CLASA TREMATODA

CLASA TREMATODA

Clasa Trematoda cuprinde viermi plathelminti cu corpul nesegmentat, turtit dorsoventral, cu forma caracteristica de frunza plata

Trematodele prezinta

ca organ de fixare ventuze cu o musculatura puternica, dintre care o ventuza situata perioral;

- organele genitale dezvoltate; cei mai multi viermi din aceasta clasa sunt
hermafroditi;

- oul prezinta un capacel numit opercul.

Sunt paraziti permanenti, dezvoltarea facandu-se prin gazde intermediare.

Infectiile produse de viermii apartinand clasei Trematoda sunt relativ rar intalnite la om, observandu-se mai frecvent la animale.

Trematodul cu interes pentru tara noastra este Fasciola hepatica (Distomum hepaticum).

Fascioloza este o boala parazitara grava, relativ rara la om, frecventa la animale cornute; este provocata de Distomum hepaticum care, localizat in caile biliare, determina tulburari hepatice grave.

Morfologia parazitului. Parazitul adult are forma unei frunze cu o lungime de 1,5-3 cm si o latime de 1-1,5 cm . Prezinta doua ventuze: una dispusa anterior, ventuza bucoanala 1, a doua dispusa ventral, in treimea anterioara 6. Ca sa poata incapea in canalele biliare, parazitul se intoarce in cornet, in asa fel ca fata dorsala pe care se gaseste ventuza cu care se fixeaza in canale sa fie in afara. Cu ajutorul celor doua ventuze se fixeaza in canale hepatice.

Tubul digestiv este incomplet, prevazut cu o singura deschidere - orificiul bucoanal. El prezinta numeroase ramificatii laterale infundate 5.

Aparatul reproducator. Fasciola hepatica este un vierme hermafrodit, avand aparatul reproducator mascul compus din doi testiculi tubulari foarte ramificati si cel femel compus dintr-o glanda germigena (ovar) ramificata si doua glande vitelogene.

Ouale de Fasciola hepatica sunt mari, 140/80 u, de forma ovoidala. Coaja lor este subtire si prezinta la unul din capete un mic capacel. Ouale nu sunt embrionate in momentul eliminarii, in interiorul lor gasindu-se o masa vitelina 3, care inconjoara celula-ou si pe seama careia se va dezvolta embrionul.

Ciclul biologic. Ouale eliminate de viermi in canalele biliare ajung in intestin si, de aici, o data cu fecalele, in mediul extern. Pentru embrionarea lor este obligatoriu ca ele sa ajunga in mediu acvatic. Temperatura optima de dezvoltare este de 20-2S°C.

In ou se dezvolta o larva alungita, prevazuta cu numerosi cili, numita miracidium. Miracidium, inotand liber si intalnind gazda intermediara, care este un melc de apa din genul Lymnea, patrunde prin orificiul respirator (pneumostom) al moluste! si ajunge in camera pulmonara, unde miracidul evolueaza si se transforma intr-o formatiune de forma unui sac, plin cu celule embrionare, nwnitsporocist. in sporocist se vor dezvolta ulterior rediile, care reprezinta al doilea stadiu larvar. Rediile sunt alungite, au un tub digestiv rudimentar si anterior un orificiu pe unde se vor elibera viitoarele forme larvare. Rediile contin in interior si numeroase celule germinative din care vor rezulta redii-fiice sau cercari, daca conditiile de temperatura o permit. Cercarul, de dimensiuni pana la 1 mm, are o forma asemanatoare unui mormoloc de broasca; corpul este format dintr-o portiune discoidala pe care se observa o ventuza bucala, un tub digestiv rudimentar si o ventuza ventrala. Portiunea posterioara alungita are rol in locomotie.

Cercarii parasesc gazda-molusca, inoata liber si se fixeaza pe vegetatiile din apa, inchistandu-se. Evolutia parazitului de la ou la cercar dureaza in total 2-3 luni.

Epidemiologie. Fascioloza este o zoonoza. Omul se poate infecta band apa din surse necontrolate, care contin cercari liberi, sau prin consumarea de legume din gradinile de pe marginea baltilor poluate cu forme inchistate.

In intestin, cercarii sunt eliberati de membrana lor chistica si isi fac drum catre canalele biliare ale ficatului. Aici se vor dezvolta si, odata ajunsi la maturitate, vor elimina oua, care trec in intestin si de aici, prin fecale, ajung in mediul extern.

Boala se intalneste la om in regiunile in care este raspandita la ovine si bovine. Este o boala grava, manifestata prin tulburari ale functiei hepatice, mergand deseori la ciroza hepatica.

Diagnosticul de laborator. Diagnosticul de certitudine il da punerea in evidenta a oualor de paraziti in fecale si in bila, prin metoda de concentrare Telemann.

Profilaxia. Profilaxia fasciolozei umane este legata de profilaxia fasciolozei animale. Se vor cauta sa se depisteze si trateze animale bolnave si se va evita poluarea apelor cu dejectiile acestora. Se vor lua masuri de protectie individuala ale populatiei, prin evitarea consumarii apei din balti, a zarzavaturilor crude udate cu apa din baltile infestate.

Tratamentul fasciolozei se face in spital, cu medicamente de tip 2-dihidroemetina, continuat cu Entobex, hexaclorparaxilol, utilizat in fosta URSS, si mai recent tratamentul cu paraziquantel (Biltricid). Bolnavul trebuie urmarit timp de 2 ani dupa aplicarea tratamentului, pentru a se depista din timp recaderile bolii.