Increngatura TARDIGRADA

Increngatura TARDIGRADA

Tardigradele reprezinta un grup de circa 600 de specii actuale de animale microscopice, cu corp mic (nu depasesc 1 mm lungime), cilindric, prevazut cu patru perechi de picioare scurte terminate cu ghiare divers conformate. Tardigradele sunt raspandite atat in mediul terestru cat si in apele dulci sau marine. Traiesc pe diferite vegetale (alge, muschi, licheni) hranindu-se pe seama acestora, fiind un grup vechi - sunt cunoscute cu fosile din cambrian (circa 500 milioane de ani).

Morfologie externa

Corpul este nesegmentat si netagmatizat, cu capul slab diferentiat de restul corpului. Anterior, pe cap se deschide orificiul bucal iar dorsal sunt prezente adesea doua pete ocelare. Pe laturile corpului se gasesc cele patru perechi de picioare. Corpul poate fi sau nu protejat de un strat cuticular chitinoid (dar nu din chitina!), adesea organizat sub forma de placi articulate, prevazute cu tepi. Anusul se deschide posterior si terminal. Orificiile genitale sunt situate anterior fata de anus. La unele specii orificiile genitale lipsesc, gonoductele deschizandu-se in partea posterioara a tubului digestiv, care se transforma astfel in cavitate cloacala.

Corpul poate fi depigmentat sau de culoare variata - brun, roz, violet, verzui.

Organizatia interna

- Sub epiderma, care este unistratificata, se gaseste musculatura. Datorita prezentei stratului chitinoid protector, musculatura este organizata pe fascicule si nu ca sac musculo-cutaneu. Astfel, exista musculatura transversala si sase benzi longitudinale - dorsale, laterale si ventrale; picioarele prezinta o musculatura proprie, diferentiata.

- Cavitatea corpului este un hemocel plin cu hemolimfa pigmentata.

- Tubul digestiv este drept, complet, si, la cea mai mare parte a speciilor fara ramificatii. La genuri cum este Batilipes pot apare diverticuli laterali perechi. Orificiul bucal - ce are capacitatea de a se fixa ca o ventuza - este urmat de un tub bucal la nivelul caruia se gasesc doi stileti - dorsal si ventral - cu ajutorul carora tardigradele inteapa plantele pentru a se hrani cu sucurile vegetale. In cavitatea bucala se mai deschid si doua glande salivare, care au si rolul de a regenera stiletii, care la naparlire cad. Faringele (bulbul bucal) este puternic, musculos, cu sectiunea in forma de Y; urmeaza un esofag scurt si apoi intestinul mediu, mai gros, care se termina la randul lui cu un intestin posterior cu un lumen ingust prevazut la capat cu un rect scurt. Orificiul anal se deschide ventral.

- Sistemul excretor este reprezentat de trei tuburi Malpighi, care se descid in zona terminala a intestinului mediu, situatie ce o aminteste pe aceea de la insecte si miriapode. La excretie participa si glandele salivare, existand de asemenea si o excretie la nivelul tegumentului si chiar la nivelul intestinului mediu.

- Aparatul circulator si respirator lipsesc, respiratia realizandu-se la nivelul tegumentului.

- Sistemul nervos este de tip scalariform. Anterior exista un creier pe care se gasesc plasate petele ocelare. De la creier porneste un conectiv ce-l uneste cu ganglionul bucal (subesofagian). De aici pleaca un cordon nervos ventral ce prezinta ingrosari in dreptul fiecarei perechi de picioare. De asemenea, la baza fiecarui picior exista ganglioni anecsi care inerveaza musculatura de la acest nivel.

- Sexele sunt separate, la tardigrade existand si dimorfism sexual (femelele sunt mai mari decat masculii). Gonadele sunt unice, situate dorsal, deasupra tubului digestiv. Ovarul se continua cu un singur oviduct, care se deschide pe stanga sau pe dreapta. Testiculul se continua cu doua canale deferente care se reunesc sub tubul digestiv intr-un conduct comun.

Acuplarea are loc in mod diferentiat. La speciile terestre, spermatozoizii sunt injectati fie in cavitatea cloacala, fie in orificiul genital femel. La formele acvatice, mai multi masculi se pot atasa de o singura femela, injectand produsele sexuale in cuticula naparlita, unde ulterior femela va depune ouale.

Ouale se dezvolta prin segmentatie de tip enterocelic (ca la brahiopode). Primele patru vezicule celomice se dezagrega si dau nastere hemocelului, in timp ce ultima pereche va fuziona dorsal si va genera in final gonada unica. Dezvoltarea se face direct, fara metamorfoza; cresterea in dimensiuni este insotita de naparliri succesive.

Ecologie. Tardigradele sunt animale extrem de rezistente la conditii vitrege. Pot trai astfel circa 16 ani, din care viata activa este doar de circa 8 - 12 luni. Pot rezista la deshidratare, iar un terdigrad deshidratat isi revine dupa o simpla umectare. In anabioza, tardigradele se inconjura de o a doua cuticula, care permite animalului sa reziste la conditii extrem de vitrege. Astfel, deshidratate, tardigradele pot rezista cativa ani. Experimente efectuate in coniditii extreme au relevat faptul ca tardigradele rezista 8 ore si 30 minute la temperaturi de - 272 grade Celsius; la - 253 grade rezista timp de 26 de ore; de asemenea rezista in atmosfera de heliu, de hidrogen, de bioxid de carbon, ca si in alcool absolut sau in eter.