TESUT EPITELIAL - NOMENCLATURA SI CLASIFICARE

TESUT EPITELIAL - NOMENCLATURA SI CLASIFICARE

Conform histologiei clasice, epiteliile de tapetare (sau epiteliile de suprafata) se clasifica pe baza a doua criterii utilizate in paralel: (i) criteriul citologic, care se refera la caracteristicile morfologice ale celulelor ce intra in componenta unei varietati de tesut epitelial; (ii) criteriul histoarhitectonic, care se refera la modul in care sunt organizate celulele in alcatuirea unei varietati de tesut epitelial.

Sub raportul criteriului citologic, in structura tesutului epitelial apar trei tipuri principale de celule:

celula pavimentoasa (scuamoasa) - celula deosebit de aplatizata, cu o suprafata mare si o inaltime foarte mica, cu margini rectilinii sau sinuoase care delimiteaza poligoane neregulate; in microscopie optica, in incidenta transversala, citoplasma apare ca o banda fina, abia vizibila si cu dispozitie arcuata in jurul nucleului;

celula cubica (prismatica joasa) - celula care are inaltimea aproximativ egala cu diametrul transvers; datorita densitatii mari si a compresiunilor reciproce, celula se prezinta ca o prisma poliedrica joasa;

celula cilindrica (prismatica inalta) - celula care are inaltimea de doua pana la cinci ori mai mare fata de diametrul transvers; ca si in cazul celulei cubice, datorita densitatii si compresiunii, celula are forma de prisma poliedrica inalta.

Pe langa aceste trei tipuri celulare principale, mai apare celula de aspect poligonal sau celula denumita polimorfa, deoarece in sectiuni histologice celula poate imbraca forme foarte variate. Criteriul citologic, care intervine in nomenclatura tesuturilor epiteliale de tapetare, opereaza cu aceste tipuri de celule.

Din punctul de vedere al criteriului histoarhitectonic, epiteliile pot fi:

epitelii simple, in care toate celulele constituente sunt aranjate intr-un singur strat si fiecare celula vine in raport direct cu membrana bazala prin structuri de ancorare;

epitelii stratificate, in care celulele sunt aranjate in straturi suprapuse unele peste celelalte. In aceste epitelii exista un singur strat numit strat bazal, in care celulele vin in raport direct cu membrana bazala. Peste acesta se gasesc, in numar variabil, alte straturi in care celulele vin in raport unele cu celelalte. Ultimul strat formeaza stratul superficial, in care celulele vin in raport direct, printr-o fata a lor, cu celulele subjacente, iar cu fata opusa cu mediul exterior (de exemplu, la epiderm) sau interior (de exemplu, in cavitati interne).

In urma combinarii celor doua criterii, rezulta urmatoarea nomenclatura pentru varietatile tesutului epitelial de tapetare:

epiteliu simplu pavimentos (scuamos);

epiteliu simplu cubic (prismatic jos);

epiteliu simplu cilindric (prismatic inalt);

epiteliu stratificat pavimentos (scuamos);

epiteliu stratificat cubic (prismatic jos);

epiteliu stratificat cilindric (prismatic inalt).

Trebuie mentionat ca, in cadrul epiteliilor stratificate, stratul superficial este cel care determina componenta citologica a nomenclaturii.

Pe langa aceste varietati mai exista o entitate aparte, reprezentata de tesutul epitelial pseudostratificat, localizat la nivelul cailor respiratorii si la nivelul cailor urinare (la acestea din urma fiind denumit si epiteliu tranzitional, uroteliu, epiteliu paramalpighian).