ROLUL APEI PENTRU ORGANISMELE VII - CALITATEA APEI DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Titlul programului: Programul Phare 2001, Societatea Civila 2001- Componenta ACCESS 4.2 Acquis comunitar in domeniul protectiei mediului si al dezvoltarii socio-economice

Editorul materialului : Fundatia "Centrul de Formare si Perfectionare Profesionala in Domeniul Apei"
Data editarii: Martie 2004

Continutul acestui material nu prezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene

Introducere

Apa este una dintre cele mai importante resurse naturale, un factor vital pentru toate organismele vii si majoritatea ecosistemelor, un factor esential pentru sanatatea umana, pentru producerea de alimente si pentru dezvoltarea economica.

In ultima jumatate de secol cresterea populatiei, urbanizarea, schimbarile din productie si de consum au determinat utilizarea din ce in ce mai mult a resurselor de apa. Astazi, deja se foloseste jumatate din cantitatea de apa accesibila din apele curgatoare, pentru anul 2025 fiind prognozat un procent de 70%

In figura 1 printr-o diagrama simpla sunt aratate relatiile dintre dinamica populatiei si apa.

Cresterea populatiei prin cresterea consumului apa folosita pentru uz menajer si producerea de alimente si bunuri de consum reprezinza cel mai important indicator demografic cu impact asupra resurselor de apa.

Fig. 1 Relatia apa - populatie

Apa constituie un domeniu de permanent interes si preocupare pentru sanatatea publica din cauza relatiei de cauzalitate dintre calitatea si cantitatea de de apa disponibila pentru populatie si starea de sanatate.

Reducerea incidentei numeroaselor boli transmise sau legate de apa prin cresterea gradului de asigurare a populatiei cu apa potabila si sisteme de canalizare este unul din marile succese ale ultimilor 150 ani.

Totusi pe plan mondial imbolnavirile asociate apei contaminate continua sa fie o problema de sanatate publica deoarece sunt din ce in ce mai multe evidente ale asociatiei dintre contaminarea chimica a apei potabile si producerea sau favorizarea aparitiei imbolnavirilor prin unele maladii precum cancer, malformatii congenital, disruptii endocrine, intoxicatii cronice si acute.

Astfel, sunt communicate imbolnaviri prrin poluarea apei potabile cu pesticide, cu produsii secundari dezinfectiei sau altor procedee de tratare a apei pentru potabilizare si prin contaminarea apei cu plumb in retelele de distributie.

Fertilizantii si pesticidele din agricultura, efluentii industriali si apele uzate menajere sunt evacuate in apele de suprafata, de cele mai multe ori fara tratare sau cu un tratament minimal, contribuie la poluarea apei.

Poluarea cu nitrati a apei de baut poate avea consecinte grave, chiar fatale asupra copiilor mai mici de un an; in organism nitratii sunt redusi la nitriti care odata absorbiti se combina cu hemoglobina pentru a forma methemoglobina, acesta este incapabila de a fixa si transporta oxigenul de la plaman catre tesuturi, conducand la anoxie manifestata prin cianoza, asfixie si chiar deces. Agricultura si conditiile de igiena sunt principalele cauze de crestere a nitratilor in apa folosita in scop potabil.

Accidentele de poluare din surse punctuale sau nepunctuale reprezinta astazi, pe plan mondial si local, o cauza frecventa de poluare chimica a apei cu posibile consecinte acute sau cronice asupra sanatatii populatiei din teritoriul afectat.

Apa este sinonimul vietii biologice, fiind constituentul major al materiei vii, in medie 80%, la animalele superioare intre 60-70%, 98% la organismele marine, la bacteriile sporulate 50%.

Pana la aparitia apei, acum mai bine de 3 miliarde de ani, nu existase nici o forma de viata cu exceptia unor bacterii si a algelor albastre. Datorita apei au aparut vietuitoare ce s-au diversificat, au populat marile si oceanele, s-au extins pe uscat, ramand insa dependente de apa.

Element major al lumii minerale si biologice apa reprezinta deasemenea un suport al vietii si activitatii umane, consumul de apa pentru cerintele populatiei si a a activitatilor acesteia, per locuitor, la nivel mondial este de 250 m³ pe an,. 100 m³ in tarile in curs de dezvoltare si 1500 m³ in SUA.

Rolul pentru organismul uman.

Fiziologic

Cantitatea totala din organismul uman reprezinta la adult 60-70% din greutatea corporala, astfel la un adult de 70 de kg, 46 sunt apa. In tesuturile tinere continutulde apa este mai mare: 80-90% in embrion si 70 % in nou-nascutul la termen.

In organism cantitatea de apa cea mai mare este in plasma. 90%, in tesutul nervos 70-80%.

Apa din organism constituie mediu pentru desfisurarea proceselor fiziologice (absortie, difuzie, excretie), mentinerii constantelor fiziologice ca de exemplu temperatura corpului.

Organismul nostru elimina zilnic 2,5 litri de apa; prin alimente aportul de apa este de aproximativ 1 litru in consecinta ar trebui consumati cel putin 1,5 litri de apa pe zi pentru a compensa pierderile hidrice.

Organismul uman nu poate suporta lipsa de apa mai mult de 4-5 zile desi poate trai 30 fara hrana. Pierderea a 15 % din apa din tesuturi duce la moarte.

Pentru sanatate si pentru a fi in forma este esential bautul apei din abundenta. In plus trebuie ca apa pe care o bem sa aiba o compozitie echilibrata si satisfacatoare in sarurile minerale si oligo-elementele indispensabile metabolismului si mentinerii homeostaziei mediilor biologice.

Igienic

Apa este un element de baza pentru satisfacerea igienei individuale, a locuintei, prepararea hranei. Cantitatea de apa necesara pentru nevoile gospodaresti este estimata intre 40-280/l/om/zi.

Apa este un facor indispensabil pentru salubritatea unei localitati: spalatul stazilor, cladirilor, udatul florilor, ierbii din parcuri:

Economic

Dezvlotarea economica presupune consum de apa in scopuri extrem de variate: ca materie prima, ca solvent sau separator de substante, etc.

Social

Satisfacerea cerintelor de apa ale unei comunitatii conduce la progres social: posibilitate de dezvoltare economica, igiena si salubritate la nivel inalt, prevenirea imbolnavirilor.

Relatia dintre apa si sanatate este conditionata de trei probleme esentiale:

Constrangerile in apa si consecintele lor asupra activitatilor umane.

Mentinerea calitatii apei in conditile cererii crescande de apa.

Legatura directa existenta intre apa si sanatate, vizibila indeosebi in cazul imbolnavirilor asociate insuficientei calitative si cantitative de apa potabila si lipsei sistemelor adecvate de tratare a apelor uzate.

Marea majoritate a imbolnavirilor asociate apei sunt boli transmisibile, clasificate in general dupa natura agentului patogen; din punctul de vedere al igienei imbolnaviril sunt clasificate in functie de situatiile in care asupra apei intervine omul.

Astfel, imbolnavirile asociate apei sunt grupate in patru categorii:

Imbolnavirile transmise de apa. Ele rezulta din contaminarea apei cu bacterii patogene eliminate de om sau animale infectate fiind transmise direct prin folosirea apei la baut. prepararea hranei sau in scop de imbaiere, ca bolile diareice, hepatita, parazitoze intestinale.

Holera si febra tifoida sunt exemplele clasice de astfel de imbolnaviri (apa contaminata nu reprezinta singura cauza de imbolnavire, alimentele si calea fecal-orala sunt de asemenea cai de transmitere). Alte imbolnaviri precum leptospiroza (sobolani) pot fi contractate prin contactul direct al pielii zgariate cu apa contaminata.

Imbolnavirile prin lipsa de apa. Apa in cantitate insuficienta sau greu accesibila pentru satisfacerea nevoilor de igiena individuala genereaza unele boli diareice sau boli infectioase ale pielii care, in asemenea situatii, pot deveni endemice. Practic, toate imbolnavirile posibil transmise prin apa pot fi induse prin lipsa sau insuficienta de apa. Aceasta categorie de boli cuprinde, de asemenea, si boli parazitare, ca de exemplu variate forme de tifos. Bolile prin lipsa de apa pot fi reduse prin asigurarea unei cantitati suficiente.

Imbolnavirile cu suport hidric. In gazdele intermediare care traiesc in apa, se petrece o parte din ciclul de viata al unor paraziti, putand conduce direct sau indirect la boli parazitare la om, prin ingerarea de catre acesta a organismelor acvatice, vegetale sau animale (crustacee, peste) infestate si consumate crude sau insuficient preparate..

Imbolnavirile legate de apa. Apa poate fi un habitat pentru insecte acvafile vectoare ale unor boli ca malaria, filarioza, encefalita sau menigita virala.

Imbolnavirile propagate prin apa. Cele patru categorii de boli asociate apei descrise mai sus constituie o preocupare pentru tarile in curs de dezvoltare, in schimb, aceasta a cincea categorie apare in prezent in tarile dezvoltate. Sunt imbolnaviri infectioase ai caror agenti pot prolifera in apa si pot patrunde in corpul uman pe cale respiratorie: meningita generata de amoebe, pneumonia produsa de bacteriile din genul Legionella (bacterii care prolifereaza in sistemele de aer conditionat sau de incalzire a apei). Este previzibila insa, aparitia si a altor agenti patogeni oportunisti care sa gaseasca mediu favorabil de dezvoltare in diverse noi dispozitive tehnologice in care se utilizeaza apa. Alte infectii sunt cele cauzate de Cryptosporidium cu semnificatie clinica din cauza imunodeficientei pe care o provoaca.

Apa destinata consumului uman-apa potabila -scurt istoric

Din cauza posibilitatilor multiple de imbolnavire prin apa si in urma au fost stabilite anumite cerinte pentru calitatea apei folosite la baut. Primele cerinte de potabilitate au avut un caracter empiric si au fost legate de gust, miros, culoare, caracteristici usor evidentiabile cu ajutorul organelor de simt si care din acest motiv limitau consumul de apa in caz de modificare a lor. Apele cu gust particular, tulburi sau colorate inhiba secretiile digestive si opresc senzatia de sete, fapt demonstrat prin studii. Ulterior, dezoltandu-se chimia analitica au fost introduse cerinte chimice pentru apa de baut. La inceput caracteristicele chimice ale apei de baut se rezumau la gradul de mineralizare si au fost stabilite dupa caracteristicele naturale ale apei de la Weimer si aprobate prin Congresul de la Bruxelles 1889. In anul 1894 au fost stabiliti, de catre Rubner indicatori chimici pentru poluarea organica, iar in 1911 au fost fixate limite pentru substante toxice pe baza propunerilor lui Gartner.

Primele conditii bacteriologice au aparut in 1904 fiind elaborate de catre Eijkman, iar Vincent in acceasi perioada stabileste, primul, metoda de analiza bacteriologica a apei si de preparare a mediile de cultura in acest scop.

Preocuparile pentru reglementarea calitatii apei de baut au condus la aparitia primei legi privitoare la parametrii de calitate in SUA in anul 1914.

Reglementari privind apa potabila

In Romania primul standard de calitate a apei potabile a aparut in anul 1952 numai cu parametrii chimici. Standardul 1342 revizuit si completat cu noi parametrii de calitate si valori in 1962 (indicatori bacteriologici), 1971, 1977, 1984 si 1991. Ultima editie,din 1991 a fost armonizata cu Recomandarile OMS pentru calitatea apei potabile din 1984.

OMS publica prima editie a Recomandarile pentru calitatea apei potabile in 1984-1985, utilizata ca baza de catre majoritatea tarilor europene pentru stabilirea de standarde in scopul asigurarii securitatii apei de baut.

In anii 1993-1995 SI 2000 OMS republica in trei volume Recomandarile pentru calitatea apei potabile. Aceasta noua editie reprezinta o revizuire si actualizare a tuturor valorilor de referinta la datele stiintifice ale ultimelor doua decenii din secolul trecut.

Comunitatea Europeana a adoptat in anul 1980 Directiva 80/779 CEE elaborata in 1975.

Directiva CE 80/779 si Recomandarile OMS-ului publicate in 1984 sunt rezultatul cunostiintelor de la sfarsitul anilor 70, de atunci progrese si schimbari importante au avut loc, atat in intelegerea efectelor contaminatilor asupra sanatatii si a posibilitatilor de detectare sau de indepartare a lor din apa, cat si in structura si organizarea industriei de apa.

Necesitatea unei revizuirii fundamentale a Directivei a fost recunoscuta si agreata de catre Bruxelles in anul 1993, considerandu-se ca, desi calitatea apei a fost imbunatatita prin aplicarea Directivei CE 80/779, au ramas nerezolvabile problemele legate de cadrul legislativ in care sa se regaseasca diferentele de calitate a apei brute si dificultatile semnalate in producerea si distributia apei.

Directiva 98/83/CE din 3 noiembrie 1998 cu privire la apele destinate consumului uman a inlocuit Directiva 80/778/CEE din 15 iulie 1980. Aceasta noua directiva este justificata de :

progresele stiintifice si tehnice realizate incepand cu 1980;

dificultatile intampinate pentru aplicarea directivei din 1980 din cauza lipsei unui cadru juridic flexibil si transparent pentru a gestiona situatiile de neconformare,

publicarea in 1994 a recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) cu privire la apele de baut.

Directiva din 15 iulie 1980 viza concomitent protectia sanatatii si a mediului. Directiva 98/83/CEE are ca obiectiv prioritar protectia sanatatii populatiei impotriva efectelor nefaste ale contaminarii apelor destinate consumului uman obiectivul ei.

Obiectivele si principalele cerinte ale legii 458/2002 privind calitatea apei potabile

In cadrul procesului de preluare a aquis communitaire Romania a transpus Directiva 98/83/CEE ca lege, legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. Apa destinata consumului uman este denumita in legislatia romanesca prin termenul de apa potabila.

Principalele prevederi ale legii pentru a atinge acest obiectiv de protectie a sanatatii:

Domeniul de aplicare

Directiva vizeaza toate utilizarile apei, fie ca este vorba de baut, gatit, pregatirea hranei sau alte utilizari casnice (dusul de exemplu).

Ea se aplica la toate tipurile de apa, fie ca sunt furnizate de o retea de distributie, prin intermediul unui camion-cisterna sau de un vapor-cisterna, in sticle sau alte recipiente.

Ea vizeaza, de asemenea, apa imbuteliata si cea utilizata in intreprinderile alimentare. Ea exclude apele minerale naturale si cele medicinale.

Ea prevede scutirea, cu rezerva de a asigura o informare corecta a populatiei in cauza, a apelor provenind de la o sursa individuala ce furnizeaza in medie mai putin de 10m³ pe zi sau care alimenteaza mai putin de 50 de persoane, cu exceptia faptului daca sunt livrate in cadrul unei activitati comerciale sau publice.

Punctul de conformare

Punctul de conformare este clar definit in lege:

a)      la robinetul consumatorului si la punctul de intrare in cladire, in cazul apei furnizate prin reteaua de distributie;

b)      la punctul de curgere a apei din cisterna, in cazul apei furnizate in acest mod;

c)      in punctul in care apa se pune in sticle sau in alte recipiente, in cazul apei imbuteliate pentru comercializare;

In concluzie pentru apele de distributie (retea publica), punctul de conformare, adica unde apa trebuie sa indeplineasca cerintele legii este robinetul consumatorului.

Aceasta prevedere a condus la punerea, in situatia de neconformare, a problemei impartirii responsabilitatii intre diferitii actori.

Notiunea de instalatie privata de distributie a fost astfel introdusa: « tevile si fitingurile instalate intre robinetele, care sunt in mod normal utilizate pentru consumul uman, si reteaua de distributie, dar numai atunci cand nu sunt sub responsabilitatea distribuitorului de apa, in calitatea sa de distribuitor, conform legislatiei nationale de aplicat ».

Modalitatile de control

Legea tinand cont de diferentele naturale si socio-economice, care exista intre judete majoritatea deciziilor cu privire la supravegherea, analiza si masurile de luat pentru a remedia nerespectarea normelor trebuie luate la nivel local, regional sau national.

Legea prevede doua tipuri de control :

controlul de rutina, care are ca scop de a furniza in mod regulat informatii asupra calitatii organoleptice si microbiologice si informatii asupra eficacitatii tratarii, mai ales a dezinfectiei,

auditul, al carui obiectiv este de a furniza informatiile necesare pentru a determina daca toate valorile parametrice prevazute de directiva sunt respectate.

Exigentele de calitate

Apele sunt sanogene si curate daca nu contin un numar sau o concentratie de micro-organisme, de paraziti sau de alte substante ce constituie un pericol potential pentru sanatate.

Apa potabila prin care se intelegea, in anii '70, "apa consumata cu placere si care odata consumata nu are efecte nocive asupra sanatatii", este in prezent definita de termenii "apa sanogena si curata". Folosirea notiunii de "apa sanogena si curata" are ca suport cerinta generala de calitate si anume ca ea sa nu contina nici un fel microorganisme sau paraziti si orice alta substanta care, numeric sau in concentratie, sa constituie un pericol pentru sanatate

Ea este considerata un "mediu protejat" al resursei de apa, calitatea ei fiind dependenta de calitatea acesteia.

Prin apa potabila se intelege:

a)      orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, gatit, la preparare hranei sau pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este comercializata in sticle sau alte recipiente;

b)      toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor sau substantelor destinate pentru consumul uman, cu exceptia cazului in care autoritatile competente aproba folosirea apei si sunt convinse ca apa nu afecteaza calitatea si salubritatea produsului alimentar in forma lui finita..

In plus, ele trebuie sa corespunda normelor de calitate stabilite in anexa nr.1 la lege .

Clasificarea parametrilor se face in:

parametrii de calitate, cu influenta directa asupra sanatatii persoanelor (anexa nr.1, tabelele 1A si B si 2), 2 parametrii microbiologici si 35 parametri chimici

si indicatorii de functionare a instalatiilor de tratare si de distributie (anexa nr.1, tabele nr.3)., 15 parametrii indicatori care cuprind parametrii bacteriologici, organoleptici, fizici si chimici prin care se controleaza procedeele si eficientta de tratare a apei si contaminarea ulterioara tratarii.

Parametrii microbiologici si chimici au valorile maxim admise stabilite pe baza evaluarii de risc pentru sanatate in acord cu datele stiintifice existente si sunt obligatorii de respectat; valorile admise pentru parametrii indicatori sunt stabilite in scop de monitorizare si pentru a permite evaluarea riscului si a gradului de interventie necesara in caz de neconformare.

Autoritatea judeteana de sanatate publica, respectiv a municipiului Bucuresti, poate introduce parametri suplimentari sau sa fixeze valori limita mai constrangatoare atunci cand protectia sanatatii persoanelor o cere. Ele trebuie sa informeze Ministerul Sanatatii despre aceasta.

Masurile luate trebuie sa nu antreneze, direct sau indirect, nici o degradare a calitatii actuale a apelor destinate consumului uman si nici o crestere a poluarii apelor utilizate pentru producerea apei potabile.

De asemenea, Ministerului Sanatatii ii revine responsabilitatea de a verifica calitatea substantelor sau materialelor utilizate pentru pregatirea sau distributia apelor, pentru a nu reduce, direct sau nu, nivelul protectiei sanatatii populatiei.

Gestionarea cazurilor de neconformare.

In cazul nerespectarii cerintelor de calitate, cauzele trebuie cautate, iar masurile corective trebuie luate cel mai repede posibil pentru a restabili calitatea apei potabile. Daca este necesar, distributia apei trebuie sa fie interzisa sau restrictionata.

Derogarea

Pentru parametrii chimici (anexa nr.1 tabelul 2), pot fi acordate derogari cu doua conditii : numai daca ele nu constituie nici un risc pentru sanatatea persoanelor si nu exista alte mijloace rezonabile de a asigura aprovizionarea populatiei cu apa potabila.

Informarea consumatorului

Legea prevede necesitatea de a se oferi consumatorului informatii adecvate si actualizate asupra calitatii apelor destinate consumului uman.

Termenele scadente

Directiva 98/83 CEE prevede ca Statele Membre sa ieie masurile necesare pentru a garanta ca, intr-un termen de cinci ani, calitatea apei potabile va fi conforma cu directiva, cu exceptia unor anumiti parametri pentru care este prevazut un termen suplimentar.

Noua directiva intrand in vigoare in data de 25 decembrie 1998, calitatea apelor destinate consumului uman trebuie sa fie conforma in data de 25 decembrie 2003. In situatia Romaniei la data aderarii.

Organizarea si actorii in domeniul distributiei apei

Figura de mai jos prezinta in mod simplificat principalii actori care actioneaza in materie de distributie a apei:

Prefectul este reprezentantul statului la nivel local. El are autoritate asupra serviciilor locale ale tuturor ministerelor. Romania este impartita in 41 de judete si municiapiul Bucuresti In fiecare judet este numit un prefect care reprezinta statul central.

Directia de Sanatate Publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti (DSP) este serviciul local al ministerului responsabil de sanatate, in judet DSP actioneaza pe baza instructiunilor ministerului responsabil de sanatate si sub autoritatea prefectului.

Primarul (impreuna cu consiliul municipal) are, in atributiile sale, aprovizionarea populatiei cu apa potabila.Primaria este propietara sistemelor publice de aprovizionare cu apa potabila a pupulatiei.

Producatorul de apa si sau distribuitorul de apa : serviciul care produce si sau apa potabila

Apa potabila sigura exprima gradul de respectare al valorilor maximum admise pentru parametri relevanti pentru sanatate.

In acest sens apa potabila trebuie sa aiba o calitate astfel incat sa promoveze si sa protejeze sanatatea publica dar fara a modifica resursele naturale sau a impune tehnologii costisitoare de tratare si distributie.

Unele consecinte ale transpunerii Directivei CEE 98/ 83 privind calitatea apei destinata consumului uman

Din punct de vedere organizatoric si tehnic

Aplicarea prevederilor Directivei presupune:

noi acte legislative: inspectia sanitara, autorizarea sanitara a sistemelor publice de aprovizionare cu apa potabila a populatiei, inregistrarea/marcarea materialelor an contact cu apa potabila,etc.

dezvoltare de noi capacitati insitutionale: laboratoare de referinta, corp de inspectie, oficiu de informare a populasiei;

perfectionare profesionala in domeniu;

acredidarea laboratoarelor si introducerea auditului,

dotare cu echipamente analitice a laboratoarelor de control si monitorizare si a laboratoarelor uzinale,

elaborarea de norme de calitate pentru apa destinata unor produse alimentare care necesita apa de o calitate diferita de cea a apei potabile

elaborarea de norme pentru imbutelierea si comercializarea apei potabile imbuteliate,

Consecintele asupra sanatatii

Stabilirea normelor de calitate a apei si aplicarea prevederilor Directivei vor conduce la promovarea starii de sanatate a populatiei si la cresterea calitatii vietii.

O informare corecta asupra calitatii apei va conduce probabil la constientizarea populatiei asupra importantei si rolui apei sigure pentru starea de sanatate.

Din punct de vedere comercial

Se asigura conditii de siguranta pentru apa potabila imbuteliata si de stabilire corecta a pretului apei distribuita populatiei prin sistem public. Posibil ca intr-o prima etapa costurile sa fie crescute.

Reducere a consumului si furnizare de apa potabila sigura.

Limitarea folosirii de surse alternative (apa imbuteliata, de izvor,etc.)

Din punct de vedere financiar

Costuri ridicate pentru implementare: dotari, tehnologie de tratare, sisteme informationale, infrastructura, masurile de protectie si reabilitatre a sistemelor de aprovizionare cu apa potabila.

Transparenta

Se asigura conditii de informare a populatiei, de participare la luarea deciziilor.

Plan de conformare

Planul de conformare presupune:

EE Evaluarea situatiei prezente a sistemului de aprovizionare cu apa potabila

Protectia sanitara este sau nu asigurata

Calitatea apei la sursa este sau nu corespunzatoare categoriei de folosinta: parametrii

Proceselor de tratare la calitatea sursei sunt adecvate pentru a se produce o apa de calitate corespunzatoare : parametrii ce trebuie corectati

materialelor si reactivilor

Monitorizarea calitatii apei potabile distribuite

capacitatea monitorizare

Conformarea calitatii apei la robinetul consumatorului consumator : parametrii cu valoare necorespunzatoare, procentaj, populatie afectata

calitatea retelei de distributie si a retelei de interioare

Masuri pentru conformare: cost, perioada.