RECEPTORII ANALIZATORILOR

RECEPTORII ANALIZATORILOR

Receptorul static

labirint vestibular ce prezinta 3 canale cu 5 orifiii de deschidere

utricula - vezicula, spatioasa, comunica cu sacula inferioara, in ea se deschid canalele semicirculare

in canale se deschid ampule

sacula - ele comunica prin canal endolimfatic ce comunica cu spatii din urechea interna

in utricula sacula si canale circulare (K) - endolimfa la exterior la perilimfa concentratie mare de Na

datorita diferentelor de concentratii exista o diferenta de potential intre cele doua lichide

Receptorii = macule - 1. pe peretele uticulei + 1 pe peretele saculei si creste aflate in ampule canalelor semicirculare

Macule - celule de sustinere, celule senzoriale (pseudosenzitive), membrana otolitica substanta gelatinoasa

Celula de sustinere - contina pe cele aflate pe peretele intern al vestibulului membranos

Celula senzoriala - la polul apical au diferentieri (prezinta un kineocil - cu structura - 9 microtubuli; sterocili - in ordine descrescatoare - 20-80)

stereocilii si kinocilii patrund in substanta gelatinoasa in jurul celulelor senzoriale

membrana otolitica - structura gelatinoasa cu creistale CA - glicoprot. si Ca (otolite)

acopera la suprafata peretele celulelor sensitive cand otolitele se misca, lovesc kinocilii si stereocilii - deschizandu-se canalele de (K) si patrund in celulele senzoriale.

In peretele celulei senzoriale apare o diferenta de potential - secreta med. Chimice si de term. Dendritice ale neuronilor din ganglionii lui scarpa

Receptorul acustic

plasat in canalul cohlear (nucleul membranos) - formatiune care in sectiune are aspect triunghiular

melcul osos - are un ax, un jurul axului - lama spirala osoasa, la periferie - lama contururilor

de pe lama spirala pleaca ligamentul spiralat

intre cele doua ligamente - membrana bazilara

sub membrana bazilara - rampa vestibulara

deasupra membranei bazilare - rampa timpanica

melcul membranos este in interiorul melcului osos, in rampa vestibulara, are o membrana Reisner, pleaca din lama spiralata

rampa vestibulara adaposteste canalul cochelar - peretele membranei bazilare, peretele memebranei Reisner, un varf pe ligamentul spiral intern, o baza - lama conturirilor

membrana Reisner- vestibule conjunctivo - ep., tapetata pe ambele fete de stratul de cel.cub - ele permit schimbul de ioni intre canalul cohlear si rampa vestib. In can cohlear exista endolimfa

in rampa vestibule.. si timpan exista perilimfa

aceste celule permit schimbul intre perilimfa si endolimfa

membrana bazilara - membrana de natura fibrilara, din fibre de colagen

la varf exista celule de sustinere care alcatuiesc din polul lor apical o membrana care pluteste in endolimfa, membrana sectoria - de origine fibrilara dublata inferior de un prot.fibrilar

pe membrana bazilara exista asezate celule de sustinere care parcurg intre linamentele spirale interne si externe. Celule numite Claudius, Hansen, Deiders sau cel falangeale

celulele auditive, recunosc excitatiile dar nu le transmit la polul apicall - stereocili (50-150)

Cordul

pompeaza sangele

contractia (sistola) = repausul (diastola)

alcatuit din: epicard, miocard, endocard

Pericard

- = la exterior este acoperit de o membraca seroasa = pericard

- Derivate din somato pleura din cavitatea toracica

- Alcatuit din ax de fibre cinjunctive tapetate pe ambele fete de celule mezoteliale - rol de sinteza a lichidului pericardic

- Are o foita parietala, margineste mediastinul

- foita viscerala - parte componenta a epicardului

- intre ele exista in spre pericadic si o cantitate redusa de lichid

- lichidul urmeava miscarea cordului in acest sac si ajuta la miscarea lui in timpul mec. Resp.

- in proc. Inflamator - pericardite - cantitatea de lichid creste

- acest process inflamator sunt frecvente la bovine

Epicardul

foita externa a cordului

alcatui dintr-un : mezoteliu, strat memb. Mezotel. Conjunctiv, strat memb. Epicardic alcat. Din tes. Conjunctiv si tesut adipos: exista vasele coronare care iriga limf.

Miocardul

partea cea mai mare

fibre musculare striate de tip cardiac si tesut nodal

fibre musculare striate - celule ramificate la extremitati, cu un nuclleu central

miofibrile: actina, miozina

la extremitati exista strii Ebert unde exista numeroase jonctiuni GAPP > 15.000 jonctiuni

prin jontiunile GAPP se valorifica trecerea CA, Na de la o celula la alta rezultand contractia masei musculare

tes.nodal alcatuit din - celule palide (fara miofribina), celule de tranzitie, celule secretorii (cel .Purkinje, de contractie)

celulele sunt prezinte sub forma de aglomerari => noduli sinoatriali,atrioventriculari

in cord exista tesut conjunctiv lax, vase provenite din vasele coronare si fibre elastice de colagen

vasele care vascularizeaza miorcardul => capilare tip terminal, nu se anastomozeaza cu alte capilare

blocajul acestor vase = hipoxie,necrobioza pe zone mai mult sau mai putin intinse

infarctul miocardic = necroza muschiului cardiac

Endocardul

tunica ce tapeteaza cordul la interior

captuseste pilierii si camerele

e alcatuit din - strat endotelial la interior - se continua cu stratul endotelial al vaselor sanguine, celule cu prelungiri citoplasmatice sarace in organite, dar ajuta la transformarea substantelor: la nivelul vaselor jonctiunile se desfac si permit parasirea vasului de catre elemental fig,; membrana bazala, tesut conjunctiv, celule adipoase si celulele Purkinje; strat mioelastic, alcatuit din celule caridace musculare si fibre elastice, el permite revenirea miocardului in perioada de repaus, dupa cantractie.

Vasele

1. Aterele

vase ce pornesc de la cord

transporta sange in organism, prezinta o intima, medie si adventice

Intima: alcatuita din endoteliu pe membrana bazala; subendoteliu - tesut conjunctiv lax subtire; strat de fibre elastice - dispuse spiralat sau concentric; celula endoteliala - de transport , de sinteza

Placile ateromatoase

Se formeaza in stratul subendotelial intre membrana bazala si limitanta elastica interioara

Se formeaza prin acumularea de cholesterol => depuneri de Ca

Proces favorizat de tutun si de factorii genetici

Media arterelor

Alcatuit din formatiuni musculare netede, dispuse circular

La ea sosec formatiuni nervoase

In functie de consistenta si structura mediei avem:

Artere elastice

Artere musculo - elastice

Artere de tip muscular

Adventicea

Tunica externa

La limita cu media prezinta o limita elastica exterioara , permite celula sa-si reface peretele dupa socul apexial, format din fibre elastice circulare

Peste limita elastica exterioara exista tesut fibros, vase si nervi

Exista artere mari, mijlocii mici (arteriole si metaarteriole)

Capilarele

Tipice - capilare obsinuite: membrana bazala + celula endoteliala

Atipice - fenestrate, prezinta o celula endoteliala care are in citoplasma gauri cu un diametru de 800-1000 A prin care nu exista citoplasma; sinusoidale, capilare care urmaresc conturul celulelor, pot fi si ele fenestrate sau nu, in ficat, splina, asigura schimbul rapid

Capilarele tipice

Celula endoteliala - citoplasma are org. putine, lumenul proemina in lumenul vasului

Membrana bazala, rol de filtru selectiv la atipice,

Diferenta tipice: membrana bazala formata din lamina fibrosa catre celula endoteliala, lamina deusa si lamina fibroreticularis catre strat iar la atipice: lamina rara, lamina deusa si lamina periferica cu putine fibre GAG, Na

Stratul subendotelial: exista fibre de colagen, celulele lui Roujet iau parte la constrictia si dilatatia capilarelor

Venele

vase cu lumen colabat (strans)

intima - endovena

medie - mezovena

adventice - perivena

in stratul subendotelial lipseste lim. Elastica interna

tunica medie e alcatuita din fibre musculare netede si tesut fibros muscular

venele se impart in vene musculare, musculare fibroase si fibroase

venele aflate antigravitational (membre) au dispunerea in cuib de randunica care nu lasa sa cada coloana de sange in timpul diastolei

o valvula are un ax conjunctiv, perete muscular se sclerozeaza si valvulele nu se mai contracta => varice

Perivena

Tesut conjunctiv dens, fibre elastice,

Metovenulele

Perete subtire : endoteliu, membrana bazala si pericite

In prima parte a metavenelor participa la procesul de intoarcere a sangelui prin contr. Peretelui

Timusul

organ limfoepitelial

la baza gatului

organ juvenil present la toate organele tinere

se atrofiaza pe masura imbatraniriii

structura: capsula, conjunctiv vascular, da nastere la septuri ce imparte organul in lobule timice

procesul de transfer e complex

stroma: conjunctivo-reticulara - vasculara, alcatuit dintro retea fara vase sanguine in zona medulara, in zona corticala prezinta vase sanguine

parenchimul_ limfoblaste - in zona corticala - numerosi nucleo, celule epiteloide

limfoplaste la periferia lobulului

pe masura ce se apropie de medulara devin celule ad.LT nearmate

medulara - zona centrala a lobulului, are LT circulante, reticulocite, celule epiteliale, celule deudritice - purtatoare ce antigene => pot ingloba limfocitul in citoplasma pt a transmite caracatere antigene

rol: organ limfo primar, sintetizeaza: timozina, timuliza si participa la procesul de crestere a organismului

Bursa Fabricius

forma ovalara,

pretele - exterior adventice conjunctiva, submucoasa - tesut conjunctiv, pliuri ce creaza mucoasa interna

epiteliu simple striat cu microvili la polul apical

cu celule mucoase caliciforme pe membrana bazala

exista celule de inlocuire si o categorie de celule dendritice la suprafata epiteliului de tip M

celulele de tip M - celule captatoare de antigen

in corion exista foliculi bursali - triunghiulari, prismatici la varf sunt in legatura cu celulele de tip M, in interior au doua one, centrala medulara si periferica corticala

limfoblastele exista in zona corticala care vine in contact cu vase de sange si limfa care aduc in permanenta antingen

zona coritcala: are origine embrionara

zona medulara origine endodermala

intre cele 2 zone exista o membrana bazala care separa cele 2 zone

in medulara : L. B circulante, macrofge, celule reticulare, polimorfonucleare cu antigen, plasmocite,

rolul bursei: limfopoieza, dispare la adult, sinteza de hormone: bursopoetina - factorul de diferentiere a LB

Limfonodulii

organe limfopoietice secundare aflate pe traseul vaselor limfatice

forma ovoida/sferica

pe fata interna prezinta un hil

consisnteti la palpare

dpdv histostructural: capsula, stroma si parenchim

capsula - fibroasa - fibre de colagen - desprind travei , inextensibila

stroma - conjunctivo reticulara , alcatuita din tesut reticular cu potential citogen (se poate transforma in celula ce poate asigura raspuns imun)

exista celule dendritice, purtatoare de antigene

exista sinusurile limfatice - spatii captusite de celule andoteliale care au in structura celule dendritice si reticulare

exista celule granulocitare, celule retucalre, formeaza retea in interiorul sinusului, care incetineste fluxul limfei; => limfocite stagneaza in zona, in contact prelungit cu celulele dendritice purtatoare de antigen

Parenchimul - reprezentat de limfocite, limfoblaste si plasmoblaste

Este organ sub forma sferica = foliculi limfoizi

E distribuit diferit in cele 3 zone ale limfonodulului: zona corticala, zona intermediara alcatuita din cordoane si foliculi(paracorticala), zona medulara alcatuita numai din cordoane si sinusuri

Zona corticala - formata din foliculi limfoizi: cu centru clar si primary fara centru clar

In jurul lor exista sinusuri limfatice

Foliculii promari nu au venit in contact cu antigenul,

Foliculii secuntari sunt in contact cu antigenul si in zona centrala exista limfocite, limfoblaste si plasmoblaste

Migreaza la periferia foliculilor - sinusuri - tesuturi - plasmocite - sist. Imunoglob.

In zona paracorticala

Predomina cordoanele - si cordoanele de limfocite,

Zona medulara alcatuita din cordoane de limfocite si sinusuri

Rolul: filtrarea limfei, intiera raspunsului imn, de a da nastere limfoblastelor si plasmoblastelor

Splina

Prezinta un hil in zona centrala prin care intra artera splenica si iese vena splenica

Capsula : conjunctivo-musculara si fibre musculare netede

Din ea se desprind travei conjunctive care adapostesc nu numai celulele conjunctive si vasele de sange=> artera care vascularizeaza splina si celulele reticulare

Parenchimul - organizat in 2 structuri: pulpa alba/rosie

Pulpa alba: alcatuit din LT,B si plasmocite

Pulpa rosie: eritocite, macrofage

Sistemul PALS - artera splenica merge de-a lungul septelor si cand paraseste septul primeste teaca LT; artera centrala foliculara da nasterela colaterale, care impanzeste foliculul splenic,

Pulpa alba: PALS - LT, foliculi Malpighi - LB si Lblaste, plasmoblaste, plasmocite

Pulpa rosie = cordoane Billroth

Functiile splinei

Filtreaza sangele

Rezervor de sange

Hipofiza - hipotalamo endocrin

HE - sintetiz. 4 categ de 4 - ocitocina, vasopresina, hormone de stimulare si inhibare

Epifiza - glanda pineala

De origine nervoasa

Nu are legatura cu substanta nervoasa

Alcatuita din: pinealocite - neuroni modificati, , nevroglii,

Pinealocite - neuroni modificati cu corp sferic

Intre celule se afla relatie de jonctinure -GAP

Sintetizeaza hormone: melatonina

Celulele interstitiale - tesut conjunctiv lax, fibre de reticulina, colagen