Lizozomii

Lizozomii

Lizozomii sunt organite membranare comune tuturor celulelor care se observa numai in microscopia electronica (cu exceptia lizozomilor de talie mare 0,3-1microni din leucocitele polimorfonucleare care sunt vizibili si in microscopia fotonica). Au forma sferica iar continutul este bogat in enzime hidrolazice.

II.1. Structura electronomicroscopica

La microscopul electronic lizozomilor li se descriu urmatoarele: membrana trilamelata, cu o grosime de de 6-8nm si matrice sau miezul lizozomilor.

III. Peroxizomii

Peroxizomii sunt organite ultramicroscopice comune tuturor celulelor cu un bogat continut de peroxidaze, catalizand reactia de formare (oxidaza) si de descompunere (catalaza) a peroxidului de hidrogen, compus toxic pentru celula.

III. 1 Ultrastructura peroxizomilor

Peroxizomii au forma sferica si se clasifca in peroxizomi propriu-zisi cu diametrul de 0,5-1,5nm si microperoxizomi cu diametrul de 0,2-0,4nm. Din punct de vedere morfologic, peroxizomii sunt formati din membrana si matrice iar la nivelul peroxizomilor propriu-zisi se mai adauga nucleoidul si placa marginala.

IV. Microfilamentele

Microfilamentele sunt structuri fibrilare cu un diametru de aproximativ 7nm si lungimi variabile, alcatuite din proteine contractile (actina), vizibile numai la microscopul electronic.

In celula nervoasa exista complexe filamentoase numite neurofibrile. In microscopia fotonica, neurofibrilele se pot pune in evidenta prin tehnici speciale (Carey - cu aur, Gros - Schultze - azotat de argint); acestea ocupa atat corpul celulei cat si prelungirile axonice si dendritice. La microscopul electronic, neurofibrilele sunt alcatuite din neurofilamente.

In celulele epiteliale ale epidermului, examinate la microscopul fotonic prin colorare cu hemalaun - rosu de Congo, se pot observa filamente de keratina cu dispozitie ordonata sau neorientate numite tonofibrile (keratina se coloreaza in rosu inchis).

IV. Incluziunile celulare

Incluziunile celulare sunt produse ale activitatii celulare sub forma substantelor de rezerva sau deseuri de metabolism, cu caracter temporar. Acestea pot fi formate din substante proteice, lipide, glicogen, substante minerale. Daca se acumuleaza in exces alaturi de alti intermediari metabolici de natura patologica pot constitui cauza sau pot fi consecinta unor maladii locale sau generale.

a. Glucidele - apar sub forma de glicogen in celulele animale (in celulele hepatice si musculare) si sub forma de amidon in celulele vegetale.

● Evidentierea glucidelor se realizeaza folosind coloratia Carmin Best sau metoda P.A.S. unde apar sub forma de gramezi sau plaje de diferite marimi (microscopie fotonica).

b. Lipidele - apar la microscopul fotonic sub forma de picaturi, de diverse marimi, cu forma,de obicei, sferica, localizate frecvent in celulele hepatice, corticosuprarenale, ale corpului galben din ovar.

● Evidentierea lipidelor se face prin coloratii specifice, folosind Negru Sudan, Scharlach, tetraoxidiu de sodiu

c. Substantele minerale - sunt reprezentate de fier, siliciu: Se evidentieaza prin tehnici de citochimie.

d. Substantele proteice - ex. Hemoglobina este o proteina cu activitate respiratorie.