Aportul investigatiilor citogenetice in diagnosticul bolilor genetice
Universitatea de Medicina "Victor Babes" Timisoara
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Louis Turcanu" Timisoara
Anomaliile cromozomiale
sunt responsabile pentru un procent semnificativ al bolilor genetice. Din acest
motiv, in decursul anilor, s-au imaginat si implementat in cercetare dar si in
practica medicala curenta o serie de metode si tehnici care sa permita
evidentierea acestor anomalii cromozomiale.
Metodele de investigatie utilizate pentru diagnosticul bolilor genetice
sunt:
Citogenetica
convenventionala: Cariotip standard
Test Barr
Citogenetica moleculara: Hibridizarea in situ in
fluorescenþa (FISH)
Teste moleculare
Metodele citogenetice clasice,
conventionale permit:
n
Studiul cromozomilor si anomaliilor lor
n
Stabilirea prevalentei in populatie a
bolilor cromozomiale (aproximativ nn vii).
Ce poate evidentia cariotipul
Cele mai frecvente anomalii cromozomiale numerice
si structurale, ale autozomilor sau ale cromozomilor sexuali (X si Y).
Sindromul Down sau
trisomia 21 este una din primele entitati cu anomalie cromosomica identificata:
Dintre anomaliile cromozomiale
structurale amintim:
n
Translocatii
1/500
prevalenta
Translocatii reciproce
Translocatii robertsoniene
n Izocromozomi
n Deletii
n
Inversii
Care sunt
situatiile care recomanda efectuarea unui cariotip standard?
In perioada neonatala
dismorfisme faciale sau generale
malformaþii
retard psihomotor,
ambiguitate sexuala
La un nou nascut mort: permite precizarea sau excluderea unei
anomalii cromozomiale si astfel acordarea unui sfat genetic adecvat, pentru
evitarea riscului de recurenta in familie.
In perioada
copilariei si adolescentei:
retard psihomotor (X fragil
dismorfie cu eventuale
anomalii viscerale nedetectabile in perioada de nou nascut
retard statural inexplicabil (Turner).
hipogonadism (Klinefelter; Turner).
La adult
cuplu avand un copil cu aberatie cromozomiala
bilant de sterilitate
avorturi spontane repetate
in Oncologie-Cancerologie,
cariotipul este util pentru :
n Diagnosticul de tumora maligna sau leucemie
n Stabilirea prognosticului
n
Terapia optima
n
Urmarirea evolutiei: disparitia clonei sub tratament si/sau
remisiune, recadere, acutizare
La fetus
(diagnosticul antenatal):
n
Varsta materna avansata
n
Sarcina anterioara cu anomalie cromozomica
n
Remaniere cromozomica
echilibrata (translocatie, inversie sau neechilibrata ( mozaic, aneuploïdie sexuala la unul din parinti
n
depistaj seric matern
anormal (marcheri serici - triplu test)
n
anomalie
ftala decelata la ecografie
n
Posibilitatea unui sindrom de
instabilitate cromozomiala
n Confirmarea unui mozaicism fetal decelat in urma unui
prim examen
Examenul nu este lipsit de risc avort
Metode moderne performante, utilizate in
special in cercetare:
Hibridarea genomica
comparativa,
Multi FISH,
Serii de ADN, etc
- Teste moleculare pentru identificarea
unor mutatii genice
Concluzie
In toate situatiile care impun efectuarea
unor investigatii genetice, fie cromozomiale, fie moleculare, indicatia este
rezultatul sintezei clinice si a corelatiei fenotip - cariotip. Pe baza
analizei statistice a corelatiilor cunoscute este evident ca:
n Malformatiile congenitale
(mai ales defectele cardiace) sunt mai frecvente in sindroamele cromozomiale.
n Orice defect congenital
poate ridica suspiciunea de anomalie cromozomiala.
n Nu poate fi exclusa
ipoteza unei fenocopii numai pe baza unei anchete familiale, chiar riguroase.
n
In
unele cazuri investigatia genetica este efectuata la bolnav-copil dar si la
parinti si chiar alti membri ai familiei. Doar asa este posibila elucidarea
cauzei genetice si acordarea sfatului genetic corect.