Anatomia vacii

Studiul obstetrical al bazinului

Bazinul este un conduct osteo-ligamentos strabatut pe toata lungimea sa de produsul de conceptie in momentul parturitiei. In acesta sunt situate partial aparatul genital si urinar.

OASELE BAZINULUI

n      plafon - format din osul sacrum si primele vertebre coccigiene;

n      peretii laterali - reprezentati de cele doua oase coxale (ilium, ischium si pubis), iar in partea postero-laterala de ligamentele sacro-sciatice care completeaza spatiul dintre sacrum si coxale;

n      planseul - format din unirea pe linia mediana a celor doua coxale la nivelul ischiumului si pubisului rezultand simfiza ischio-pubiana.

ARTICULATIILE BAZINULUI

v     Articulatia lombo-sacrala - promontoriul.

v     Articulatiile sacro-iliace (dreapta si stanga) - (asupra acestor tesuturi actioneaza hormonii estrogeni si relaxina - determinand imbibitia articulatiilor bazinului care isi maresc mobilitatea si permite usoara dilatare a deschiderii anterioare a bazinului).

v     Articulatia sacro-coccigiena - anestezia epidurala sau se poate administra ocitocina.

v     1-2 articulatii intercoccigiene

v     Simfiza ischio-pubiana - tendon prepubian.

Articulatiile bazinului, din punct de vedere morfologic, sunt articulatii cartilaginoase (amfiartroze), deoarece unirea oaselor se realizeaza prin intermediul unui cartilaj. Aceste amfiartroze sunt sistematizate in sincondroze (articulatia lombo-sacrala, articulatiile sacro-iliace, articulatia sacro-coccigiena, articulatiile intercoccigiene) si simfiza ischio-pubiana care pe masura ce se osifica se transforma in sinostoza (articulatie fibroasa).

DESCHIDEREA ANTERIOARA A BAZINULUI

n      Deschiderea anterioara a bazinului este delimitata de corpul primei vertebre sacrale, de marginea interna a celor doua iliumuri si crestele ilio-pectinee precum si marginea anterioara a oaselor pubiene. Ea este inclinata de sus in jos, dinainte - inapoi.

cu cat gradul de inclinare a deschiderii anterioare este mai mare cu atat parturitia decurge mai usor.

n      Deschiderea posterioara este delimitata de fata ventrala a ultimelor vertebre sacrale si primelor coccigiene, de creasta ischiatica si de marginea posterioara a ligamentelor sacro-sciatice.

n      Pentru aprecierea dimensiunilor bazinului si a raporturilor feto-maternale s-au stabilit, la nivelul deschiderii anterioare a bazinului, patru diametre.

DIAMETRELE BAZINULUI

n      Diametrul sacro-pubien (conjugata vera, diametrul adevarat) este linia imaginara care uneste promontoriul (sacrumul) cu marginea anterioara a simfizei ischio-pubiene.

n      Diametrul bis-iliac superior este linia imaginara orizontala care uneste punctele situate intre treimea superioara si mijlocie a celor doua iliumuri.

n      Diametrul bis-iliac inferior este linia imaginara care trece prin punctele de unire a treimii mijlocii si inferioare a celor doua ramuri ale iliumului.

n      Pecten verticalis reprezinta perpendiculara ridicata de la marginea anterioara a pubisului pe fata ventrala a sacrumului.

n      Axul bazinului reprezinta linia imaginara care uneste toate punctele din interiorul bazinului, situate la egala distanta de peretii acestuia.

PELVIMETRIA

Reprezinta studiul masuratorilor conductului pelvin; ea urmareste determinarea diametrelor deschiderii anterioare a bazinului, pentru a aprecia conformatia acesteia si eventual gradul de dificultate a expulzarii fatului.

Aceste masuratori se pot realiza direct sau indirect.

Pelvimetria directa

Prin examen transrectal este posibila aprecierea dimensiunilor verticale si orizontale ale deschiderii anterioare a bazinului (diametrul sacro-pubien, diametrul bis-iliac superior si bis-iliac inferior).

Pentru contracararea lipsei de precizie a metodei manuale au fost realizate instrumente care, introduse in ampula rectala, permit aprecierea obiectiva a dimensiunilor bazinului.

Aparatul Menissier-Vissac este alcatuit din doua tije dintre care una fixa. Tija fixa prezinta la capatul extern o tija recurbata gradata pe ambele fete in lungul careia gliseaza celalalt brat mobil.

Pelvimetria indirecta

Pentru aflarea diametrelor bazinului se masoara anumite dimensiuni (talia la greaban, distanta dintre tuberozitatile externe ale iliumurilor) si cu ajutorul unor coeficienti se fac calculele respective dupa anumite formule.

Circumferinta deschiderii anterioare se calculeaza adunand semisuma diametrelor bisiliace (superior si inferior) cu diametrul sacro-pubien, suma obtinuta se imparte la 2 si se inmulteste cu indicele 3,6.

BAZINUL LA VACA

v     Bazinul are forma cilindrica, turtit latero-lateral.

v     Peretii sunt neregulati, fata ventrala a sacrumului este concava, iar deschiderea anterioara este ovala.

v     Pecten verticalis cade pe vertebra sacrala doi (cel mai vertical bazin din seria animala).

v     Conjugata vera este mai mare decat cele doua diametre transversale, care sunt aproximativ egale.

v     Axul bazinului are forma unei linii frante datorita concavitatii planseului, deci tractiunea asupra fatului se orienteaza de jos in sus, spre baza cozii.

BAZINUL LA IAPA

v     Bazinul are forma tronconica cu baza mare inainte, osatura este mult mai fina, iar deschiderea anterioara are forma rotunjita a unei inimi cu partea mai lata orientata spre sacrum.

v     Conjugata vera este aproximativ egal cu cele doua diametre transversale.

v     Pecten verticalis cade pe vertebra sacrala 3

v     Axul bazinului este usor convex, deci tractiunea asupra fatului se face in jos, spre jarete.

BAZINUL LA OAIE SI CAPRA

v     Bazinul este asemanator cu al vacii, dar peretii sunt mult mai netezi, deschiderea anterioara mult mai inclinata.

v     Pecten verticalis cade pe ultima vertebra sacrala sau pe prima coccigiana.

v     Diametrul bis-iliac inferior este mai lung decat diametrul bis-iliac superior.

v     Axul bazinului este aproape rectiliniu.

BAZINUL LA SCROAFA

v     Bazinul are forma de cilindrica, turtit latero-lateral, cu deschiderea anterioara foarte inclinata.

v     Pecten verticalis cade pe prima vertebra coccigiana.

v     Cele doua tuberozitati ischiatice sunt cartilaginoase

v     Axul bazinului este rectiliniu.

BAZINUL LA CARNIVORE

v     Bazinul prezinta deschiderea anterioara de forma ovala, foarte mult inclinata.

v     Sacrumul este foarte scurt (3 vertebre), articulatiile sacro-iliace sunt foarte mobile

v     Axul bazinului prezinta catre treimea posterioara o concavitate orientata in sus.

Morfologia aparatului genital femel

Rolul fundamental al aparatului genital femel este de a participa, impreuna cu aparatul genital mascul, la perpetuarea speciei.

Aparatul genital femel are o serie de functii specifice.

n      Functia exocrina, de a produce gametii femeli (ovulele)

n      Functia endocrina de a produce si elibera estrogeni, progesteron, PG F2-alfa, relaxina, inhibina etc

n      Constituie sediul unor procese fiziologice foarte importante: copulatia, migratia gametilor, fecundatia, nidatia, dezvoltarea produsului de conceptie, parturitia etc

Aparatul genital femel este alcatuit din mai multe segmente

v     Gonada femela - ovarul

v     caile genitale

n      oviduct (salpinx, trompa uterina);

n      uter;

n      vagin;

n      vestibul vaginal;

n      vulva.

OVARELE

n      Ovarele sunt organe pare, situate in regiunea sublombara la unele specii, pe planseul cavitatii pelvine sau in cavitatea abdominala la alte specii.

n      Au forma ovoidala, marime ce variaza in raport cu specia si starea fiziologica.

n      Pana la pubertate suprafata ovarului este neteda iar dupa pubertate suprafata ovarului devine neregulata datorita dezvoltarii foliculilor ovarieni si al corpilor luteali.

Ovarul este sustinut in pozitie anatomica prin

Ligamentul propriu (suspensor al ovarului, mezoovarul);

Ligamentul utero-ovarian - intre ovar si varful cornului uterin se gaseste.

Mezosalpinx - ligamentul larg formeaza un pliu larg numit, intre foitele caruia se gaseste oviductul.

Aceste mezouri (mezoovarul, ligamentul utero-ovarian, mezosalpinxul) delimiteaza bursa ovariana, care difera ca aspect si dimensiune in raport cu specia.

Consistenta ovarului este ferma elastica.

Structura ovarului prezinta: o zona corticala si una medulara.

Ovarul este acoperit de o albuginee formata din tesut conjunctiv, fibre de colagen si celule musculare netede, care prezinta la exteriorul ei un epiteliu germinativ simplu (monostratificat), cubic sau prismatic; exceptie face iapa la care epiteliul germinativ si respectiv zona ovigera exista numai in jurul fosei de ovulatie care are aspectul unei fante de 5-7 mm in fundul fosei ovarice (scizura de pe marginea libera a ovarului).

Foliculii ovarieni

In corticala ovarului se dezvolta si se matureaza foliculii ovarieni la nivelul acestora avand loc atat foliculogeneza, cat si ovogeneza.

Foliculii ovarieni sunt formatiuni veziculare in dezvoltare cu denumiri variate.

1. Foliculul primordial

2. Foliculul primar

3. Foliculul secundar

4. Foliculul cavitar

5. Foliculul matur (de Graaf)

Se dezvolta si se matureaza sub influenta gonadotropinelor hipofizare FSH si LH.

Foliculul cavitar este caracteristic; la acest folicul apare si se dezvolta cavitatea foliculara (antrum) plina cu lichid folicular secretat de celulele foliculare.

Structura lui de la interior la exterior:

Ø      ovocita (100 microni), impinsa excentric prin acumularea lichidului folicular (la iepuroaica ramane situat subcentral);

Ø      zona pelucida bine conturata;

Ø      corona radiata (cateva straturi de celule foliculare care inconjoara ovocita);

Ø      discul proliger sau cumulus ooforus (puncte de legatura intre corona radiata si granuloasa);

Ø      cavitatea foliculara (antrum) plina cu lichid folicular delimitata spre exterior de granuloasa;

Ø      granuloasa reprezentata de cateva straturi de celule foliculare prismatice;

Ø      membrana bazala Slavjansky

La exteriorul foliculului, tesutul conjunctiv se organizeaza in doua straturi concentrice: teaca interna si externa.

Corpul luteal (Corpul galben)

Corpul luteal este o glanda endocrina cu existenta scurta care se formeaza dupa ovulatie, pe locul foliculului ovarian.

Corpul luteal rezulta prin metaplazierea luteinica a celulelor tecii interne, sub actiunea FSH si LH.

Exista trei forme de corp galben:

1. CG fiziologic/ciclic/periodic/progestativ

2. CG de gestatie;

3. CG persistent/patologic - nu involueaza.

Stadiile dezvoltarii corpului galben:

1. Faza de organizare/proliferare si vascularizatie;

2. Faza de eflorescenta;

3. Faza de regresie sau involutie.

CAILE GENITALE

Salpinxul / oviductul / trompa / tuba uterina /

trompa Fallope

Este un organ tubular si flexuos, musculo-membranos, par.

Se intinde din vecinatatea ovarului pana la varful cornului uterin.

Se gaseste situat intre cele doua foite ale mezosalpinxului.

Poate fi sistematizat in trei zone.

Segmentul ovarian / ampula tubara / infundibulum / pavilionul trompei uterine este dilatat, de forma unei palnii cu o circumferinta franjurata datorita mucoasei cu numeroase pliuri bogat vascularizate.

Corpul salpinxului / portiunea mediana este un conduct flexuos de calibru redus si lungime variabila in functie de specie.

Segmentul uterin / istmul este portiunea cea mai ingusta a salpinxului; se deschide la varful cornului uterin brusc, formand o papila (iapa si carnivore) sau lent, pe nesimtite (restul speciilor).

Salpinxul / oviductul / trompa / tuba uterina /

trompa Fallope

Salpinxul are toleranta imunologica fata de spermatozoizi; la acest nivel si in uter se produce capacitarea spermatozoizilor.

Structura histologica si rolul fiziologic al salpinxului

Peretele salpingian este format din trei straturi.

1. Mucoasa - alcatuita din epiteliu si corion.

2. Musculoasa difera ca dezvoltare in functie de segmentul salpingian; in zona ampulara exista un strat subtire de fibre musculare netede circulare; in rest exista doua straturi: circular intern si longitudinal extern, din ce in ce mai dezvoltate spre varful cornului uterin.

3. Seroasa este reprezentata de mezosalpinx si contine multe vase sanguine si nervi.

Uterul

Este un organ musculo-membranos tubular, format din doua coarne uterine, corp uterin si cervix (gat sau col uterin).

Se gaseste in cavitatea pelvina si in zona posterioara a cavitatii abdominale.

Este suspendat in regiunea sublombara sau subsacrala prin cele doua ligamente largi (late sau parametre).

In functie de modul de unire a celor doua canale Muller, rezulta patru forme morfologice de uter.

Uter duplex (rozatoare) care prezinta doua coarne uterine, cervix dublu, fara corp uterin.

Uter bicornis subseptat (rumegatoare, scroafa, carnivore) care prezinta sept intercornual si corp uterin redus.

Uter bicornis nonseptat (iapa) cu un corp uterin voluminos fara sept intercornual.

Uter simplex / normouter (primate) la care fuziunea este totala, uterul avand aspect piriform.

Corpul uterin

Este un conduct cilindric, turtit dorso-ventral care posterior isi reduce brusc lumenul, continuandu-se cu cervixul.

Coarnele uterine

Sunt formatiuni tubulare, de forma cilindrica sau conica, efilate la varf, asezate paramedian, usor divergent, proportional mai dezvoltate la speciile politocice (scroafa, catea) decat la monotocice (iapa, vaca). Prezinta o mica curbura, pe care se insera ligamentul larg si o mare curbura, convexa, libera. Traiectul si forma lor este diferita in functie de specie:

Varful coarnelor uterine se continua cranial cu oviductul, iar la baza comunica larg cu corpul uterin. Cele doua coarne uterine se unesc caudal, in unghi ascutit, intre ele seroasa formand o punte scurta - ligamentul intercornual.

Structura si rolul fiziologic al uterului

Peretele uterin este format din trei straturi: mucoasa, musculoasa si seroasa.

Mucoasa (endometrul) este formata din epiteliul de acoperire si corion.

Epiteliul de acoperire este prismatic simplu, alcatuit din celule ciliate si secretorii; formeaza numeroase infundaturi in deget de manusa, dand nastere glandelor/criptelor uterine (endometriale).

Corionul prezinta doua straturi: un strat spongios foarte bogat in celule conjunctive (fibrocite, fibroblaste, plasmocite, mastocite) care contine glandele uterine si un strat compact in profunzime, mai bogat in fibre conjunctive. Endometrul este endocrino-dependent si modificarile sale se produc ciclic, sub influenta steroizilor ovarieni.

In faza foliculara, sub influenta estrogenilor, predomina fenomenele proliferative.

- In faza luteala, sub influenta progesteronului, predomina fenomenele secretorii.

Musculoasa (miometrul) este alcatuita din trei straturi musculare netede (circular intern, plexiform mijlociu - cu fibre musculare netede dirijate in toate sensurile si in care se gasesc vasele uterine - si longitudinal extern). Miometrul este endocrino-dependent.

In estru, estrogenii determina cresterea numarului de receptori pentru ocitocina in fibra musculara neteda, aparand contractiile musculare antiperistaltice, care favorizeaza migratia spermatozoizilor catre varful cornului uterin.

In faza luteala si in gestatie progesteronul determina reducerea numarului de receptori pentru ocitocina, iar contractiile uterine aproape dispar.

Inaintea parturitiei scade brusc nivelul progesteronului si creste cel al estrogenilor - din nou fiind favorizate contractiile uterine, dar de aceasta data peristaltice, care contribuie la expulzia fatului.

Seroasa (perimetrul) este reprezentata de foita peritoneala viscerala care acopera uterul si ligamentele largi/parametrele si se continua cranial pe salpinx, iar caudal pe vagin.

Cervixul / gatul / colul uterin

Este componenta caudala a uterului dar are structura si functie diferita de cea a uterului propriu-zis, constituind un sfincter complex si puternic intre uter si vagin.

Este un conduct cilindric sau tronconic situat median pe planseul cavitatii pelvine; are peretii grosi si adaposteste un canal cervical ingust.

Structura si rolul fiziologic al cervixului

Peretele cervical este alcatuit din trei straturi.

Mucoasa (endocervixul) formeaza numeroase pliuri circulare si longitudinale. Este formata din epiteliu si corion.

Epiteliul este prismatic simplu (monostratificat), celulele devin mai inalte in estru si metestru. Floarea involta are un epiteliu de trecere intre cel uterin si cel vaginal - epiteliu monostratificat simplu pavimentos.

Corionul este bogat in glande cervicale endocrino-dependente. Acestea sunt tubulare, iar in estru se dezvolta si devin ramificate, secretand mucusul de calduri /glera cervicala. In faza luteala, mucusul se deshidrateaza formand un dop ce izoleaza cavitatea uterina impotriva contaminarii cu flora microbiana saprofita din vagin.

Musculoasa este formata din 2 straturi: circular intern bine dezvoltat si longitudinal extern slab reprezentat. Grosimea stratului muscular variaza cu specia.

Seroasa reprezinta continuarea posterioara a seroasei uterine (perimetrului) care se extinde partial si pe vagin, apoi se rasfrange si formeaza fundurile de sac pelvine.

Cervixul are rolul de a izola cavitatea uterina fiind inchis,

cu exceptia estrului si parturitiei.

CONDUCTUL COPULATOR

Este constituit din: vagin, vestibul vaginal

si deschiderea vulvara.

Vaginul

Este un organ tubular musculo-membranos ce delimiteaza un spatiu virtual care devine real in timpul actului coital si in parturitie.

Se gaseste in cavitatea pelvina, delimitat anterior de cervix, posterior de meatul urinar, dorsal de rect si ventral de vezica urinara.

Meatul urinar marcheaza limita dintre vagin si vestibulul vaginal, iar anterior de el se gaseste uneori o plica himenala redusa.

Histostructura vaginului

Peretele vaginal prezinta trei straturi: mucoasa, musculoasa si seroasa.

Mucoasa prezinta falduri longitudinale, este acoperita de o cantitate redusa de mucus usor opac si aderent, mai ales in gestatie. In estru, mucusul este in cantitate mare, filant si transparent.

Mucoasa, la randul ei, este formata din epiteliu si corion.

Musculoasa este subtire, formata din 2 straturi de fibre musculare netede (circular intern, longitudinal extern). Posterior apar cateva fibre musculare striate rezultate din muschiul constrictor vestibular.

Seroasa imbraca partial vaginul si se rasfrange caudal catre rect si vezica urinara rezultand doua funduri de sac. In treimea posterioara vaginul este acoperit de o adventice conjunctiva.

Vestibulul vaginal

Este un conduct comun uro-genital ce delimiteaza o cavitate virtuala. Este delimitat anterior de meatul urinar (plica himenala), iar posterior, de vulva.

Meatul urinar este un orificiu larg prin care uretra se deschide pe planseul vestibulului vaginal, imediat inapoia plicii himenale, intr-o depresiune acoperita de un pliu al mucoasei orientat caudal.

Histostructura vestibulului vaginal

Peretele este reprezentat de mucoasa, musculoasa si adventice (nu are seroasa).

Mucoasa este neteda, roza si adera la musculoasa prin submucoasa. Prezinta pe peretii laterali cate un orificiu mare, care reprezinta deschiderea canalelor excretorii ale celor doua glande vestibulare mari / majore / Bartholin (la vaca, oaie, pisica, iepuroaica), iar pe planseu cate doua siruri de orificii care converg spre baza clitorisului reprezentand deschiderea canalelor excretorii ale glandelor vestibulare mici / minore (la iapa, scroafa, catea). Submucoasa contine glande vestibulare si un strat vascular dezvoltat care formeaza bulbii vestibulari. Bulbii vestibulari sunt formatiuni vasculare de tip erectil, piriforme avand rolul de a capta bulbii penieni in timpul actului sexual (la carnivore separarea brusca determina prolaps vaginal post-coitum).

Musculoasa este formata dintr-un strat intern de fibre musculare netede, peste care se suprapun fibre musculare striate ale muschiului constrictor vestibular.

Adventicea (nu prezinta seroasa).

Vulva

Reprezinta componenta posterioara si deschiderea la exterior a aparatului genital femel.

Are aspectul unei fante verticale, pozitionata subanal, fiind despartita de anus prin perineu.

Este delimitata de doua labii (dreapta si stanga) simetrice si afrontate si doua comisuri (superioara rotunjita si inferioara ascutita si la unele specii prevazuta cu un smoc de peri lungi)

In mod normal vulva prezinta o pozitie verticala, cu labiile vulvare simetrice, perfect afrontate: la vaca si iapa, la femelele in varsta, care au suferit gestatii multiple apare o relaxare a ligamentelor largi, - apare tendinta de orizontalizare a vulvei favorizand uro/copro/pneumovaginul care determina sterilitate datorita modificarii biochimismului vaginal.

In torsiunea uterina apare asimetria labiilor vulvare - una dintre ele fiind mai infundata.

Vulva este acoperita cu o piele fina, cu glande sebacee si sudoripare modificate. In functie de specie poate fi pigmentata sau nu (la iapa intotdeauna pigmentata; depigmentarea apare in durina).

Musculatura vulvara

muschiul constrictor vulvar

muschiul retractor al clitorisului

muschiul ischiocavernos.

In interiorul comisurii inferioare a vulvei, in fosa clitoridiena proemina clitorisul, organ erectil, rudiment al corpului cavernos, care este alcatuit din 2 radacini care se insera pe arcada ischiatica, un corp cu structura de tesut erectil asemanator corpilor cavernosi de la mascul, acoperit de o albuginee si un gland acoperit partial de o cuta a mucoasei (preputul clitorisului).

Morfologia aparatului genital femel
in seria animala

APARATUL GENITAL LA IAPA

Situat in cavitatea pelvina si partial in regiunea posterioara a cavitatii abdominale (ovarele si coarnele uterine).

Ovarul - in zona sublombara (stang - L4-L5; drept - L3-L4), are forma reniforma, cu suprafata neteda. La exterior prezinta zona medulara, convexa. Pe marginea mezoovarica - hilul ovarian. La interior este situata corticala iar epiteliul germinativ, numai in jurul fosei de ovulatie (o fanta de 5-7 mm in fosa ovarica de pe marginea libera).

Oviductul - flexuos si foarte lung. Bursa ovariana este mica, nu acopera ovarul complet. Pavilionul este foarte franjurat si larg. Extremitatea uterina se deschide in varful cornului uterin printr-un orificiu foarte ingust (2-3 mm) cu o papila ce proemina in lumen.

Uterul este de tip bicornis nonseptatus. Topografic corpul uterin este situat in cavitatea pelvina, iar coarnele uterine in abdomen. Coarnele uterine au forma de ghirlanda, cu marea curbura orientata ventral.

Cervixul este lung de 6-10 cm cu consistenta destul de ferma. Prezinta floare involta.

Vaginul este cilindroid, turtit dorso-ventral, cu peretii subtiri, elastici si foarte extensibili.

Vestibulul vaginal are o lungime de 10-15 cm. In peretii sai se gasesc bulbii vestibulari foarte dezvoltati. Prezinta glande vestibulare majore (Bartholin) si glande vestibulare minore.

Meatul urinar este larg, situat la 10-12 cm de deschiderea vulvara, acoperit cu un fald al mucoasei.

Vulva prezinta doua labii groase, pigmentate. Comisura superioara este ascutita, iar comisura inferioara este rotunjita, cu o foseta clitoridiena larga. Clitorisul este dezvoltat, cu gland si capuson preputial bine dezvoltat; in foita preputiala se gasesc glande sebacee ce secreta un produs asemanator smegmei la mascul.

Suspensia aparatului genital - ligamentele largi prezinta un ligament rond redus.

APARATUL GENITAL LA VACA

Topografic este situat pe planseul bazinului si doar la femelele in varsta (cu mai multe gestatii) coarnele uterine depasesc marginea anterioara a pubisului.

Ovarul este situat topografic in planul bifurcatiei coarnelor uterine la femelele tinere sau in planul unghiurilor externe ale iliumurilor. Ovarele la vaca nu sunt acoperite de peritoneu decat intr-o zona foarte redusa la insertia mezoovariumului - deci ovarele se gasesc situate in cavitatea peritoneala.

Bursa ovariena larga, completa

Oviductul este mai putin flexuos si mai gros ca la iapa. Pavilionul este alungit, foarte franjurat si inconjoara ovarul. Extremitatea uterina a oviductului se continua cu varful cornului uterin lent, fara o delimitare neta.

Uterul este de tip bicornis subseptatus. Coarnele uterine au forma de coarne de berbec - ligamente intercornuale. Mucoasa uterina prezinta 80-120 de carunculi, dispusi pe patru randuri, la nivelul coarnelor si corpului uterin; acestor formatiuni le corespund pe corionul fetal alte formatiuni (cotiledoane), prin unirea acestor formatiuni se vor forma placentoamele (placenta multicotiledonara).

Cervixul este foarte dezvoltat, peretii foarte grosi, consistenta ferma. Celulele secretorii din mucoasa cervicala secreta in faza foliculara cantitati mari de mucus filant, limpede, transparent - patognomonic pentru caldurile la vaca (mucus sau glera cervicala).

Vaginul prezinta un perete gros. Pe planseu, de o parte si de alta a liniei mediane, se deschid canalele Gärtner, care prezinta extremitatea anterioara in fund de sac (se intind pana in apropierea cervixului), iar posterior se deschid langa meatul urinar.

Vestibulul vaginal este relativ lung; meatul urinar prezinta un diverticul suburetral larg care face dificil cateterismul vezicii urinare. Pe peretele lateral se deschid orificiile glandelor vestibulare majore (Bartholin).

Vulva prezinta labii evidente, cu pielea ridata in faza luteala si edematiata si fara pliuri in faza foliculara. Comisura dorsala este rotunjita, iar cea ventrala este ascutita si prezinta un smoc de par. Labiile vulvare sunt neacoperite cu par. Clitorisul este redus (corp fibros, fara tesut erectil, capuson foarte redus).

Ligamentele largi sau proprii ale uterului se insera infero-lateral pe mica curbura a coarnelor uterine si a corpului uterin.

APARATUL GENITAL LA RUMEGATOARELE MICI

Topografic este situat pe planseul bazinului, coarnele uterine depasind pragul pubian, la multipare si in gestatie.

Ovarul este asemanator cu cel de la vaca, mai mic si mai aplatizat. Frecvent apare organul lui Rosenmuller/epooforon (reminiscenta a canalelor Wolf - mici canale sinuoase care se leaga cu un canal comun si care patrund in ovar).

Oviductul este lung de 10-15 cm. Pavilionul prezinta un jgheab mai scurt, dar mai larg. Jonctiunea utero-tubara nu prezinta sfincter, trecerea realizandu-se lent.

Uterul prezinta coarnele uterine proportional mai lungi ca la vaca si alipite pe o distanta mai mare. Varful este subtiat si circumvolutionat. Corpul uterin este de aproximativ 2 cm. Mucoasa uterina prezinta aproximativ 88-96 de carunculi, cu suprafata in forma de cupa (la oaie), sau plana (la capra). In zona corpului uterin si a cervixului exista o proeminenta ce asigura buna inchidere a acestor conducte.

Cervixul proemina in fundul vaginului, mult mai aproape de peretele inferior. Floarea involta prezinta doua falduri (superior si inferior).

Vaginul are o lungime de aproximativ 8-12 cm, fara canale Gärtner.

Vestibulul vaginal scurt, prezinta un pliu himenal redus. Meatul urinar este mic si prezinta posterior un diverticul uretral.

Vulva prezinta comisura superioara rotunjita, iar cea inferioara ascutita. Clitorisul este mic, subtire si cu varful incurbat.

APARATUL GENITAL LA SCROAFA

Topografic se gaseste situat in cavitatea pelvina si jumatatea posterioara a cavitatii abdominale.

Ovarele sunt suspendate printr-un mezoovarium lung si au forma muriforma, datorita foliculilor ovarieni si corpilor galbeni care se dezvolta succesiv si proemina la suprafata ovarului. Bursa ovarica foarte mare.

Oviductul este gros cu flexuozitati rare.

Uterul este format dintr-un corp uterin foarte scurt si doua coarne uterine foarte lungi asezate printre ansele intestinale. Diferentierea fata de intestine se face pe baza grosimii peretelui coarnelor uterine si aspectului seroasei care formeaza o serie de striatii longitudinale.

Colul uterin are un perete gros care formeaza la interior niste papile cu aspect de pernite, dispuse in 2-3 randuri succesive care se angreneaza intre ele, inchizand foarte bine canalul cervical.

Vestibulul vaginal este destul de lung, delimitat anterior numai de meatul urinar, himenul lipsind in majoritatea cazurilor. Este prezent diverticulul suburetral; pe planseu, se gasesc glandele vestibulare mici.

Vulva are labiile vulvare groase si comisura inferioara conoidala, detasata. Clitorisul este foarte lung, are doua radacini subtiri, un corp lung flexuos, iar portiunea care proemina in foseta clitoridiena este foarte mica.

APARATUL GENITAL LA CATEA

Ovarele sunt situate la nivelul vertebrelor lombare 3-4 inapoia rinichilor. Sunt mici, eliptice, de culoare gri-roscata, imbracate complet de bursa ovarica.

Oviductul este lung, se deschide transant in varful cornului uterin.

Uterul este de tip bicornis subseptatus, gasindu-se aproape in totalitate in cavitatea abdominala. Coarnele uterine sunt rectilinii, subtiri.

Cervixul are forma cilindrica, proemina in vagin, dar mucoasa lui nu formeaza floare involta.

Vaginul este relativ lung.

Vestibulul vaginal este relativ scurt, delimitat anterior printr-un himen rudimentar care uneori poate lipsi. Meatul urinar este larg si are aspect de fanta. Bulbii vestibulari sunt foarte dezvoltati.

Vulva are aspect triunghiular si se gaseste la distanta mare de anus (perineu lung). Comisura inferioara este ascutita si se continua cu un tubercul conic, prevazut cu un smoc de peri. Clitorisul este, in general, dezvoltat dar cu un gland redus. Foseta clitoridiena este foarte dezvoltata.

Ligamentele largi sunt puternic impregnate cu tesut adipos, iar pe fata lor externa formeaza un pliu - ligamentul rond - care patrunde in traiectul inghinal si contine un fascicul fin de fibre musculare (reminiscenta muschiului cremaster de la mascul).

APARATUL GENITAL LA PISICA

Ovarul este mic, usor aplatizat, inchis complet in bursa ovarica. Mezoovarul este lung si permite cu usurinta exteriorizarea ovarului.

Oviductul asemanator celui de la catea, se deschide in varful cornului uterin printr-o papila.

Uterul se aseamana cu cel de la catea, proportional mai mic.

Vaginul prezinta un plafon care se continua cu cervixul, in timp ce pe planseu, colul formeaza o proeminenta. Canalele Gärtner lipsesc.

Vestibulul vaginal prezinta glande Bartholin. Meatul urinar este relativ larg, de ambele parti ale lui gasindu-se cate un mic fund de sac.

Vulva prezinta comisura inferioara rotunjita. Fosa clitoridiena este ingusta si adaposteste un clitoris lung de 1 cm, care are in structura sa un nucleu cartilaginos analog osului penian.

APARATUL GENITAL LA IEPUROAICA

Ovarul este mic, oval, alungit, suspendat printr-un mezoovarium scurt la nivelul vertebrei lombare 4. Se gaseste in afara bursei ovarice.

Oviductul este lung, formeaza un pavilion foarte larg care depaseste inainte polul anterior al ovarului. La unirea cu varful cornului uterin formeaza patru pliuri cu aspect polipos.

Uterul este de tip duplex. Coarnele uterine sunt foarte lungi, flexuoase si alipite in partea posterioara, fara a mai forma un corp uterin.

Colul uterin este dublu, se deschide in fundul vaginului cu o mica floare involta.

Vaginul este lung cu un calibru neuniform, fiind mai larg in partea posterioara. Prezinta ramasite ale canalelor Gärtner.

Vestibulul vaginal este foarte lung si prezinta glande Bartholin.

Vulva este foarte dezvoltata, fiind constituita din doua perechi de labii: labiile mari formate din piele, acoperite cu peri lungi, cu comisura dorsala rotunjita, iar cea ventrala ascutita; labiile mici au epiteliul constituit din mucoasa si se intind de la comisura superioara pana in portiunea libera a clitorisului.

Clitorisul este lung si are extremitatea libera turtita si recurbata usor.

CICLUL SEXUAL (gametogen,estral,ovulator)

Lantul de fenomene si procese care se succed si se repeta avand ca rezultat final eliberarea uneia sau mai multor ovule apte pentru fecundare.

1.Perioada pregenitala: nastere- pubertate

2.Perioada genitala: pubertate-climacterium

3.Perioada postgenitala: climacterium-exitus

Pubertatea- varsta acitvarii gonadelor, in sensul initierii gametogenezei (primul estru si prima ovulatie la femele, initierea spermatogenezei si aparitia caracterelor sexuale secundare la mascul)

Dupa frecventa ciclurilor sexuale, femelele se clasifica in :

1. Monoestrice (monociclice)-1 ciclu de calduri/an- anim. slabatice

2. Diestrice -2 cicluri de calduri/an- cateaua

3. Poliestrice (policiclice de tip continuu- vaca, scroafa

- de tip sezonier- iapa, oaia, capra, pisica

Fazele ciclului sexual

Ciclul estral este divizat in faza foliculara si faza luteala.

FAZA FOLICULARA (estrogeni)

PROESTRU: initierea foliculogenezei, clinic femela manifesta un interes crescut pentru mascul.

ESTRU: se dezvolta foliculii dominanti si se secreta estrogenii, care induc receptivitatea sexuala. Intensitatea maxima a modificarilor comportamentale este inregistrata in preajma ovulatiei si poate continua pana la 1-2 zile dupa ovulatie.

OVULATIA- este un proces biologic ciclic, definit ca eliberarea ovulului apt pentru fecundare, de la nivelul foliculului ovarian matur. Ovulatia se poate produce SPONTAN sau poate fi PROVOCATA neuroreflex prin act sexual, la pisica, iepuroaica,camila.

FAZA LUTEALA (progesteron)

METESTRU se caracterizeaza prin formarea corpului galben precum si prin pregatirea endometrului in vederea producerii nidatiei, procese insotite de dorintei de impreunare

DIESTRU- se caracterizeaza prin existenta CG (unul/mai multi) in stadiul de eflorescenta, perioada de apogeu a sintezei pentru aceasta adevarata glanda endocrina.

ANESTRU-perioada de repaus sexual.

Anestru fiziologic: inaintea pubertatii, sezonier, post-partum (puerperium dupa climacterium

Anestru patologic

MODIFICARILE CAILOR GENITALE FEMELE IN TIMPUL CICLULUI SEXUAL:
Faza foliculara

a.       Ovarul- La nivelul tecii foliculare interne, ca urmare a actiunii FSH, creste sinteza estrogenilor, care declanseaza modificarile specifice la nivelul tractusului genital femel . Foliculii maturi deformeaza suprafata ovarului, au consistenta de vezicula cu lichid. La iapa se dezvolta numai la nivelul fosei de ovulatie.

b.      Salpinxul- este pregatit pentru a capta ovocita, apar hipersecretii de fluid salpingian si se intensifica miscarile cililor.

c.       Uterul- miometrul are un tonus crescut si este contractil. Spre sfarsitul estrului uterul devine erectil. La nivelul endometrului prolifereaza glandele uterine.

d.      Cervixul- este deschis permitand patrunderea a 2-3 degete, este flasc, edematiat. La nivelul glandelor cervicale se evidentiaza o bogata secretie de mucus clar, faldurile cervicale au aspect de rozeta

e.       Vaginul- mucoasa vaginala este edematiata, se observa fenomene de cornificare (keratinizare a celulelor superficiale), cariorexa si carioliza . La carnivore frotiul vaginal colorat Giemsa poate fi realizat pentru stabilirea diagnosticului de calduri in momentul aparitiei celulor Schollen. La carnivore creste erectilitatea bulbilor vestibulari.

f.        f. Vulva este edematiata, se observa congestie vulvara la speciile cu pielea nepigmentata (scroafa), la comisura inferioara apare mucusul transparent sau usor sanguinolent la catea.

Femelele prezinta manifestari comportamentale specifice : in proestru manifesta un interes crescut pentru mascul, dar nu accepta monta, in timp ce in estru accepta monta.In timpul estrului apar modificari calitative ale laptelui la vaca: devine usor sarat, coaguleaza la fierbere.

FAZA LUTEALA

a.Ovarul- s-a produs ovulatia si apar 1/mai multi corpi glabeni ce isi incep secretia de progesteron

b.Salpinx-scad erectilitatea si motilitatea ciliara

c.Uter- Glandele sau criptele uterine se deschid si secreta laptele uterin (embriotrof), necesar nutritiei fetale pana in momentul placnetatiei. Apare aspectul de dantela uterina, miometrul se relaxeaza, scade receptivitatea pentru ocitocina

d. Cervixul- se inchide, creste consistenta, devine ferm. Mucusul cervical nu se mai secreta, iar cel deja secretat se deshidrateaza formand un dop cervical la nivelul ostiumului cervico-vaginal

e.Vaginul- mucusul vaginal este putin, vascos, determina alipirea peretilor vaginali; scad congestia, edemul.

f.Vulva-la acest nivel secretiile sunt in cantitate foarte redusa

Glanda mamara se mareste la femelele in calduri si regreseaza in lipsa gestatiei. La vaca secretia de lapte este normala. La catea datorita proegesteronemiei ridicate pot aparea gestatia falsa si lactatia nervoasa

PARTICULARITATILE CICLULUI SEXUAL PE SPECII

IAPA: poliestrica sezoniera, FOTOPERIODISM: inceperea sezonului ovulator se produce ca raspuns la cresterea duratei zilei lumina, care influenteaza in mod direct SNC-ul iepei si stimuleaza gradual si activitatea ovariana (lumina inhiba secretia de melatonina, melatonina actionand anti FSH). Activitatea sexuala ciclica are loc primavara si vara (in sezonul de monta), iar toamna si iarna iepele se afla in sezonul de anestru.

OAIA & CAPRA- poliestrice sezoniere. Melatonina actioneaza anti FSH, lumina stimuland la aceste specii secretia de melatonina, sezonul de monta desfasurandu-se in intervalul toamna-iarna.

VACA- poliestrica de tip continuu. Ciclurile estrale se succed continuu in lipsa instalarii gestatiei, pe tot parcursul anului. Mucusul de claduri este foarte caracteristic, filant, clar, in cantitati mari 800-1000ml

SCROAFA- poliestrica de tip continuu. In estru prezinta "sindromul de imobilitate la vier si la ingrijitor" (back pressure test)

CATEAUA- prezinta un ciclu monoestric/diestric . Depistarea estrului si a ovulatiei se face in urma dozarilor hormonale sau a identificarii in frotiu vaginal a cel. Schollen. Instalarea gestatiei nu va modifica lungimea ciclului sexual, urmatoarele calduri dupa parturitie aparand la 2-7 luni (anestru fiziologic).

PISICA- poliestrica sezoniera, ovulatia este provocata neuroreflex prin actul sexual, avand loc la 24 ore dupa acesta. Sezonul de monta se desfasoara cu predilectie intre lunile martie-iunie, atunci cand lungimea zilei depaseste 12 ore (FOTOPERIODISM Se poate vorbi pe langa proestru, estru, diestru si anestru si de o perioada numita intreval interestral sau interestru, respectiv perioada cuprinsa intre valurile foliculare succedate in lipsa actului coital (ovulatiei).

IEPUROIACA- poliestrica de tip continuu, cu o perioada de repaus la sfarsitul verii.

ANEXELE FETALE SI PLACENTA

CORIONUL- este invelitoarea cea mai externa, inconjoara fatul si celelalte membrane perifetale, asigurand schimburile nutritive intre mama si fat.

-initial este neted- PROCORION-dupa nidatie se acopera cu vilozitati primare- CORION- ce contribuie la realizarea nutritiei prin absorbtia embriotrofului. Vilozitatile primare se transforam in vilozitati secundare, ce patrund in criptele uterine si prin angrenarea cu acestea stabilesc leg.feto-maternala.

-fata int. a corionului adera la urmatoarea invelitoare (alantoida) printr-un strat de tes.conjunctiv:alanto-corionul.

ALANTOIDA-"prima punga a apelor"reprezinta a 2-a membrana perifetala. Este formata din 2 straturi:

-intern- origine ectodermica/ extern- origine mezodermica, bogat vascularizat

Cav.alantoidiana formata contine lich. alantoidian, are raporturi diferite in functie de specie si comunica prin canalul urac cu vezica urinara fetala. Lich. alantoidian:

-initial este galben-deschis, clar, seros apoi devine brun, tulbure

-contine reziduri ale metabolismului azotat: uree, ac.uric, saruri alcaline, estrogeni la unele specii.

Rol: dirijeaza vasele sanguine spre corion, depoziteaza rezidurile excretorii fetale, protectie mecanica, in parturitie actioneaza ca o pana hidraulica pt deschiderea cervixului (conul fetal), lubrefiaza conductul genital

AMNIOSUL- cea mai interna invelitoare, se dezvolta din ectoderm si mezoderm; inconjoara complet fatul delimitand cavitatea aminotica plina cu lichid amniotic. Pe fata interna prezinta pustule amniotice, mai abundente la rumegatoare

Lichidul amniotic- mediu ambiant fetal, redus cant. La inceputul gestatiei, creste in a 2-a treime si apoi scade din nou. Initial este limpede, devine opalescent, galben maroniu datorita meconiului, sau sanguinolent in urma mortii fetale.

-Contine: Glucide, Lipide, Substante Minerale, AA esentiali, serumalbumine, ac. Pantotenic, ac. Folic (factori de crestere), eutocina (apare la debutul parturitiei, rol ocitocic), bovomane/hipomane( formatiuni provenite din evaginarea peretelui int. al amniosului

-Rolul lch. Amniotic: nutritiv, mecanic, permite miscarile fetale (previne anchilozele), acomodarea si angajarea fatului, dilatarea cervixului si lubrefierea conductului copulator

-amniocenteza: determinarea sexului/ maladiilor geneticce

VEZICULA EMBRIONARA- este o anexa embrionara, org. endodermica, reprezinta continuarea intestinului primitiv prin inelul ombilical. Este primul organ hematogen, degenereaza o data cu dezv. alantoidei cand circulatia omfalo-mezenterica este inlocuita cu cea placentara.

-la speciile de talie mare dispare complet in prima parte a gestatiei, la carnivore si iepure persista pana la fatare (sac alungit, interpus intre corion si alantoida, la nivelul inelului ombilical.

CORDONUL OMBILICAL- se formeaza o data cu alantoida. Este alcatuit din tes. Conjunctiv de sustinere gelatino-mucos (gelatina Warton), arterele si venele ombilicale.

Rol- legatura sanguina mama-fat; eliminarea prod. De excretie in alantoida prin canalul urac.

PLACENTA- este o formatiune complexa, reprezentand legatura stransa de natura vasculara intre o componenta fetala - vilozitatile corionului - si o componenta materna - criptele mucoasei uterine (endometrului).

permite schimburile nutritive, respiratorii si metabolice dintre mama si fat, dar constituie si o bariera care impiedica amestecul sangelui matern si fetal, si mai ales trecerea unor microorganisme si substante toxice de la mama la fat.

Placenta este sediul sintezei hormonilor steroizi (progesteron si estrogeni) si ai celor proteici (gonadotrofinele extrahipofizare sau placentare PMSG la iapa si HCG la femeie).

Clasificarea tipurilor de placenta

Criteriul anatomic : - se refera la modul de repartizare a vilozitatilor coriale pe suprafata placentei:

a. Difuza - placenta difuza completa (iapa)

-placenta difuza incompleta (scroafa) - apendicii polari sunt glabri, fara vilozitati.

b.Localizata -multipla cotiledonara (rumegatoare) - vilozitatile coriale sunt grupate sub forma de insule cotiledoane pe suprafata externa a corionului Vilozitatile coriale de la nivelul cotiledoanelor patrund in criptele endometriale ale carunculilor uterini, angrenarile carunculo-cotiledonare formand placentoamele.

-zonara (carnivore) - vilozitatile sunt grupate sub forma unei centuri, circular, in treimea mijlocie a corionului.

-discoidala (rozatoare si primate) - vilozitatile coriale sunt grupate intr-un singur loc, sub forma unui disc.

Criteriul histologic: - defineste modul de angrenare a vilozitatilor coriale cu mucoasa uterina, respectiv numarul de straturi histologice ce separa circulatia sanguina materna de cea fetala.

Structura histo a vilozitatii coriale endoteliul vascular, tesut conjunctiv si epiteliul corial in timp ce componenta materna a placentei variaza ca structura in functie de specie

a epitelio-coriala (iapa, scroafa) -cea mai simpla, epiteliul corionului vine in contact cu epiteliul endometrial, fara pierderi ale tesuturilor superficiale. Practic intre cele doua circulatii se interpun 6 straturi histologice - 3 din vilozitatea coriala (endoteliul vascular, tesutul conjunctiv si epiteliul corial) si 3 din endometru (epiteliul, tesut conjunctiv si endoteliul capilar matern).

b. sindesmo-coriala (rumegatoare) - dispare epiteliul superficial al carunculilor uterini astfel incat vilozitatile coriale (cotiledoanele) vin in contact cu tesutul conjunctiv subepitelial=>5 straturi histologice - 3 din v.c+ 2 din endometru (tesut conjunctiv si endoteliul capilar matern).

c. endotelio-coriala (carnivore) - vilozitatile coriale se angreneaza profund in mucoasa uterina, erodand doua straturi - epiteliul endometrial si tesutul conjunctiv subepitelial=>4 straturi histologice 3 din v.c.+1 din endometru (endoteliul capilar

La catea, pe marginea placentei se formeaza hematoame marginale, dat patrunderii vilozitatilor coriale pana in lumenul vaselor sanguine. In parturitie, se elimina o secretie verde-inchis, datorita descompunerii HB in biliverdina.

d hemo-coriala (primate si rozatoare) - exista un contact direct intre sangele matern si vilozitatile coriale, prin lacurile de sange formate in urma distrugerii peretilor vasculari.

Complexitatea placentei determina un anumit mod de transmitere a imunitatii pasive, a anticorpilor de la mama la fat

• la carnivore placenta permite pasajul anticorpilor (imunitate placentara),
• la rumegatoare imunitatea este atat placentara cat mai ales colostrala
• la iapa si scroafa, existand cele 6 straturi intre cele doua circulatii, nu este posibil tranzitul unor molecule mari cum sunt gamaglobulinele, absobtia anticorpilor, de catre pui, facandu-se odata cu primul supt (imunitate colostrala).

Criteriul ginecologic: - se refera la gradul de distrugere al mucoasei consecutiv expulzarii placentei, mai corect a invelitorilor fetale. Din punct de vedere ginecologic placenta poate fi:

1. nedeciduata (iapa si scroafa) - vilozitatile coriale se desprind in procesul de expulzare fara a leziona mucoasa uterina; puerperiumul este scurt, endometrul se reface rapid.

b intermediara/semiplacenta (rumegatoare) - la desprinderea cotiledoanelor de pe carunculii uterini, se produc usoare distructii ale endometrului.

c deciduata/placenta adevarata (carnivore, primate, rozatoare) - vilozitatile coriale penetreaza profund endometrul, iar expulzarea invelitorilor este insotita de distrugeri importante ale mucoasei si hemoragie; puerperiumul este indelungat, uterul ramane profund denudat in zona de insertie si se reface greu.

Fata externa a sacului alantoidian este in raport pe o mica suprafata cu amniosul si pe cea mai mare parte cu corionul, spatiul alanto-corial continand numeroase vase de sange. Fata interna este scaldata de lichidul alantoidian.

La fatare lichidul alantoidian se gaseste in cantitate de 8-15 litri la vaca si 0,5 - 1 l. la oaie.

Amniosul este o invelitoare subtire care inconjoara fatul; contine lichidul amniotic in cantitate de 3-6 litri la vaca (vaca - max. in 1/3 a gestatiei) si 0,5 - 1,2 litri la oaie si capra (oaie, capra - max. in lunile 3-4 de sarcina).

Cordonul ombilical este format din 2 artere, 2 vene si canalul urac; are lungimea de 20-40 cm.

Placenta este multipla cotiledonara, sindesmo-coriala, semideciduata.

Scroafa

Corionul este sacciform, fiecare produs de conceptie avand corion propriu. Varfurile coriale invecinate adera intre ele (se elimina odata 2-3 saci coriali uniti) si se modifica rezultand "apendicii necrotici". Vilozitatile coriale sunt dispuse uniform pe intreaga suprafata externa a corionului, cu exceptia celor doua extremitati.

Alantoida este asemanatoare cu cea de la rumegatoare. Lichidul alantoidian este in cantitate de aproximativ 130 ml in prima luna, creste progresiv la 200 ml iar la termen scade la 100 ml.

Amniosul - lichidul amniotic se gaseste in cantitate mica la sfarsitul gestatiei, de aproximativ 40-150ml.

Cordonul ombilical este format din 2 artere, 2 vene si canalul urac, lung de aproximativ 25 cm, spiralat.

Placenta este difuza incompleta, epitelio-coriala, nedeciduata.

Catea, Pisica

Corionul are forma unui sac alungit, ascutit la capete. Vilozitatile sunt dispuse sub forma unei centuri de 2,5-6 cm in zona ecuatoriala. Epiteliul vilozitatilor este in raport intim cu endoteliul capilar uterin.

Alantoida este asemanatoare cu cea de la iapa. Fata externa captuseste corionul, cea interna acopera in intregime amniosul. Lichidul alantoidian se gaseste in cantitate de aproximativ 40-110 ml.

Amniosul este reprezentat de o membrana subtire si transparenta. Lichidul amniotic este in cantitate mica la inceputul gestatiei, creste treptat spre jumatatea gestatiei, iar la termen scade la cateva picaturi. Se mentine vezicula ombilicala pana la sfarsitul gestatiei, avand forma unei pungi rosietice.

Cordonul ombilical este format din 2 artere, 2 vene si canalul urac, lung de aproximativ 6-10 cm.

Placenta este zonara, endotelio-coriala, deciduata.

Rozatoare

Corionul are vilozitatile dispuse sub forma unui disc si intim angrenate in mucoasa uterina patrunzand in lumenul vaselor sanguine.

Alantoida este foarte redusa, intra in contact cu corionul numai pe o parte.

Vezicula ombilicala este foarte dezvoltata, se interpune intre corion si amnios, cu exceptia unei zone unde exista sacul alantoidian.

Amniosul este asemanator cu cel de la carnivore.

Placenta este discoidala, hemo-coriala, deciduata.

DIAGNOSTICUL GESTATIEI PRIN METODE DE LABORATOR

      Metode fizice

      Metode chimice

      Metode histologice

      Metode biologice

      Metode imunologice

DIAGNOSTICUL GESTATIEI PRIN METODE CLINICE

Gestatia: stare fiziologica a femelei care incepe cu fecundarea si se incheie cu parturitia, cuprinzand 3 etape:

1. Embrionara timpurie- blastula
2. Embrionara tarzie- organogeneza
3. Fetala

Importanta diagn. precoce al gestatiei: economica/ medicala/ legislativa.

SEMNE CLINICE PROBABILE ALE GESTATIEI

1.Sistarea caldurilor/neintoarcerea in calduri

se dat. formarii & functionarii CG gestational

imp. pt. femelele poliestrice de tip continuu.

-diagn. dif: CG persistent, chisti ov.luteinici

2.Modificari comportamentale

-induse de statusul progesteronic ridicat (starea de pesudogestatie la catea!)

3. Modificarea conturului abd./ distensie abd.

-semn ce apare tardiv: AM> 6luni, am> 1 luna

-d.d.: ascita,tum.abd.,obez.,hidro/muco/piometru

4.Dezvoltarea glandei mamare:

imp. la juninci: la 4-5 luni descinde mamela, alungesc mameloanele, se contureaza sferturile

-ultima 1/3 a gest: devien turgescenta, secreta un lch. galbui, lipicios, asemanator mierii: PRECOLOSTRU

-la multipare: secretia de colostru incepe cu o sapt.inaintea parturitiei;gl.mamara secreta lapte pana in luna a 7-a de gestatie

-d.d: fitoestrogenism, lactatia nervoasa

5.Imbibitia gravidica/ Ruptura de fatare:

Infiltrarea si relaxarea art. bazinului si ligam. sacro-sciatice datorita cresterii nivelului estrogenilor.

-clinic: infundarea sacrumului, adancirea foselor paraanale, mobilitatea excesiva a cozii, senzatie de fluctuenta, musc. gluteena gelatinoasa, edemul tractului genital. Diagn.d.:sindromul de nimfomanie

SEMNELE CLINICE SIGURE ALE GESTATIEI

Se deceleaza prin: ex.ext (palpare transabd.), ascultatie, ex.int. (ETR+ESV)

Palpatia externa transabdominala

-din a 2-a jumatate a gest. la nivelul peretului abd. drept, stg., sau inferior.

VACA: din luna 6 "senzatia de bloc de gheata in apa".

-d.d.:tumori, afect.ut. cu acumulare de continut.

IAPA: din luna 7-8, pe partea sg., la un lat de palma deasupra mamelei

SUINE: doar spre sf. gestatiei la femelele slabe.

OAIE,CAPRA: din sapt. 14, din spate sau din lateral, cu femela asezata pe un plan inclinat post-ant.

CARNIVORE- intre zilele 25-33 gestatie si >45 zile

25-33 zile: uter moniliform, strangulat

33-35 zile: creste cant. lch. perifetale,uter pastos

42-45: se osifica scheletul fetal, >volumul fetal concomitent cu resorbita lch. perifetale.

Palparea: mono/bimanual la catelele de talie mare

ASCULTATIA

Directa (cu urechea)/ Indirecta (cu stetoscopul)

-se apreciaza BCF la vaca din luna 7-8, la iapa luna 9-11, la oaie din luna 4, animalele mici: murmur slab

EXAMENUL INTERN

EXAMENUL CU SPECULUM VAGINAL

-modificarile produse in timpul gest. la nivelul cervixului si muc. vaginale, caracteristicile mucusului vaginal

-speculum trivalv Polanski/ bivalv / tubular

Mod de realizare: contentie, toaleta reg. ano-vulvare, badijonarea cozii, introducerea speculumului inchis, vertical pe directia fantei vulvare, rotitre 90 º, deschidere

Femelele gestante: mucus aderent, opac, dens, alb- cenusiu,mentinand peretii vaginali alipiti; mucoasa vaginala este palida, mata, floarea involta deviata ant., in jos si lateral, cu falduri sterse.

Femelele negestante: mucus transparent, hidratat, aderent, floarea involta este plasata central, in fundul vaginului, cu falduri evidente.

EXAMENUL TRANSRECTAL

ETR la vaca

-identificarea cvx, coarne uterine, ovare, salpinx doar in situatii patologice.

Diagnosticul diferential

al gestatiei la vaca

. Endometrite- in special in L 2, corn ut. fluctuent, perete ut. Ingrosat; secretii purulente la nivelul comis. vulv. Inferioare

2. Afectiuni ut. cu acumulare de continut- confunda cu L 3,4 de gestatie

1. Piometrul cu cvx. Inchis- HGCE cu acumulare de puroi in coarnele ut., crescute in volum, perete subtiat uniform. Nu se simt placentoamele sau fatul ("bloc de gheata in apa" in gestatie), nu exista tril arterial pe a.uterina medie.
2. Hidrometrul- frecvent in "Boala junincilor albe" (absenta cervx. ) - embriotroful se acumuleaza la nivel uterin

3. Subinvolutia uterina/uterul puerperal : coarnele ut.incomplet involuate, au peretii ingrosati, fara fluctuenta, exista CG pe ovarul ipsilateral. La ESV: cervix ingrosat, intredeschis, se elimina o cant. redusa de losii.

4. Fatul mumifiat/litopedian apare in urma mortii fetale precoce, consecutiv resorbtiei lch. perifetale si intrafetale. ETR: fatul- bloc dur, pietros, neregulat, fara fluctuenta, fara tril arterial pe a. uterina medie. CG persistent, abd. Regreseaza, lactatia se poate mentine. Tratam:PgF2α

5. Tumorile uterine, ovariene, abdominale

-asemanatoare L4, nu apar semnele gestatiei, animal cahectic

6. Hidropizia invelitorilor fetale

Confundata cu L7 , acumularea unei cant. mari de lichide alantoidian si amniotic, cu incetarea dezv. fetale, abd. Butoi

7. Diferite organe

a. Diverticulul ruminal posterior- confunda cu L5, este pastos!

b. Ficatul- a.c. este mult marit (echinococoza), nu se percepe tril arterial ( in L5 trilul a.u. medii este un semn cert)

c. Vezica urinara- L3, prin palpare se declanseaza mictiunea, la palpare nu se deceleaza fatul, a nu se confunda cu litiaza!

Metode fizice

1. Radiografia si radioscopia:

La animalele de talie mica si mijlocie

Permit diagn. gestatiei tardiv, dupa initierea osificarii scheletului fetal

n      Avantaje: precizeaza nr. produsilor, asezarea si dispunerea lor in uter, diagn. malformatiilor si monstruozitatilor fetale. Riscuri: aproape nule, atata timp cat organogeneza este terminata

2. Electrocardiografia

n      Inregistrarea grafica a activitatii cardiace materne (secusele mari) peste care se suprapun secusele mici (activitatea cardiaca fetala)

n      Martor al viabilitatii fetale- clinica animalelor mici

3. Metoda Sokolovskaia

n      Vaca, fidelitate 80%: cresterea densitatii mucusului cervical la vacile gestante evidentiata printr-o reactie cu sulfat de cupru

n      Cu(SO4)2 sol.+ 1 pic mucus    in 5-6 sec. mucusul cade la fundul paharului (react.+,femela gestanta)

4. CRISTALIZAREA MUCUSULUI CERVICAL LA VACA

n      Metoda de diagn. a starii de negestatie, fidelitate

n      Se realizeaza un frotiu din mucusul cervical- se examineaza la microscop:

• In proestru si estru: mucusul cristalizeaza sub forma unei frunze de feriga, excluzandu-se gestatia

5. Examinarea ecografica

Diagnosticul ecografic reprezinta o metoda neinvaziva si nedureroasa de vizualizare a diferitelor structuri ale organismului.

n      Ultrasunetele- se propaga liniar (f. bine in mediu lichid, nu si in aer sau mediu solid) si genereaza un ecou la suprafata de separare intre doua medii cu densitate diferita.

n      Efectul Doppler: la limita de separare intre cele doua medii exista particule in miscare (circulatie fetala, placentara, cord fetal, circ. materna) ce det. modificarea frecventei undei ultrasonice

n      Efectul puls-ecou: ecoul este captat si convertit in semnal acustic/luminos

n      Frecventa sondei mare = imagine mai clara = penetrabilitate mai redusa

Metode chimice

n      Reactia Cuboni

-evidentierea calitativa a hormonilor estrogeni, printr-o reactie de fluorescenta a estrogenilor in prezenta acidului sulfuric

-folosita la iapa intre lunile 4-9 de gestatie (estrogeni la nivel urinar), fidelitate 98%

-15 ml urina+ 3 ml HCl - (incalzire, filtrare, decantare, racire examinare la UV-fluorescenta verde= reactie+

Metode histologice

1.Metoda Benesch-Kurasava, folosita la iapa

- Evidentierea in frotiul de la nivelul mucusului cervical a celulelor epiteliate ciliate,in mici conglomerate, fara leucocite

2. Metoda Ciurea la scroafa si oaie, fidelitate precoce- 95%

-aprecierea modificarilor histologice ale epiteliului vaginal anterior (recoltare biopsica, includere in gheata, sectiuni, colorare)

-la scroafa: in estru epiteliul =20-25 straturi, in metestru 4-5 straturi, in gestatie 2-3 straturi

-la oaie: 10-12 strauturi la negestante, la gestante 3-4 straturi, cu celule cubice (dupa ziua 40 de gestatie)

Metode imunologice

1. Inhibarea reactiei de aglutinare dintre eritrocitele de oaie si un ser antiPMSG, daca aceste eritrocite sunt puse in prealabil in contact cu serul provenit de la iapa de testat, cand aceasta este gestanta

2. Imunoforeza in gel de geloza

-ser antiPMSG concentrat si specific se introduce intr-un godeu central, intr-o placa Petri, seruri de la iepele de testat introduse in godeuri periferice

-camp electroforetic - proteinele vor migra specific in functie de masa lor moleculara, intensitatea liniilor de precipitare ce se formeaza este d.p. cu cant. de PMSG din serul de analizat

3. Determinarea factorului de gestatie timpurie

-complex proteic dependent de gestatie, produs de ovar si oviduct care impiedica rejectia embrionului de catre mama

-se identifica la 24 de ore dupa monta la oaie si 4 ore la scroafa

4. RIA- Ac.antiP se obtin prin inj.repetata a P la iapa

Ac.antiP+ Ag(P din ser,lapte) Ac-Ag+Ac.antiP (excesul)

Ac.antiP + Ag (P marcat cu tritiu) Ac - Ag + Ag (excesul)

-cu ajutorul unui spectometru de scintilatie se determina numarul dezintegrarilor radioactive- se raporteaza la o curba etalon si se precizeaza astfel cantitatea de P (ng/ml) din ser sau lapte.

6. ELISA (Enzyme Linked Immunosorbent Assay)

Acelasi principiu ca RIA, doar Ag este marcat cu o enzima.

Ag+enzima - determina degradarea unui substrat, apare o reactie de culoare, a carei intensitate se determina spectofotometric

Diverse valori ale progesteronemiei la cateva specii domestice

1. Godeurile sunt captusite cu un anticorp specific.
2. Se adauga proba (Ac poate capta Ag din proba).
3. Se adauga un Ac secundar de detectie, care se fixeaza pe Ag capturat de primul Ac
4. Se adauga substratul enzimatic, care se fixeaza pe complexul format.
5. Intensitatea culorii complexului format este d.p. cu cant. de Ag din proba de analizat.
6. Intensitatea se apreciaza spectofotometric la 450 nm.