CROM ( Cr )

CROM ( Cr )

Scurt istoric : Cromul a devenit cunoscut abia in secolul XVIII . I 1765 , Pallas descopera , intr-o mina de aur din muntii Urali , regiunea Ekaterinenburg ( azi Sverdlovsk ) din Siberia , un mineral de culoare rosie-portocalie care a fost numit crocoit , de la cuvantul grecesc crocos , care inseamna scortisoara ( pe baza asemanarii de culori ) . Primele analize ale acestui mineral le face fizicianul si chimistul rus M . V . Lomonosov , care il trece in categoria mineralelor de plumb . Mai tarziu s-a dovedit ca crocoitul era cromatul de plumb . Datorita frumusetii coloritului , acest mineral a fost dus la Berlin si Paris , unde ocupa un loc de cinste in colectiile mineralologice .

Analizand crocoitul , chimistul francez Louis Nicolas Vauquelin obtine , in 1797 , in urma tratarii mineralului cu doua parti de carbonat de potasiu si incalzirea amestecului respectiv , un precipitat greu de plumb( car-bonatul de plumb ) si o solutie de un colorit galben intens , care continea sarea de potasiu a unui acid necunoscut ( acidul cromic ) . Tratata cu o sare de mercur , aceasta se colora in rosu si se forma un precipitat galben . Daca se adauga clorura stanoasa , solutia devenea verde datorita reducerii acidului cromic la sare de crom . Prin incalzirea acidului cromic cu carbune , Vauquelin a obtinut primele cantitati de crom metalic impur .

Fata de aceste variatii de culori ale combinatiilor noului element , intense si cu totul neobisnuite , Vauquelin primeste sugestia lui Fourcroy si Haüy si numeste noul metal chromium , de la grecescul chroma ( culoare ) . De la chromium se va ajunge mai tarziu la crom .

In anul 1857 , Deville obtine crom in stare aproape curata , dar metalul pur il realizeaza abia in 1894 H . Moissan . Tot Moissan obtine crom in cuptorul electric prin reducerea oxidului de crom (III) cu carbon .

Procedeul electrolitic a fost aplicat in obtinerea cromului in anul 1843 de catre fizicianul francez A . E . Becquerel , iar procedeul aluminotermic in anul 1898 de cAtre H . Goldschmidt .

Obtinere : Cromul metalic se poate obtine pe urmatoarele cai : reducerea

CrOcu Al , Si , Ca , Hla cald ; reducerea CrOanhidru cu H, metale alcaline sau alcalino-pamantoase , zinc , aluminiu ; disocierea termica a CrI dupa procedeul Van Arkel si De Boer , care duce la obtinerea de bare sau fire de crom ; electroliza solutiilor apoase de acid cromic in mediu de acid sulfuric sau a sulfatului de crom (III), in amestec cu sulfat de crom (II) si amoniu ; electroliza topiturilor formate din CrF in amestec cu floruri alcaline , la 800-900C , in atmosfera de azot sau argon ,la o tensiune de 1V.

Utilizari : Cromul metalic se utilizeaza , la scara larga , la cromarea pieselor de fier sau otel spre a le proteja contra coroziunii , prin formarea unui strat superficial de o anumita duritate .

Totodata cromul este o componenta importanta a aliajelor de fer utilizate la fabricarea otelurilor cu rezitenta ridicata, antiacide, inoxidabile, termostabile si refractare. Aliajele Cr-Ni ( nicrom ) se utilizeaza la fabricarea sarmelor de rezistenta pentru dispozitive de incalzire si a termoelementelor. Aliajele Cr-Ni-Fe si Cr-Fe-Al se folosesc la fabricarea elementelor de incalzire a cuptoarelor electrice si a aparatelor de uz industrial si casnic. Aliajele Pt-Cr (3%) precum si pulberea fina de crom se folosesc drept catalizatori in unele reactii chimice.

Acoperirile cu crom se utilizeaza la fabricarea oglinzilor folosite la reflectoare. Sulfatul bazic de crom (III) se utilizeaza la tabacirea pieilor. Pielea tabacita cu crom este deosebit de rezistenta la putrezire . Numeroase saruri de crom se folosesc ca mordant la vopsirea lanii.

Importante sunt, printre combinatiile cromului, unele culori minerale (sau pigmenti) deosebit de frumoase si stabile. Cei mai importanti pigmenti sunt : verdele de crom (CrO), verdele lui Guignet (CrO

hidratat), galbenul de crom (PbCrO) si rosul de crom (cromat bazic de Pb).

Cromatii si dicromatii alcalini in amestec cu clorura de zinc , sulfat de cupru, arseniat sau fluorura de sodiu au actiune fungicicida. Cromatii, acidul cromic , oxidul de crom (III) sunt buni catalizatori intr-o serie de reactii organice. Cromitele se utilizeaza in amestec cu magnetita, caolin sau oxid de magneziu se utilizeaza ca materiale refractare.