OSUL CA ORGAN

OSUL CA ORGAN

Osul, ca organ, se prezinta sub forma de oase lungi, oase scurte si oase late.

Histoarhitectonia oaselor late si scurte

Oasele late, scurte, ca si epifizele oaselor lungi sunt alcatuite din periost, compacta si spongioasa.

Periostul se gaseste la suprafata oricarui os si lipseste la nivelul suprafetelor articulare ale capetelor osoase ce intra in alcatuirea unei articulatii. Aici este inlocuit cu un cartilaj hialin lipsit de pericondru, ce permite difuziunea materialului nutritiv dinspre lichidul sinovial spre interiorul masei osoase.

Compacta este formata din tesut osos fibros ce continua periostul fara delimitare.

Spongioasa ocupa partea centrala a piesei osoase, fiind formata din tesut osos spongios. Areolele spongioasei delimitate de endost sunt ocupate de maduva osoasa rosie la copil si galbena la adult.

Histoarhitectonia oaselor lungi

Osul lung prezinta o portiune mijlocie, diafiza, si doua extremitati, epifizele. Diafiza este alcatuita din tesut osos compact, iar cele doua epifize sunt alcatuite din tesut osos spongios.

O sectiune transversala prin diafiza unui os lung ne permite sa identificam urmatoarele zone aranjate concentric in jurul canalului medular : canalul medular, endostul, sistemul fundamental intern, zona mijlocie, sistemul fundamental extern, periostul.

Canalul medular, in raport cu varsta individului, contine :

maduva rosie osteogena, prezenta in cursul osteogenezei, fiind formata din fibre de reticulina, celule osteoprogenitoare si vase.

maduva rosie hematogena, prezenta la copii, este formata din tesut conjunctiv reticular, in a carui retea exista celule ale seriilor rosie, alba si trombocitara; este bogata in vase sanguine de tip capilar.

maduva galbena, prezenta la adulti, contine numeroase adipocite si se poate transforma reversibil in maduva rosie hematopoietica in anemii si hemoragii.

maduva cenusie fibrilara apare la varstnici si contine in special fibre conjunctive si un numar redus de celule.

maduva gelatinoasa apare numai in cazuri patologice (tuberculoza, tumori maligne).

Endostul este membrana conjunctiva care captuseste cavitatea medulara la oasele lungi si cavitatile lacunare (areolare) la osul spongios.

Este format din fibre numeroase, putine celule si substanta fundamentala redusa.

Endostul este asemanator structural si functional cu stratul intern al periostului.

In perioada fetala endostul are activitate osteogena, ce se pastreaza si la adult, dar la un nivel scazut. Aceasta functie devine activa in anumite situatii patologice (fracturi).

Sistemul fundamental intern este format din 5-10 lamele osoase, aranjate concentric fata de canalul medular.

Zona mijlocie este cuprinsa intre cele doua sisteme fundamentale, intern si extern si formeaza cea mai mare parte din grosimea diafizei. In structura ei se deosebesc sistemele haversiene si sistemele interhaversiene.

Sistemele haversiene se prezinta ca niste formatiuni osoase tubulare paralele intre ele si paralele cu axul lung al diafizei.

Sistemele interhaversiene sunt sisteme lamelare situate intre sistemele haversiene, fiind de fapt fragmente din sistemele haversiene care au fost partial distruse in timpul edificarii osului.

Sistemul fundamental extern este reprezentat printr-o patura osoasa subtire constituita din lamele, situata imediat sub periost. Aceasta patura osoasa este traversata de fibre colage cu origine in periost (fibrele Sharpey) si de ramificatiile canalelor Havers din zona mijlocie care se indreapta spre periost.

Periostul este membrana conjunctiva de la suprafata osului si este format din doua paturi, periostul intern si periostul extern.

Periostul intern contine un numar mare de celule de tip fibrocitar care in zonele cele mai interne se pot transforma in osteoblaste (celule osteoprogenitoare). Deci, patura interna a periostului este zona osteogena a osului, asigurand si cresterea osului in grosime.

Fibrele colagene sunt mai putine, mai groase, iar unele dintre ele patrund in os (fibrele Sharpey) asigurand aderenta periostului la os.

Periostul extern este format din tesut conjunctiv dens, bogat in fibre colagene si vase sanguine. Fibrele colagene realizeaza o impaslire de fibre orientate longitudinal, printre ele gasindu-se fibre elastice si fibrocite. Vasele sanguine sunt insotite de filete nervoase amielinice.

Periostul lipseste in zonele terminale ale oaselor lungi, acoperite de cartilajele articulare, la locul de insertie al tendoanelor si la oasele sesamoide. In locul unde periostul lipseste, tesutul conjunctiv nu are potential osteogen si nu participa la repararea fracturilor.

Functia periostului este de nutritie si protectie a osului si osteogenica.