Digestia la vertebrate

DIGESTIA LA VERTEBRATE

=totalitatea proceselor mecanice, fizice si chimice care duc la eliberarea nutrimentelor din alimente si la absorbtia lor la nivel intestinal in sange

tubul digestiv este format din cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros la care se adauga glandele anexe: glandele salivare, ficatul si pancreasul

Ciclostomi

sistem digestiv slab diferentiat

orificiul bucal este rotund, lipsit de maxilare(agnate) dar poarta dinti cornosi pe buze si limba. Gura se prinde ca o ventuza de corpul pestilor carora le suge carnea si sangele. Limba poate fi impinsa ca un piston inainte si inapoi. Glandele salivare secreta o substanta anticoagulanta.

nu au stomac, esofagul se continua cu intestinul care are o cuta ce mareste suprafata de absorbtie

la unele specii intestinul se deschide la exterior prin cloaca la altele prin orificiul anal

au ficat si pancreas care elimina sucurile in intestin

Pesti

au cavitate buco-faringiana lipsita de dinti la pestii care se hranesc cu plancton si prevazuta cu numerosi dinti pe toate oasele cavitatii bucale la pradatori si fitofagi

limba este o ingrosare a planseului bucal; lipsesc glandele salivare deoarece traiesc in apa

esofagul este scurt la pestii fitofagi care nu au stomac(crap) si se continua cu intestinul lung

stomacul este voluminos la pestii rapitori (stiuca si bibanul) continuat de un intestin scurt

intestinul are prelungiri tubulare-apendici pilorici- cu rol in secretia de enzime si absorbtie

la pestii cartilaginosi, rectul se deschide in cloaca iar la cei ososi prin anus

ficatul are lobi si vezica biliara; se deschide impreuna cu pancreasul in partea anterioara a intestinului

Amfibieni

cavitatea bucala are dinti marunti la speciile carnivore si eate lipsita de dinti la celelalte; in ea se deschid fosele nazale prin orificii numite coane. la unele anure limba este fixata anterior si se proiecteaza afara prin rasturnare

nu au faringe, esofag scurt cu exceptia salamandrelor si tritonilor

stomacul are in pereti glande care secreta mucus si pepsina(enzima care digera proteinele).

in prima ansa a intestinului subtire se varsa bila si sucul pancreatic secretate de ficat si pancreas. rectul se deschide prin cloaca

Reptile

cavitate bucala cu deschidere larga si dinti pe toate oasele cavitatii nu numai pe maxilare. la serpi si soparle, dintii au santuri prin care circula veninul secretat de glande speciale. Pestii, amfibienii si reptilele au trei sau mai multe generatii de dinti. Limba este subtire si bifurcata, prinsa posterior

faringele este scurt, esofag lung si foarte extensibil la serpi (inghit prada intreaga)

stomacul este musculos si secretor (secreta sucul gastric)

intestinul este diferentiat in subtire (are ansa in care se varsa sucurile ficatului si pancreasului) si gros, larg si drept se deschide in cloaca

ficatul este voluminos prevazut cu doua canale hepatice

digestia la speciile care traiesc in apa se face mai greu datorita temperaturii scazute a mediului (pesti, amfibieni, reptile) <15˚C

Pasari

cioc lipsit de dinti, lipseste faringele, esofagul este prevazut cu gusa pentru inmagazinarea alimenelor. la porumbel peretii gusii secreta un lichid laptos cu care-si hraneste puii

pasarile granivore(gaina,porumbel) au glande mucoase dezvoltate, pasarile carnivore(ciocanitoare, randunica) au glande salivare dezvoltate

stomacul este diferentiat in stomac glandular(secreta suc gastric bogat in HCl si enzime) si stomac muscular in care alimentele sunt sfaramate(pipota)

la pasarile rapitoare(cucuvea, bufnita) resturile care nu pot fi digerate(par, pene, cochilii) sunt facute cocolos si eliminate pe cale bucala=ingluvii

intestinul subtire prezinta ansa in care se varsa sucurile hepatic si pancreatic urmata de alte anse pentru marirea suprafetei de absorbtie

la limita dintre intestinul subtire si cel gros exista cecuri intestinale in care are loc absorbtia apei si a celulozei

ficat bilobat cu doua canale hepatice; pancreas; intestin gros deschis in cloaca

la porumbel lipseste vezica biliara

Mamifere

cavitate bucala cu obraji, buze, dinti infipti in alveole dentare din maxilar si mandibula; limba prinsa posterior, musculoasa intervine in masticatie, deglutitie, simt gustativ, vorbire

glandele salivare bine dezvoltate la rumegatoare si edentate lipsesc la cetacee;exista doua dentitii de obicei. bovinele secreta 60l de saliva pe zi

la nivelul faringelui se incruciseaza calea digestiva cu cea respiratorie(exceptie cetacee si cabaline) exista esofag

stomacul este unicameral la cal, magar, zebra,rinocer si pluricameral la rumegatoare(burduf, ciur, foios si inchegator la vaca)

stomacul secreta sucul gastric bogat in HCl si enzime proteolitice-pepsina; el comunica cu esofagul prin orificiul cardia si cu intestinul subtire prin pilor

intestinul subtire are 7m la carnivore-leu, 20m la omnivore-porc si 50m la ierbivore-bou; are o portiune fixa=duoden in care se varsa sucurile pancreatic si bila si numeroase anse care alcatuiesc jejunul si ileonul

in intestinul subtire are loc digestia chimica(suc intestinal, pancreatic si bila) si absorbtia nutrimentelor

intestinul gros este format din cec, colon (ascendent, transvers, descendent, sigmoid) si rect deschis la exterior prin anus, monotremele au cloaca

cecul lipseste la urs, liliac si rozatoare la erbivore este foarte lung(1-2m) iar la maimute si om este atrofiat formand apendicele vermiform

ficatul are doua sau mai multe canale hepatice. Canalul vezicii biliare se uneste cu cel hepatic comun si formeaza canalul coledoc deschis in duoden. Bila are rol in digestia lipidelor. Vezica biliara-colecist lipseste la rozatoare, cetacee si cervide. Ficatul are rol de detoxifiere

pancreasul secreta sucul pancreatic cu enzime puternice

mamiferele nu pot digera polizaharidele vegetale si de aceea au bacterii de fermentatie si putrefactie in intestinul gros care digera in special celuloza

RESPIRATIA LA VERTEBRATE

Ciclostomi

au branhii situate in pungi branhiale care se deschid cu un capat in faringe (prin fante) iar cu celalalt la exterior prin orificii independente sau printr-un canal comun; apa cu O2 patrunde prin gura sau fante, schimbul de gaze se realizeaza la nivelul branhiilor; apa incarcata cu CO2 iese din pungi tot prin fante

Pesti

la pestii cartilaginosi (rechin) branhiile sunt protejate in pungi deschise separat la exterior si cu un capat in faringe;

la pestii ososi (crap) sunt cinci arcuri branhiale din care numai 4 poarta branhii intr-o cavitate branhiala acoperita de un capacel numit opercul.

Branhiile sunt formate din lame iar acestea sunt formate din lamele acoperite de un epiteliu unistratificat

in inspiratie apa patrunde prin gura in cavitatea branhiala, scalda branhiile si se fac schimburile de gaze;

in expiratie gura se inchide si apa este expulzata prin ridicarea operculelor

la pestii ososi nr miscarilor respiratorii variaza direct proportional cu activitatea organismului; pastravii traiesc in ape reci de munte cu continut ridicat in O2 iar carpii pot trai si in ape cu continut scazut de O2

la zvarluga si tipar un rol important in respiratie il are intestinul: pestii inghit O2(bule de are) care ajunge in intestin si schimbul de gaze se realizeaza si la nivel intestinal-CO2 este eliminat prin anus respiratia inestinala are loc vara cand teperatura apei este crescuta si cantitatea de O2 solvit scade

la pestii dipnoi si crosopterigieni exista niste saci alungiti care deriva din faringe cu rol de plamani din cauza faptului ca in Africa raurile seaca vara

la anghila exista respiratie tegumentara iar la embrionii si larvele de rechini si dipnoi exista branhii externe

Amfibieni

au fose nazale faringe laringe trahee bronhii si plamani

broasca ridica si coboara planseul bucal, aerul patrunde in cavitatea bucala prin narine pana la plamani

expiratia se datoreaza muschilor corpului si elasticitatii plamanilor care expulzeaza aerul

respiratia tegumentara completeaza respiratia pulmonara insuficient dezvoltata chiar daca la speciile terestre suprafata plamanilor este mai mare decat la cele acvatice; larvele au branhii

Reptile

la cameleoni si crocodili mucoasa laringelui formeaza niste cute similare corzilor vocale de la mamifere

glota este acoperita de epiglota in timpul deglutitiei (ca bolul alimentar sa nu cada pe caile respiratorii)

plamanii sunt saciformi si au suprafata mai cutata decat la amfibieni pentru a mari suprafata pe care se realizeaza schimburile gazoase dar forma lor depinde de forma corpului astfel ca serpii au un singur plaman cilindric

mecanismul respiratiei este similar cu cel de la mamifere si se realizeaza pe baa contractiei si relaxarii muschilor care se prind de coaste

la chelonieni (broaste testoase) intervin miscarile de ridicare si coborare a planseului bucal; cand membrele sunt in carapace ele compreseaza corpul si aerul iese din plamani iar daca sunt iesite din carapace aerul este inspirat

Pasari

este total diferita de a celorlalre vertebrate datorita adaptarii la zbor.

-laringele nu are corzi vocale. Traheea prezinta la locul in care se ramifica in cele doua bronhii, un organ caracteristic numit syrinx cu care emit sunete. Traheea si bronhiile au inele cartilaginoase care le mentin deschise in permanenta.

-au doi plamani acoperiti de pleure. In fiecare plaman patrunde cate o bronhie primara care se dilata intr-un vestibul care se continua cu mezobronhia. Din ea se desprind 12-16 bronhii secundare care se ramifica spre periferie intr-un sistem de tuburi mici numite parabronhii. Din ele pornesc bronhiile respiratorii scurte si numeroase care se continua cu capilarele aeriene aflate in contact direct cu capilarele sangvine.

-caracteristic pentru pasari este ca nu au alveole pulmonare;au in schimb saci aerieni (9 perechi de saci) care sunt dilatatii terminale ale mezobronhiilor sau ale bronhiilor secundare. Volumul sacilor aerieni este de cateva ori mai mare decat al plamanilor. La pelican, barza, pescarus, lebada, ramificatii ale sacilor aerieni patrund in stern si coaste si le pneumatizeaza.

-cans pasarea nu zboara, miscarile cutiei toracice determina respiratia. Plamanii nu adera la cutia toracica asa ca isi modifica putin volumul-sacii aerieni reprezinta o rezerva de aer.

-cand pasarea zboara, cutia toracica devine imobila. Cand aripile se ridica aerul intra in plamani pana in sacii aerieni. Cand aripile se coboara sacii sunt comprimati si imping aerul din nou in plamani si apoi la exterior. Aerul trece de doua ori prin plamani-la a doua trecere oxigenul mai poate trece in sange.

Mamifere

-laringele are corzi vocale. La rozatoare, rumegatoare si maimutele urlatoare, peretii laterali ai laringelui sunt dilatati in organe de rezonanta

-traheea se ramifica in doua bronhii care se ramifica in interiorul plamanului formand arborele bronsic=tuburi din ce in ce mai mici, ultimele ramificatii fiind alveolele pulmonare(dau aspect buretos plamanului)

-in inspiratie muschii (diafragma si intercostalii) se contracta si cutia toracica isi mareste volumul. Plamanii adera la peretii cutiei toracice prin pleure si sunt trasi odata cu aceasta asa incat isi maresc si ei volumul. Presiunea intrapulmonara scade fata de cea atmosferica si aerul patrunde de la exterior in plamani.

-in expiratie muschii inspiratori se relaxeaza si cutia toracica revine la dimensiunile initiale. Plamanii sunt comprimati, presiunea intrapulmonara creste peste cea atmosferica si aerul este impins la exterior

-la om exista doua tipuri de disfunctii respiratorii legate de presiunea oxigenului in aer (21%O2, 0,03% CO2,78% N2 1% alte gaze-argon si gaze inerte). La altitudine presinuea partiala a oxigenului e mai mica decat la nivelul marii (hipobarism) cu toate acestea multe animale traiesc pana la 5500 m capra Ibex din Himalaya traieste la 6000m iar vulturii pana la 7000m. Omul traieste pana la 5000m (Tibet, Himalaya, Anzi) dar au cutiaa toracica mai mare, frecventa miscarilor respiratorii este de 50 pe minut iar globulele rosii sunt 7 mil pe mm3. Tulburarile de respiratie apar peste 2500 m iar peste 7000 se administreaza o2 din tub. Scafandrii suporta o crestere a presiunii de 1 atm la fiecare 10 m adancime (hiperbarism) toracele se comprima datorita presiunii apei. Decompresiunea brusca trecerea de la presiune mare la presiune atmosferica in cazul ridicarii scafandrului duce la decomprimarea plamanilor cu rupturi ale tesuturilor si formare de bule de gaz (azotul din sange trece din lichid in gaz) in capilare letale. Decompresia poate fi evitata prin ridicare treptata in camera hiperbarica. Delfinul poate ramane sub apa 15 min balena 30 min in timpul scufundarii respiratia este oprita prin inchiderea orificiilor nazale si a sfincterelor bronhiolelor. balenele au N2 dizolvat in grasimea lor si nu sunt amenintate de embolii-se pot scufunda pana la 900 m

CIRCULATIA LA VERTEBRATE

Ciclostomi si pesti

deoarece sunt organisme acvatice au respiratie branhiala. Prin inima sangele trece o singura data(=circulatie simpla). Sangele este cu CO2 care vine din corp prin sistemul de vene la atriu apoi cade in ventricul si de aici este pompat in bulbul arerial si apoi in aorta ventrala. Aorta ventrala il duce la branhii unde este oxigenat. De aici aorta dorsala il trimite la celule. Circulatia este inchisa (nu exista lacune) si simpla. Dezavantajul acestei circulatii este ca se pierde presiune si schimburile de gaze se realizeaza incet. Incepand cu tetrapodele, inima transmite simultan sangele in doua circulatii diferite-una la plamani si alta in corp

La pestii dipnoi care au respiratie pulmonara, de la plaman pleaca o vena cu sange oxigenat care se duce in partea stanga a atriului. Cele doua parti ale atriului sunt incomplet separate. Partea dreapata a atriului are acelasi tip de circulatie descrisa mai sus la ceilalti pesti. La pestii dipnoi apare circulatia limfatica

Amfibieni

inima este tricamerala deoarece atriul se separa complet in doua camarute. Sangele cu CO2 este colectat din corp de venele cave si adus la inima in atriul drept. Sangele cu O2 este adus de la plamani prinvenele pulmonare in atriul stang. Atriile se contracta si imping sangele in ventricul unde se amesteca dar nu complet deoarece exista valvula spirala si bulbi arteriali care separa partial ventriculul. Cand ventriculul se contracta, sangele oxigenat din partea stanga este impins prin arterele carotide la cap, sangele cu CO2 din partea dreapta este impins in arterele pulmonare la plamani spre a se oxigena iar sangele amestecat patrunde in carja aortica de unde va alimenta tot restul corpului. Sistemul limfatic are vase profunde si superficiale si inimi limfatice. Nu exista ganglioni limfatici

Circulatia este dubla, inchisa si incompleta

Reptile

Are aceleasi segmente ca si la amfibieni insa la crocodili inima devine tetracamerala deoarece apare un sept care imparte ventriculul in doua camarute. Sangele continua sa fie amestecat deoarece cele doua carje aortice comunica intre ele printr-un orificiu. Carja aortica dreapta pleaca din ventriculul stang cu sange oxigenat iar carja aortica stanga pleaca din ventriculul drept cu sange cu CO2. Sistemul limfatic are doua inimi limfatice si se varsa in cel venos

Circulatia este dubla, inchisa si incompleta

Pasari

Inima este tetracamerala mare in raport cu restul corpului. Pasarile au numai carja aortica dreapta din care se desprind arterele carotide care duc sange oxigenat la cap

Inima are automatism adica se contracta ritmic datorita tesutului nodal care descarca ritmic impulsuri de contractie

Cele doua vene cave culeg sangele cu CO2 din corp si-l duc la inima in atriul drept. De aici cade in ventriculul drept care-l impinge in artera pulmonara care duce la plamani. De aici sangele oxigenat vine inapoi la inima prin venele pulmonare in atriul stang. De aici sangele pica in ventriculul stang de unde pleaca aorta care-l distribuie la celule prin artere

Sistemul limfatic e format din doua canale toracice care determina circulatia limfei intr-o singura directie in sistemul venos

La rata si gasca apar ganglionii limfatici.

Mamifere

circulatia este exact ca la pasari dubla, inchisa si completa. Exista doua vene cave, 4 vene pulmonare, doua artere pulmonare si o artera aorta. Venele cave se numesc anterioara si posterioara la toate mamiferele cu exceptia primatelor la care se numesc superioara si inferioara datorita pozitiei bipede.

circulatia dintre inima si plamani se numeste mica circulatie iar cea dintre inima si corp se numeste marea circulatie sau sistemica datorita sistemului de artere capilare vene prin care sangele circula

vasele care vin la inima se numesc vene (indiferent ce fel de sange contin) iar cele care pleaca de la inima se numesc artere (indiferent de ce fel de sange contin)

EXCRETIA LA VERTEBRATE

la toate vertebratele sistemul excretor este constituit din rinichi si cai urinare

Ciclostomi

rinichiul este de tip pronefros adica e constituit din nefroni fara capsula care se deschid cu un capat in cavitatea corpului printr-o palnie ciliata iar cu celalalt capat printr-un canal Wolff. Canalul Wolff este un ureter primar deschis la exterior printr-un orificiu uro-genital. Rinichiul este mic, oval.

Pesti

larvele au rinichi de tip pronefros, adultii au rinichi de tip mezonefros adica portiunea initiala a nefronului este inchisa intr-o capsula.

la pestii cartilaginosi (rechin)    ureea e retinuta in corp printr-un segment special a nefronului numit colet-urina este hipotonica fata de mediul intern. Pestele bea apa sarata si excreta sarea prin niste glande speciale. Glomeruli mari. Aport de apa prin osmoza din mediul extern

la pestii ososi marini urina este izotona. Pestele bea apa sarata si excreta sarea prin branhii. Apa se pierde prin osmoza. Glomeruli mici (ca sa nu piarda apa prin ei)

la pestii ososi dulcicoli urina este intens hipotona (diluata datorita excesului de apa dulce). Pestele nu bea apa. Aport de apa prin osmoza. Glomeruli mari

Amfibieni

au doi rinichi alungiti la urodele si ovoizi la anure de tip mezonefros. Canalele Wolff se deschid in cloaca iar la masculi sunt transformate in cai de excretie a spermei. Din cloaca urina este depozitata in vezica urinara foarte extensibila.

larvele au rinichi de tip pronefros

Reptile

embrionii au pro si mezonefros iar adultii au rinichi de tip metanefros sferic la broastele testoase, ovali la soparle si alungiti la serpi si crocodili

suprafata rinichiului este cutata. Ureterele se deschid in cloaca. Canalele Wolff se atrofiaza sau dispar la femele iar la mascului sunt canale deferente pentru evacuarea spermei

crocodilii si broastele testoase elimina o urina hipotonica fata de mediul interne (diluata deoarece traiesc in apa)

soparlele si serpii din zonele aride elimina o urina hipertonica solida sau semisolida (bogata in acid uric). La ele glomerulul este slab dezvoltat (sa nu piarda apa) iar apa este resorbita si prin peretii cavitatii cloacale nu numai la nivelul tubului urinifer.

Pasari

rinichiul este de tip metanefros format dintrei lobi. Apare ansa Henle. Nu au vezica urinara. Ureterele se deschid in cloaca.

vascularizatia rinichiului este mult mai bogata decat la reptile.

Urina este hipertonica bogata in acid uric (partea alba a gainatului) si este eliminata odata cu materiile fecale (partea neagra)

Mamifere

rinichii sunt de metanefros si au o forma caracteristica de bob de fasole. Nefronul e format din corpuscul Malpighi care cuprinde glomerulul capilar inchis in capsula Bowmann si tub urinifer. Tubul urinifer are o portiune initiala-tubul contort proximal, ansa Henle-o bucla si o portiune distala-tubul contort distal. Mai multi nefroni se deschid intr-un tub colector Bellini care varsa urina in papila renala

REPRODUCEREA LA VERTEBRATE

sistemul reproducator cuprinde gonade, conducte genitale, organe genitale externe si glande anexe

Ciclostomi

sexe separate, gonade impare

gametii se formeaza in gonade apoi cad in cavitatea corpului de unde sunt eliminati in apa unde are loc fecundatia; din oua ies larve care se maturizeaza in 3-4 ani

Pesti

doua testicule alungite se continua cu    cate un canal=spermiduct care se eschide la exterior printr-un orificiu genital comun situat inapoia orificiului anal

ovarele sunt pereche iar oviductele se deschidprin orificiul genital la exterior; ovulele sunt depuse in mediul extern(depunerea icrelor) unde sunt fecyndate de masculi care elimina spermatozoizii(laptii)

unii pesti au fecundatie interna-masculul depunelichidul spermatic cu ajutorul unor organe copulatoare in caile genitale ale femelei. La acesti pesti (rechin, pesti exotici) dezvoltarea embrionului are loc in interiorul corpului matern=ovoviviparitate. Din ou ies larvele Nr de oua este de obicei foarte mare datorita ratei scazute de supravietuire (900 000)

unii pesti exotici nasc pui vii=viviparitate

dimorfism sexual

Amfibieni

testicule ovale care prezintasuperior corpii grasi. Spermatozoizii sunt evacuati prin    mai multe canalicule care pleaca de la testicule si strabat rinichii pana ajung la uretere care se deschid in cloaca. La unele anure ureterul prezinta o vezicula seminala in care se stocheaza spermatozoizi

la femele ovarele sunt voluminoase cu aspect de saci cu pereti transparentio prin care se vad ovule cenusii sau pigmentate. Anterior ovarelor exista corpul gras. Din ovar ovulelele trec in cavitatea corpului de unde sunt preluate de palnia oviductelor, uretere si cloaca

fecundatia este externa in apa dar poate fi si interna. La anure sexele se imperecheaza. Larva se numeste mormoloc iar dezvoltarea ei pana la adult se numeste metamorfoza

Reptile

doua testicule continuate de canale deferente care se deschid in cloaca

la femele sunt doua ovare continuate de oviducte deschise cu un capat in cavitatea generala a corpului printr-o palnie.Peretii oviductelor elaboreaza ovalbumina. Terminal, oviductele se deschid intr-un uter in peretele caruia se gasesc glandele care secreta coaja oului calcaroasa. Uterul se deschide intr-un vagin deschis in cloaca prin orificii separate de cele ale ureterelor

fecundatia este interna, speciile sunt ovipare, ouale sunt mari depuse in pamant sau nisip si clocite cu ajutorul caldurii solare

anexele embrionare sunt sacul amniotic(punga ectodermica plina cu lichid cu rol de protectie mecanica si trofic) si alantoida cu rol respirator si excretor

unele vipere sunt ovovivipare adica dezvoltarea oului se face in oviduct iar puii sunt eliminati la exterior. La unele soparle vivipare embrionii se fixeaza de peretele oviductului prin "placenta"

Pasari

adaptarea la zbor a dus la particularitati

la mascul exista doua testicule ovoide aproape de rinichi. Ele contin numeroase canale seminifere care se continua cu canalul deferent paralel cu ureterul. Cele doua canale deferente au vezicule seminale si se deschid in cloaca

. Ratele si gastele au si organ copulator in cloaca

la femela functioneaza numai ovarul stang datorita faptului ca oul este mare cu coaja tare. Lisita si rapitoarele au doua ovare dezvoltate in mod egal. Oviductul stang se deschide printr-o palnie in cavitatea generala a corpului pentru a prelua ovulul eliminat din ovarul in forma de ciorchine. Celalalt capat se deschide in uter si apoi in cloaca. Peretii oviductului si ai uterului contin glande care secreta albusul oului si coaja

Oul se matureaza in ovar si inainteaza incet in oviduct spre a se acoperi treptat de albus si coaja

exista amnios si alantoida cu aceleasi functii cala reptile dar in plus fata de reptile pasarile au comportament de construire a cuibului, clocire oualor, cresterea si ingrijirea puilor

Mamifere

la mascul exista o punga tegumentara numita scrot in care sunt adapostite doua testicule ovale de la care porneste cate un canal deferent terminat intr-un canal ejaculator. Cele doua canale ejaculatoare se deschid in uretra care strabate penisul. In caile genitale ale mascului se deschid canalele mai multor glande cu rol trofic pentru spermatozoizi: vezicula seminala, prostata si glanda bulbo-uretrala

la femela ovarele sunt sferice. Oviductele se deschid printr-o palnie in cavitatea generala a corpului care preia ovulul iar cu celalalt capat in uter. In continuarea uterului se afla vaginul.

la toate mamiferele fecundatia este interna. Nidatia(fixarea oului fecundat in muoasa uterina) se produce imediat sau la cateva lui dupa fecundare-caprioara, lilieci(copulatia are loc toamna iar fecundatia primavara spermatozoizii sunt pastrati in caile genitale femele in tot acest rastimp)

apare placenta caracteristic mamiferelor prin care se realizeaza schimburile dintre mama si fat. Ea este eliminata in actul nasterii. Puii sunt hraniti cu laptele produs de glandele mamare. Laptele din primele zile se numeste colostru si este bogat nu numai in principii nutritive ci si in anticorpi

Monotremele depun oua din care ies pui care sunt alaptati

Marsupialele nasc pui incomplet dezvoltati in uter si care-si continua dezvoltarea in marsupiu

Reproducerea asexuata vegetativa la plante se numeste asa deoarece se realizeaza prin organe vegetative sau prin fragmente de organe vegetative (radacina, tulpina, frunza)

Tulpinile metamorfozate subterane -rizomi, bulbi, tuberculi sunt cele mai frecvent utilizate organe de inmultire vegetativa. Ex. bulbi: ceapa, zambila, lalea tuberculi: cartof rizomi: stanjenel.

Alte tulpini (lastari) se intind pe pamant iar la nodurile lor se formeaza radacini rezultand o noua planta care se desprinde de planta mama. Acesti lastari se numesc stoloni (Ex. capsun)

Begonia se inmulteste prin frunze. leguminoasele prin radacini.

Reproducere asexuata artificiala (realizata de om) se intalneste la vita de vie prin marcotare(ingroparea unei portiuni dintr-o ramura lasandu-I varful afara. portiunea ingropata trebuie sa aiba un nod din care sa poata inradacina. Varful marcotei (portiunea ingropata) este ridicat pe un suport iar in anul urmator marcota se separa de planta mama.)

butasirea inseamna taierea unui fragment dintr-o ramura numit butas si impamantarea lui. Butasul trebuie sa aiba cel putin doua noduri. (muscata)

altoirea are loc la pomii fructiferi si inseamna detasarea unui fragment de ramura sau numai un mugure care se articuleaza la tesuturile conducatoare ale unui pom inradacinat. (par-altoi pe gutui-portaltoi)

SISTEMUL NERVOS LA VERTEBRATE

la toate vertebratele sistemul nervos este format din tub neural care diferentiaza la un capat o vezicula care va da nastere encefalului iar din restul tubului se va forma maduva spinarii. Vezicula initiala se imparte in trei vezicule: prozencefal, mezencefal si rombencefal. Mezencefalul ramane nemodificat pana la grupele superioare. Prozencefalul se subimparte in telencefal=emisfere cerebrale si diencefal=talamus iar rombencefalul se imparte in mielencefal=bulb rahidian si metencefal=cerebel

Ciclostomi

cel mai primitiv sistem nervos din seria vertebrata, foarte asemanator cu cel de la cordatele inferioare. Cele 5 vezicule sunt situate in acelasi plan si au dezvoltare egala

Telencefalul(T) este format din doua emisfere cerebrale reduse ca volum cu rol olfactiv

Diencefalul (D) are dorsal talamusul si ventral hipotalamusul cu functii vegetative

Mezencefalul(Mz) are doi lobi optici si nuclei ai nervilor cranieni care merg la muschii globului ocular

Metencefalul(Met) este redus si are rol in echilibru

Mielencefalul(Mi) este voluminos si are 10 perechi de nervi cranieni

Maduva spinarii este turtita are substanata cenusie in interior si alba la exterior. In substanta alba exista neuroni senzitivi iar nervii spinali sunt separati in senzitivi si motori ceea ce constituie un caractere de primitivitate

Pesti

la pestii cartilaginosi emisferele sunt mari cu sant interemisferic slab evidentiat, la cei ososi emisferele sunt reprezentate exclusiv prin corpii striati. Toti pestii au in partea anterioara a telencefalului, doi lobi olfactivi legati prin tractusuri de bulbi olfactivi. Distrugerea bulbilor olfactivi determina pierderea simtului mirosului

D-apar doi corpi geniculati laterali (CGL) care sunt centrii unor reflexe vizuale. Mz este cel mai dezvoltat component al encefalului si e format din doi lobi optici voluminosi cu functii vizuale si de echilibru. Met are functie in echilibru si locomotie. Mi-aparneuroni care controleaza pigmentii din celulelel tegumentare. Sunt trot 10 perechi de nervi cranieni. Maduva spinarii este cilindrica si apar nervi spinali micsti adica si senzitivi si motori

Amfibieni

Emisferele cerebrale sunt alungite, separate printr-un sant, au la baza corpii striati si bulbi olfactivi. Neuronii au tendinta de migrare la exteriorul emisferelor. In D apar legaturi ale tamausului in ambele sensuri cu emisferele cerebrale. Mz are rol vizual, auditiv si in echilibru. Nervii cranieni sunt tot 10 perechi. Maduva spinarii este cilindrica, apare coada de cal. Centrii motori sunt dezvoltati in regiunile toraco-sacrale in legatura cu mersul.

Reptile

T acopera partial D. Apare scoarta cerebrala care are doua straturi de neuroni: granular=senzitiv si piramidal=motor. Incepe sa se dezvolte mult hipotalamusul. In Mz apare nucleul rosu care contrtoleaza tonusul muscular. Apar in Mz tuberculii bigemeni anteriori cu rol vizual si tuberculii bigemeni posteriori cu rol auditiv. Mt este format din 3 lobi si contine nuclei intracerebelosi. In Mi apar 12 perechi de nervi cranieni. Maduva e cilindrica si e dilatata lombar si cervical datorita membrelor.

Pasari

T este hipertrofiat, contine corpi striati si talamusul cu rol in comportamentele instinctive(de aparare, de construire a cuibului si ingrijire a puilor). Bulbii olfactivi sunt redusi deci nu au miros. In D glanda epifiza este voluminoasa si are rol endocrin. Mz are doi lobi optici deplasati lateral, apar nucleii spiriformi in legatura cu intensa dezvoltare a vazului. Mt are 3 lobi din care cel central se numeste vermis iar ceilalti anterior si posterior. Apar pedunculii cerebelosi. Lateral de vermis exista auricule Mi este partial acoperit de cerebel, are doua olive bulbare si doua olive secundare la pasarile inotatoare

Mamifere

Emisferele cerebrale acopera restul encefalului. La monotreme so marsupiale suprafata lor este neteda iar la primate si carnivore este intens cutata=circumvolutiuni. Scoarta emisferelor este formata din paleocortex cu doua straturi celulare si neocortex cu sase straturi celulare. In neocortex exista arii de asociatie cu functii complexe(personalitate, dragoste) in afara celor senzitive si motorii. Talamusul e a treia statie pe traseul cailor senzitive specifice iar hipotalamusul are functii vegetative. In Mz apar pedunculii cerebrali si tuberculii cvadrigemeni superiori si inferiori cu rol de orientare a capului si corpului spre sursa de lumina si spre sursa sonora. Substanta neagra apare si controleaza ritmul somn veghe. Mt are 3 lobi ai apare neocerebelul cu rol in controlul miscarilor fine. Apare puntea lui Varolio. Mi controleaza reflexe salivare, lacrimale

CHEMORECEPTIA LA VERTEBRATE

la vertebrate simtul gustului este diferit ca localizare fata de simtul mirosului ambele sunt simturi chimice deoarece stimulul il constituie substante sapide si respectiv odorante dizolvate in saliva sau mucus

La ciclostomi si pesti mugurii gustativi sunt plasati in cavitatea bucala, mustati, buze, faringe si tegument. La amfibieni receptorii sunt localizati in cavitatea bucala, la anure inclusiv in tegument. La reptile limba si plafonul bucal au receptori iar serpii nu au gust deoarece inghit prada intreaga. La pasari receptorii gustativi sunt localizati exclusiv in cavitatea bucala dar sunt slab dezvoltati. La mamifere mugurii gustativi sunt pe limba iar senzatia de gust se formeaza in encefal. Gustul are rol discriminativ pentru substantele nocive nu numai pentru alimente

La ciclostomi exista o singura fosa nazala care se deschide la exterior printr-o singura nara. Incepand cu pestii toate vertebratele au doua fose nazale. La pesti, stiuca si crapul au miros slab, somnul si anghila au miros puternic. Amfibienii percep substantele dizolvate in aer sau apa. La reptile mirosul e mai dezvoltat decat la broaste(serpii gasesc cuiburile dupa miros). La pasari mirosul este bine dezvoltat la rapitoare si prost dezvoltat la granivore. Pe cioc exista nari iar pe plafonul bucal exista coane (orificii de comunicare intre fosele nazale si cavitatea bucala) La mamifere pradatoarele si caprioarele au miros dezvoltat. Pinipedele, Cetaceele si primatele au miros slab dezvoltat. Nervii olfactivi sunt separati de cei gustativi iar senzatia de miros se formeaza in paleocortex

FOTORECEPTIA LA VERTEBRATE

Ciclostomi formele parazite au ochi rudimentari formele libere au ochi functionali

Pesti ochii au doua pleoape si o membrana nictitanta care se misca de la coltul intern spre cel extern. Retina are exclusiv celule cu bastonase ceea ce inseamna ca rechinii nu au vedre cromatica fiind adaptati la medii bentonice(fundul marii). La speciile diurne de pesti ososi exista celule cu conuri care percep culori si obiecte apropiate. Pentru vederea la distanta(15 m) cristalinul se deplaseaza inapoi catre retina prin contractia unui muschi retractor prins cu un capat de cristalin sau cornee iar cu celalalt capat de sclerotica

Amfibieni disting culori si obiecte in miscare. Exista pleoape membrana nictitanta si glande lacrimale (pt uscat)

Reptile disting culoarea si forma obiectelor. Pentru acomodarea la vederea de aproape cristalinul nu-si mai schimba pozitia ci isi modifica doar curbura cu ajutorul muschilor ciliari. Pleoapele sunt asemanatoare cu cele ale amfibinilor

Pasari Au cea mai perfectionata vedere. Pasarile diurne au mai multe celule cu conuri pentru vederea cromatica iar cele nocturne au mai multe celule cu bastonase adaptate la vederea pe timp de noapte. Ochii au pleoape si glande lacrimale. Caracteristic pasarilor este pieptenele o formatiune cu rol de hranire a coroidei si in acomodare

Mamifere Ochiul are organe anexe: sprancene, gene, pleoape, glande lacrimale, muschi extrinseci care misca globul in orbita. Globul ocular e format din trei foite suprapuse:

1. sclerotica ce prezinta o portiune transparenta cornee
2. coroida ce contine celule pigmentare si prezinta la polul anterior un diafragm numit iris si tot la polul anterior coroida mai prezinta corpul ciliar format din muschi si procese. Muschii ciliari modifica curbura crsitalinului prin contractia fibrelor circulare, cristalinul isi mareste curbura si capacitatea de refractie pentru vederea de aproape. Contractia fibrelor radiare aplatizeaza cristalinul si realizeaza vederea de departe
3. retina este sediul sistemului receptor deoarece contine celule cu conuri (5-7 mil asigura vederea diurna si percep culorile) si celule cu bastonase (125-130 mil asigura vederea nocturna nu percep culori). Intre retina si coroida exista o lentila biconvexa numita cristalin. Intre cristalin si retina exista umoarea vitroasa iar in fata cristalinului exista umoarea apoasa secretata de procesele ciliare.Mediile transparente care formeaza aparatul optic al globului ocular sunt cornee umoare apoasa cristalin si umoare vitroasa. nervul optic transmite informatii de la celulelel cu conuri si cu bastonase la scoarta emisferelor cerebrale in lobul occipital unde se formeaza senzatia de vaz: culoare, forma, consistenta, aspect tridimensional. cetaceele nu au glande lacrimale iar mamiferele aeriene au cristalinul rotund

MEACANORECEPTIA LA VERTEBRATE

exista mecanoreceptori pentru urmatoarele sensibilitati:

1. Sensibilitatea stato-acustica

receptorii pentru auz si pentru echilibru sunt in urechea interna. In ea exista un labirint osos in interiorul caruia exista un labirint membranos format din utricula, sacula si 3 canale semicirculare membranoase.Sacula da nastere la o formatiune numita lagena. Utricula, sacula si canalele semicirculare au receptori pentru echilibru iar lagena pentru auz.

Pestii au numai ureche interna. Labirintul membranos contine un lichid numit endolimfa in care exista otolitii. La unele specii (crap, somn) intre vezica gazioasa si labirint se interpune un lant de oscioare cu ro in transmiterea vibratiilor din vezica.

Amfibieni La ei apare urechea medie care comunica cu urechea interna prin fereastra ovala. Camera timpanica (urechea medie) prezinta un os numit columela care se sprijina cu un capat de membrana timpanica iar cu celalalt de membrana ferestrei ovale. Urechea medie comunica cu faringele prin trompa lui Eustachio. Urechea interna are exact aceleasi structuri ca si la pesti numai ca receptorii pentru auz sunt situati intr-o prelungire a lagenei numita papila bazilara.

Reptile Urechea medie e acoperita de un tegument ingrosat care la serpi lipseste deoarece la ei columela se articuleaza direct cu osul patrat al craniului. Serpii nu aud vibratiile din aer ci aud doar vibratiile din sol. Utricula si canalele semicirculare apreciaza pozitia corpului in spatiu.

Pasari Apare urechea externa formata numai din conductul auditiv. Urechea medie are columela. Trompele lui Eustachio se deschid in faringe printr-un orificiu comun. Lagena se numeste melc. La zburatoare sacula, utricula si canalele semicirculare au receptori pentru echilibru.

Mamifere

au cel mai complex organ stato-acustic. Urechea externa are si pavilion si conduct auditiv. Urechea medie are trei oscioare scarita nicovala si ciocanelul care sunt actionate de muschi pentru a amplifica sunetele prea slabe sau a diminua sunetele prea puternice. mamiferele percep intre 100 si 100 000 Hz de frecventa

2. Sensibilitatea proprioceptiva

la vertebrate exista in muschi si articulatii fusuri neuromusculare si organe tendinoase Golgi, terminatii nervoase libere sau incapsulate care percep starea de contractie a fiecarui muschi. In tegument vertebratele au terminatii nervoase incapsulate (corpusculi senzitivi Merkel, Meissner, Vater-Paccini, Ruffini)care sunt sensibile la tact, presiune si vibratii, temperatura, durere.Pasarile acvatice inregistreaza vibratiile din apa iar la pesti linia laterala este organ pentru echilibru dar si pentru temperatura.

3. Seismoreceptia

Ciclostomii, pestii si amfibienii prezinta un organ specific de-a lungul corpului numit linie laterala. Ea e formata din celule senzoriale si celule de sustinere si permite inregistrarea variatiilor de presiune din apa, vibratii; inaintea unui cutremur pestii din acvariu sunt agitati

RESPIRATIA ANAEROBA_FERMENTATIILE

respiratia la nivel celular inseamna degradarea substantelor organice pentru a se obtine energie. majoritatea organismelor degradeaza glucoza=glicoliza folosind oxigenul ca acceptor final de protoni si electroni=reactia de oxidare sau ardere. Reactiile de degradare a glucozei pana la CO2 apa si energie au loc in celule in mitocondrii in cadrul ciclului Krebs. In procese intense sau de lunga durata a contractiei musculare, energia se obtine si anaerob(degradare de glucoza in absenta oxigenului) dar acest proces se soldeaza cu produsi toxici-acid lactic care trebuie metabolizati mai departe tot aerob. Rezulta o cantitate mica de energie. Deci respiratia anaeroba se intalneste la ciperci si baterii la care se mai numeste si fermantatie si in mica masura in muschii animalelor si in tesutrile plantelor superioare

FERMENTATIILE

1.Fermentatia lactica

este realizata de bacterii de tipul Lactobacillus bulgaricus, Streptococcus lactis si reprezinta trecerea glucozei in acid lactic. Sta la baza obtinerii produselor lactate (din lapte rezulta iaurt, branza, smantana . )In muschi degradarea anaeroba a glucozei duce la acid piruvic care trece imediat in acid lactic si inhiba enzimele din muschi(febra musculara). Dupa un timp acidul lactic trece inapoi in piruvic iar acesta intra in degradarea aeroba pana la CO2 apa si energie.

C₆H₁₂O_{6    →}C₃H₆O₃ +H₂O   

glucoza acid lactic

2. Fermentatia alcoolica

e realizata de ciuperci de tip Saccharomyces cerevisiae si ellipsoideus adica drojdia de bere si drojdia vinului si reprezinta transformarea glucozei in alcool etilic(vin, tuica . ) Sta la baza intregii industrii de bauturi spirtoase. CO2 rezultat umfla toata coca in industria de panificatie (gaurile din paine, prajituri, cozonac must)

C₆H₁₂O_{6    →}2C₂H₅OH +2CO₂

glucoza alcool etilic

Fermentatia butirica

realizeaza descompunerea unor polizaharide din plante (celuloza, amidon la glucoza si apoi acid butiric) Frunzele iau un aspect dantelat si au un miros neplacut caracteristic. Sefoloseste la descompunerea reziduurilor menajere pentru a obtine biogaz(gaz metan). Nu sunt mentionate denumirile bacteriilor.

C₆H₁₂O_{6    →}CH₃-(CH₂)₂-COOH +2CO₂+2H₂↑

glucoza acid butiric

4."Fermentatia" acetica

nu este o fermentatie deoarece reprezinta o transformare aeroba (cu oxigen) a alcoolului etilic in acid acetic(otetirea vinului) E realizata de Acetobacter pasteurianum

CH₃CH₂OH +O_{2 →}CH₃COOH +H₂O   

alcool etilic    acid acetic

FOTOSINTEZA=reprezinta procesul de sinteza a substantelor organice(glucoza) din substante anorganice(CO2 si apa) in prezenta luminii cu degajare de oxigen

ecuatie generala:

fotosinteza se desfasoara in doua faze:

1. Faza de lumina(faza HILL)

se desfasoara in grana din cloroplaste deoarece aici sunt plasati pigmentii clorofilieni care pot capta energia luminoasa numiti P680(clorofila a) si P700 dupa lungimea de unda la care absorb.

Fotonul absorbit de P680 este trecut printr-un lant de acceptori numit sistemul fotoreceptor II. Acesta este un lant de proteine numite citocromi dispuse in forma literei Z care transporta fotoni . Ultimul acceptor din sistemul II transmite fotonul la P700 si de aici printr-un nou lant care formeaza sistemul fotoreceptor I pana ce fotonul(electronul) ajunge la ultimul acceptor care este oxigenul. oxigenul rezulta din fotoliza apei adica din ruperea moleculei de apa in doi protoni si doi electroni

Faza de lumina se soldeaza cu sinteza a doua substante care vor fi folosite in faza de intuneric: ATP(adenozin trifosfat) si NADPH(niacin adenin dinucleotid fosfat)

2. Faza de intuneric(BLACKMAN) se desfasoara in stroma si reprezinta fixarea CO2 in glucoza. Dupa nr de atomi de carbon in care se fixeaza CO2 deosebim trei tipuri de plante:

a)      plante C3 (cartofi, leguminoase, cereale) fixeaza CO2 in acid fosfogliceric

b)      plante C4 (trestie de zahar, citrice, floarea soarelui) fixeaza CO2 in acid oxaloacetic

c)      plante CAM (calea metabolismului acid de la Crassulaceae) se bazeaza pe C4

plantele C3 fixeaza Co2 in ciclul Calvin. deoarece ele traiesc in regiuni secetoase vara, consuma oxigen in fotorespiratie asa ca randamentul fotosintezei e scazut-consuma tot ele oxigenul pe care-l produc in fotosinteza. la plantele C4 randamentul este mai mare deoarece ele au o enzima de 6 ori mai eficienta decat cele C3

plantele verzi nu sunt singurele care realizeaza fotosinteza ci si bacteriile fotosintetizatoare. clorofila nu este singurul pigment capabil sa absoarba lumina. Pigmentii carotenoizi α β γ carotenii (portocalii), ficobilinici cum sunt ficocianina(albastru) sau ficoeritrina(rosu) pot absorbi radiatiile luminoase dar nu le pot transfera. Nu fac parte din nici un sistem si doar transfera energia (fotonul) la clorofila a. Ficobilinele se gasesc in algele rosii si albastre(cianobacterii). Formula clorofilei este: C₅₅H₇₂O₅N₄Mg

Influenta factorilor de mediu asupra intensitatii fotosintezei

1. Lumina Fotosinteza incepe de la o iluminare slaba de 50-100 de lucsi si creste odata cu cresterea intensitatii luminii pana la 50000 de lucsi cand atinge un platou care tine pana la 100000 de lucsi. O iluminare mai puternica de 100000 inhiba fotosinteza (se ard frunzele). Zilele de vara au 100000 de lucsi, noptile au 0 lucsi sau cateva zeci daca e luna plina. Iarna sau in zilele cetoase intensitatea e scazuta

2. Concentratia CO2 In aer este de 0,03% Intensitatea fotosintezei creste cu cresterea concentratiei CO2 de pana la 15% in aer dupa care scade brusc. In sere daca se asigura 15% CO2 in aer productia creste cu 100%. CO2 in aer provine din respiratia animalelor si din fotorespiratia plantelor

3. Temperatura Optima e de 25-30 ˚C dar plantele din regiunile calde (rosii castraveti cartofi) fac optim fotosinteza la 35-40 C. La 0 C fotosinteza inceteaza (acele coniferelor fac fotosinteza si la -6 C)

4. Apa intensitatea fotosintezei creste pana cand apa atinge 70% dingreutatea proaspata a plantei dupa care scade brusc

5. Ingrasamintele pe baza de azot, fosfor si sulf au o influenta benefica asupra intensitatii fotosintezei dar fiecare planta are necesitati specifice de apa si saruri minerale mai ales ca apa este reactant in ecuatia fotosintezei.

ecuatia fotosintezei 6CO₂+6H₂O→C₆H₁₂O₆+6O₂

Importanta fotosintezei

-plantele, algele si bacteriile fotosintetizatoare sunt singurele capabile sa produca oxigen in natura deoarece toate celelalte organisme il consuma in respiratie

-consumul de dioxid de carbon din fotosinteza e foarte important deoarece este un gaz toxic si s-ar acumula in atosfera daca nu ar fi fotosinteza

-fotosinteza asigura compozitia constanta a aerului in atmosfera

-circulatia elementelor in natura C,N, P, S se realizeaza prin fotosinteza

-determina direct productia agricola si silvica si indirect pe cea zootehnica

Nutritia saprofita si parazita

saprofita-este prezenta la ciuperci si bacterii care se mai numesc si descompunatori

aceste organisme absorb prin membrana celualra substante organice dizolvate in apa

-pot fi saprofite specializate-utilizeaza numai anumite substante organice pentru hrana (ex bacteriile fixatoare de azot, stafilococul auriu, drojdia de bere)

-pot fi saprofite nespecializate-consuma orice substanta organica(de obicei din cadavre pe care le descompun) ex mucegaiurile

parazita-parazitul se hraneste in sau pe seama unei gazde

-parazitii de obicei nu-si omoara gazda dar exista si cazuri in care acest lucru se intampla

-paraziti se intalnesc in toate regnurile

bacterii parazite: Chlamydia e parazita intracelular obligatoriu, la fel    si virusurile care sunt paraziti absoluti (nu pot trai in afara unei celule vii)

protiste: Giardia intestinalis, Entamoeba histolitica, Plasmodium malariae

ciuperci: Candida albicans la animale si om, Ustilago maydis-taciunele porumbului, rugina graului Puccinia graminis, mana vitei    de vie plasmopara viticola

plante: semiparazite:vascul(Viscum), iedera, parazite: cuscuta(Cuscuta) si lupoaia(Orobanche)

-plante carnivore: digera insecte mici in dispozitive de tip cupa(frunze modificate) Ex roua cerului (Drosera) si la noi in tara

Ex Nepenthes, Utricularia(otratelul de balta) au cupe frumos colorate care atrag insectele

Miscare si sensibilitate la plante

-nu se deplaseaza dar au miscari de curbare-indoire numite TROPISME sau de inchidere-deschidere numite NASTII

Tropismele pot fi:

determinate de diferiti factori de ex lumina In acest caz se numesc fototropisme si planta se indoaie spre lumina(tulpina sau frunzele su fototropism pozitiv in timp ce radacinile su fototropism negativ adica fug de lumina). Se presupune ca plantele receptioneaza lumina albastra printr-un fotoreceptor similar cu riboflavina care produce migrarea unui hormon numit auxina de pe partea luminata pe cea umbrita. Celulele de pe aceasta parte unde a migrat hormonul se elongheaza mai rapid sub influenta auxinei si planta se indoaie spre partea luminata

gravitropismul e miscarea de orientare in sens gravitational la radacina si in sens invers la tulpina. Explicatia sta tot in auxina doar ca auxina inhiba cresterea celulelor radacinii si o stimuleaza pe cea a tulpinii. Celulele scufiei sunt sensibile deoarece indepartarea ei anuleaza reactia radacinii la forta de gravitatie

tigmotropismul-se refera la cresterea pe un suport: rasucirea carceilor de vita si a tulpinilor plantelor volubile(iedera, Ipomea-splendoarea diminetii)

Nastiile

sunt fotonastii, termonastii, seismonastii

trecerea de la zi la noapte produce nictinastii(lalea papadie, se deschid ziua si inchid noaptea isr la regina noptii invers)Apropieri si indepartari ale frunzelor apar si la trifoi, fasole, rugaciune

Seismonastia-e indusa de atingeri sau socuri mecanice La mimosa atingerea provoaca raspuns rapid de curbare a marginilor frunzelor(foliolelor) si in final si a petiolului Raspunsul apare datorita pierderii presiunii de turgescenta a celulelor din structura pulvinulelor de la baza fiecarei foliole. raspuns intr-o secunda dar isi revin in 10 minute Si plantele carnivore au raspuns la vibratii. Dracila daca insectele ii ating staminele acestea se curbeaza instantaneu catre pistil realizand autopolenizarea