Ordinul Pseudoscorpiones
Cele
circa 1200 de specii de pseudoscorpioni sunt forme de talie mica (nu depasesc 1
cm), cu corpul turtit dorso-ventral. Prosoma este nesegmentata, prezentand
dorsal 1-2 perechi de pete ocelare, iar opistosoma elipsoidala si usor
aplatizata dorso-ventral este formata din 12 segmente, din care sunt vizibile
doar 11. Chelicerele sunt retractile, iar pedipalpii sunt masivi, transformati
in clesti asemanatori cu cei de la scorpioni. Chelele prezinta in schimb glande
veninoase iar la varful articolelor mobile se deschid si canalele unor glande
sericigene. Secretia acestor glande serveste la construirea de mici adaposturi
pentru adulti sau pentru ponta.
Prosoma
este acoperita dorsal de un scut chitinos, iar ventral, coxele apendicelor
ambulatoare se unesc median, acoperind sternitele in intregime. Lateral, pe
segmentele trei si patru ale opistosomei se gaesc doua perechi de stigme
respiratorii.
Ecologie.
Pseudoscorpionii sunt animale euritope, intalnite de pe malul marilor pana in
regiunile montane. De obicei sunt gasiti sub scoarta copacilor uscati sau
doborati, sub pietre, in stratul de muschi, hranindu-se cu prazi marunte. Cele
mai multe specii sunt termofile. Unele specii pot fi intalnite in locuinte, in
coloniile de termite, musuroaiele de furnici sau stupii de albine.
Sistematica grupului include trei
subordine: Chthoniinea, Neobisiinea si Cheliferinea. Din acest ultim subordin
citam cateva specii mai comune - Chelifer cancroides (fam. Cheliferidae)
- care poate fi intalnit in stupii de albine, Chernes cimicoides (fam.
Chernetidae) - una din cele mai comune specii europene, intalnita adesea sub
scoarta copacilor doborati in padurile de deal si de munte, Cheiridium muscorum (fam.
Cheiridiidae) de asemenea, sub scoarta copacilor, dar si in cuiburile pasarilor.
