cel si aparitia unui pot receptor sau microfonic la niv cel receptoare (direct proportional cu dist de miscare a cililor).

Acest pot determ intrarea ionului de Ca+2 in cel auditive si descarcarea veziculelor cu mediator chimic la niv sinapsei dintre polul bazal al celulei auditive si dendritele primului neuron al caii acustice.Se vor realiza astfel PA ce se vor transmite separat prin fibrele nervului acustic, in fc de cel receptoare activate.

Timpul de rasp al cel auditive e remarcabil, ele putand sa detecteze miscari cu o frecv de 100.000/sec.Membr bazilara are amplitudini diferite ale vibratiei in fc de distanta fata de scarita si frecv undei sonore.

=sunetele inalte,de frecv crescuta, determ miscari ale membr bazilare cu amplitudine max la baza melcului.

=sunetele joase, de frecv scazuta, determ miscari ale membr bazilare de amplitudine maxima la varful melcului.

Cel senzoriale vor fi excitate in zona de maxim ondulatoriu a membr bazilare, ceea ce determ ca fiecare frecv sa excite alte cel senzoriale.Fiecare neuron spiral Corti transmite inf numai de la o anumita zona a membr bazilare.