Ordinul Stylommatophora

Ordinul Stylommatophora

In acest grup taxonomic sunt cuprinse peste 32 000 de specii terestre, rareori amfibii dulcicole sau marine, cu cochilia cel mai adesea prezenta, caz in care este globuloasa sau alungita, cu ornamentatie destul de saraca, constand in striuri sau coaste. La acest grup exista un singur orificiu genital, gonoductele mascule si femele fuzionand cu putin inainte de a se deschide la exterior. In functie de anatomia aparatului excretor se impart in mai multe subordine.

Subordinul Heterurethra. Speciile acestui grup prezinta rinichi larg, situat intre pericard si rect. Canalul excretor (uretra) este dispus paralel cu rectul. Forme amfibii, in medii foarte umede. Mentionam din acest grup taxonomic pe Succinea putris (16 - 22 mm) si Oxyloma sp (pana la 17 mm), (fam. Succineidae, Succineoidea) comune pe malurile apelor (Succinea) sau in mlastini (Oxyloma), cu cochilia fragila cu numar mic de spire, transparenta, cu apertura intreaga, larga.

Subordinul Orhurethra include forme mici si foarte mici, cu rinichiul alungit, situat langa pericard, cu canalul excretor foarte scurt. Sunt ovipare sau vivipare, cu cochilie de regula alungita, cu apertura adesea cu falduri caracteristice.

- Familia Enidae (Pupiloidea) cuprinde specii raspandite in diverse biotopuri terestre. Zebrina varnensis si Zebrina detrita sunt forme xeroterme (prima foarte comuna in Dobrogea), cu cochilia alungita, alb-portelanoasa (Z. varnensis) sau cu dungi maronii (Z. detrita); speciile genului Chondrula (C. microtragus, C. tridens) sunt relativ comune in frunzarul padurilor de stejar; prezinta cochilia mica (sub 10 mm), bruna, cu apertura prevazuta cu falduri caracteristice; speciile genurilor Mastus (M. venerabilis) si Ena (E. montana) sunt higrofile, intalnite mai ales in padurile din zona montana; cochilia este alungita, de circa 1 cm, fara falduri aperturale sau ornamentatii, de culoare brun-roscata.

Subordinul Sigmurethra. Include peste 25 000 de specii, in acest grup fiind cuprinse si clausilidele (Mesurethra din alte clasificatii). Canalul excretor este indoit in forma literei S iar rinichiul este scurt, situat in spatele cavitatii paleale. Sistematica grupului cuprinde circa 10 suprafamilii.

- Suprafamilia Clausilioidea, familia Clausilidae include specii de talie mica cu cochilie inalta adesea ornamentata cu coaste longitudinale. Apertura cu falduri poate fi inchisa ermetic printr-o structura calcaroasa (clausilium) atasata de columela. Sunt specii numeroase, in padurile din zonele de deal sau munte.

- Suprafamilia Zonitidae (Zonitoidea) sunt forme cu corp vermiform, cu cochilie redusa si acoperita de manta care are un aspect oval sau absenta. Sunt specii nocturne, in locuri umede. Familiile Limacidae, Milacidae sunt cele mai bogat reprezentate la noi in fauna, avand numeroase specii, raspandite mai ales in zonele impadurite de deal si de munte. Limax cinereo-niger este una dintre cele mai mari specii ale grupului, fiind intalnit adesea in localitati; atinge peste 10 cm in extensie si este colorat cenusiu cu dungi longitudinale negre. Limax flavus este raspandit in sudul tarii; are talia mai mica decat precedentul si poate fi recunoscut relativ usor dupa culoarea caracteristica, galben-oranj, a mucusului. Bielzia caerulescens este o specie montana cu aspect catifelat, cu mai multe morfe - albastra, violeta, neagra; poate fi ­intalnit in padurile de fag si molid.

- Suprafamila Helicoidea grupeaza specii terestre, cu cochilia prezenta, de regula globuloasa, divers colorata in nuante de brun, galben, maron si alb. Bradibaena fruticum (fam. Bradibaenidae) este o specie silvicola, de 1 - 2 cm, cu cochilie aproape transparenta prin care se observa masa viscerala si corpul animalului colorat adesea in galben citrin.

Familia Helicidae include cele mai cunoscute specii de gasteropode terestre. Helicella obvia este un gasteropod xerofil, comun i­n zonele de stepa sau pe dealurile neimpadurite. Cochilia este putin inalta, albicioasa, cu dungi maronii dispuse in lungul turelor de spira. Cepaea vindobonensis este comun in toata tara, caracterizandu-se printr-o cochilie globuloasa de 2-3 cm, alba, cu benzi negre, brune sau galbui dispuse spiralat; exista o mare varietate de forme, benzile colorate putand fi late si fuzionate sau foarte inguste. Genul Helix cuprinde cei mai mari melci terestri din Europa (H. pomatia, H. lucorum, s.a). Cochilia lor este globuloasa, colorata in cafeniu cu benzi late brune in lungul spirelor.