FITOHORMONI, RETARDAN|I , INHIBITORI, ANTIBIOTICE

FITOHORMONII

Sunt substante organice care influenteaza procesele de crestere si dezvoltare a plantelor, regleaza procesele biochimice si fiziologice din celule, organe, tesuturi.

Fitohormonii sunt sintetizati in citoplasma celulelor tinere si se acumuleaza in zonele de crestere ale radacinilor, tulpinilor, in muguri, seminte, polen.

Se gasesc in plantele superioare dar si in ciuperci, drojdii, alge.

Din punct de vedere chimic fitohormonii sunt substante deverse;contin in molecula nuclee ciclice: indolic, gibanic, purinic, iononic, legaturi etenice si deiverse grupari functionale.

Fitohormonii influenteaza cresterea plantelor prin intensificarea diviziunii celulare sau prin alungirea celulelor existente.

In agricultura se utilizeaza fitohormoni naturali sau sintetici in cantitati foarte mici - ppm. Ei au un rol foarte pronuntat in cresterea si dezvoltarea organelor daca se aplica in timpul unor fenofaze specifice: germinare, inflorire, coacere, in perioade de seceta, umiditate excesiva etc.

Fitohormonii pot actiona astfel:

la locul biosintezei lor;

la locul de actiune - ajunsI la zona de actiune ei reactioneaza prin producerea unor schimbari la nivel biochimic, fiziologic sI morphologic.

In procesul de actiune a unui fitohormon endogen un rol insemnat il au celulele de sinteza precum si zona de reactie unde are loc decodificarea raspunsului adus de hormon, perceptia si comanda pe care o da pentru activarea, blocarea dsau deblocarea unor procese.

Fitohormonii pot actiona independent , sinergic sau antagonic cu alte substante biologic active: vitamine, acizi nucleici, enzime, antibiotice.

Auxinele

Cel mai important hormon din aceasta grupa ese Acidul 3 indolil acetic sau heteroauxina.

Raspandire: toate plantele superioare si inferioare, ciuperci; varfurile radacinilor, tulpini tinere, seminte.

Rol: influenteaza cresterea prin alungirea celulelor si in cantitati mici prin multiplicarea lor; au rol si in miscarile fototropice si geotropice ale plantelor.

Concentratia optima pemntru crestere: 10^-5 - 10^-6 moli/l.

Actiune: - actioneaza asupra membranei celulare marindu-i elasticitatea, plasticitatea si permeabilitatea;

stimuleaza biosinteza unor vitamine: C, K, unele vitamine B;

activeaza unele enzime;

franeaza caderea frunzelor si fructelor.

Utilizare in agricultura - ca stimulatori pentru inradacinarea butasilor, pentru accelerarea coacerii fructelor, pentru obtinerea fructelor fara seminte.

Giberelinele sant derivate de la giban, hidrocarbura tetraciclica.

Raspandire: plante superioare, alge, ciuperci, muschi, ferigi ;

Structura chimica : asemanatoare cu acidul giberelinic ;

Actiune : - sinergica cu auxinele ;

nu actioneaza asupra radacunilor ;

anuleaza efectul unor inhibitori;

deblocheaza genele care influenteaza cresterea si dezvoltarea;

stimuleaza reactiile de fosforilare, biosinteza acizilor grasI, acizilor nucleici, enzimelor; stimuleaza substituirea actiunii frigului si a fotoperioadelor, formarea fructelor, obtinerea de fructe fafa seminte, cresterea gazonului primavara.

Alti fitohormoni sunt: citokinetinele, acidul abscisic, etilenul, fitocromul.

RETARDANTII

Retardantii determinna o franare temporarra a cresterii organelor vegetative stimuland inflorirea si fructificarea. Se deosebesc de inhibitori prin aceea ca nu blocheaza ireversibil procesele de crestere si nu conduc la malformatii.

Retardantii actioneaza pana cand enzimele din frunze ii metabolizeaza. Unii retardanti actioneaza spre formarea gustului, aromei, culorii, maresc perioada de pastrare a fructelor, florilor si cerealelor deoarece reduc procesele de respiratie. Retardantii maresc rezistenta la substante toxice, la ger, la seceta, la arsita, la cadere.

Retardantii se folosesc in amelioarea plantelor pentru obtinerea de forme cu potential ridicat.

INHIBITORII

Inhibitorii de crestere sunt substante care inhiba cresterea tulpinilor, lastarilor, radacinilor, inhiba germinatia semintelor, cresterea si dezvoltarea mugurilor, incoltirea cartofilor. Ei au actiune mai larga decat a retardantilor, actioneaza asupra unor organe sau asupra plantelor intregi.

Inhibitorii determina inhibarea unor procese ca: biosinteza acizilor nucleici, biosinteza si degradarea proteinelor.

Inhibitorii se acumuleaza in tesuturile in care se acumuleaza si fitohormonii. La concentratii mici stimuleaza cresterea iar la concentratii mari inhiba cresterea.

Din punct de vedere chimic inhibitorii sunt : fenoli, taninuri, terpenoide, compusi cumarinici.

PIGMENTII VEGETALI

Pigmentii vegetali sunt substante vegetale care determina culoarea florilor, fructelor, frunzelor, polenului etc.

Pigmentii vegetali au un rol fiziologic si    biochimic foarte important : iau parte la procesele metabolice, formeaza sisteme redox, dau gust, aroma, culoare, ajuta la polenizare (indirect).

Unii pigmenti au raspandire generala altii au raspandire mai restransa.

Din punct de vedere chimic sunt substante eterogene care se gasesc in stare libera sau sub forma de cromoproteide, glicozide, esteri.

PIGMENTI - neazotati - carotenoidici

- chinonici

- flavonoidici

- azotati - indigoul

- indirubina

- purpura antica

ANTIBIOTICELE

Antibioticele sunt substante naturale produse de unele microorganisme care distrug sau inhiba cresterea si inmultirea altor microorganisme (virusuri, ciuperci, bacterii). Ele au actiune selectiva : bacteriostatica sau bactericida.

Mecanismul de actiune este oprirea diviziunii celulare, dezechilibrarea proceselor metabolice, a celor de oxidoreducere, biosinteza acizilor nucleici, a proteinelor.

Antibioticele se obtin prin extragerea lor din mediile de cultura ale unor microorganisme sau prin sinteza. Se cunosc peste o mie de antibiotice.

Antibioticele se utilizeaza ca medicamente pentru animale si om (penicilinele, tetraciclinele, streptomicinele etc.) si pentru protectia plantelor.

FITONCIDE sau ANTIBIOTICE VEGETALE

Sunt substante antibiotice produse de plante superioare si care au actiune bacteriostatica si bactericida mai mica decat cele produse de microorganisme. Unele au efect insecticid si sunt toxice pentru animale si om.

Exemple :

usturoiul contine allicina care omoara microorganismele ;

ceapa contine dihidroaliina ;

morcovul contine acid benzoic, acid parahidroxibenzoid, acid vanilic, acid cafeic - cu rol de antihormoni ;

graul, secara, porumbul contin glicozizi benzoxazinici care distrug mucegaiul;

plantele medicinale si lichenii contin aproximativ 5o fitoncide;

leguminoasele, sfecla alba - contin insecticide vegetale.