METODE MODERNE DE INVATAMANT

METODE MODERNE DE INVATAMANT

Metode precum: studiul de caz, procedeul Phillips 66, brainstorming-ul, metoda rezolvarii creative de probleme, dramatizarea etc. au inceput sa fie tot mai des utilizate in activitatile instructiv - educative.

Brainstorming-ul este o metoda de stimularea a creativitatii ti de descoperire a unor solutii creatoare (si mai putin una deductiva), care se bazeaza pe anularea cenzurii intelectuale si pe deblocarea capacitatilor creative, permitand emiterea unor idei bizare, fara critica si fara ironizare.

Brainstorming-ul se realizeaza in grupuri de elevi eterogene (cel mult formate din 15 elevi), carora li se va acorda un buget de timp adecvat pentru producerea de idei evitandu-se orice tendinte de blocare, atmosfera inhibatoare si conflictuala prin respectarea unor regulii:

a)      In afara de glume, toate ideile sunt acceptate fara sa fie criticate;

b)      Se incurajeaza constructia pe ideile altora;

c)      Se pune accent mai mult pe cantitate (cantitatea de idei), decat pe calitate;

d)     Evaluarea solutiilor se face dupa un timp (evaluare amanata) si se realizeaza prin compararea si selectarea ideilor valoroase, prin introducerea lor in complexe explicative sau operationale;

e)      Se incurajeaza combinatiile de idei;

f)       Se accepta apartenenta colectiva a ideilor, fara a se nominaliza.

Brainstorming-ul traditional (pe grupe) se completeaza cu cel individual, care elimina interactiunea fata in fata, unele bariere de statut (profesional), participantii fiind conectati printr-o retea electronica; brainstorming-ul individual pastreaza anonimatul participantilor, face interventia lor mai obiectiva, dar ii degradeaza de responsabilitate participarii, iar cadrul didactic nu beneficiaza de un feed - back imediat.

Tehnica acvariului fishbowl) sau tehnica problemei controversate, presupune organizarea elevilor in cercuri concentrice, fiecare alegandu-si locul dorit.

Din exteriorul cercurilor, profesorul observa si inregistreaza performantele comune specifice pentru anumite cazuri si le coreleaza cu informatiile despre participantii. Timp de 10 minute, elevii din cercul din mijloc discuta o problema controversata pe baza unor reguli stabilite in grup, si anume:

sustinerea idei prin dovezi;

acordul cu antevorbitorul si propunerea unor noi argumente;

dezacordul cu antevorbitorul si propunerea unor argumente care ii sustin pozitia;

regulile sunt    modificabile si completabile.

Cercul din exterior, prin membrii sai asculta discutiile si fac observati, referitoare la consens, relationare, opozitia confortului, tipul de strategii adoptate, etc.

Profesorul ofera elevilor fite in care ei noteaza reactiile, atmosfera, discutiile. Profesorul indeplineste roluri multiple: observator, arbitru, suport, supraveghetorii, ghid si reporter.

Reuniunea Phillips 66 este tot un tip de brainstorming, dar intruneste mai multi participanti: 6 echipe a cate 6 persoane fiecare. Ca durata, actiunea se desfasoara timp de 2 ore si presupune discutii pe grupe si dezbaterea in plen. Metoda este specifica mai ales adultilor.

Tehnica focus grup este o metoda care utilizeaza tot productia de idei din grup si potentialul de invatare. "Tehnica" consta dintr-o discutie intre participanti, care imit idei proprii abstracte si dezvolta "constructii" de grup, prin inter-relationare, interactiune, si interinfluentare a membrilor.

Scopul tehnicii este de a amplifica potentialul de interactionare a al elevilor si de la utiliza efectiv prin analiza procesului de influentare a opiniilor din grup. Grupurile sunt nuantate - inerte sau pasionale - iar membrii isi pot schimba opiniile pana la finalul discutiilor, fapt ce ar putea duce la reorganizarea grupurilor. Se pot utiliza unele persoane in structura altor grupuri pentru a echilibra / pondera activitatea membrilor.

Activitatea grupurilor trebuie organizata, planificata, stabilindu-se scopurile, tipurile de intrebari si regulile pentru moderator:

sa prezinte diagrama grupurilor si al locului membrilor;

sa obtina informatii despre participanti si sa valorifice pozitiile exprimate;

sa stabileasca reguli de actiune;

sa stabileasca faptul ca nu exista raspunsuri bune sau rele si nici replici, ci doar, idei ni;

sa nu se pune mai multe intrebari deodata;

profesorul ramane dor moderator si nu aduce contributii de substanta la desfasurarea focus grupului.

Activitatea grupului este etapizata: prima etapa grupul I discuta liber asupra unei probleme si exprima concluziile, iar grupul II discuta liber problema pana la epuizare si apoi primeste concluziile grupului I, pentru a le dezvolta. Aceasta este maniera cumulativa de obtinerea informatiilor.

In cea de a doua maniera, cea contradictorie, de atragere a persoanelor rezervate sau cu tendinte inhibitorii prin confruntare, fara stirea participantilor, o persoana din grup aduce contraargumente chiar in momentul posibilului consens.

In ambele maniere se urmareste de fapt interdependenta membrilor grupului:secventiala, reciproca sau comuna.

Tehnica impune un climat pozitiv de discutie, placerea de a particpa la activitati si mai ales la apropierea cognitiv - afectiva a participantilor intr-un grup natural.

Studiul de caz se realizeaza prin oferirea unor cazuri fictive menite sa prilejuiasca o confruntare cu o situatie de viata autentica (un caz de viata) luata ca exemplu.

Trecerea de la particular la general si invers, exerseaza cunoasterea inductiva si deductiva studiul de caz ii invata pe elevi sa intreprinda o analiza (de caz) si sa imagineze alternative ale unor solutii, sa realizeze paralele intre situatii apreciate.

Prin studiul de caz, elevi invata sa ia decizii sa isi dezvolte capacitatea de anticipa, sa isi cultive spiritul de responsabilitate.

In prelucrarea unui caz - o situatie particulara - este necesara parcurgerea mai multor "trepte":

prezentarea cazului;

procurare informatiilor prin intrebari adresate profesorului;

documentarea, studierea si sistematizarea surselor scrise;

analiza situatiei de fapt;

descoperirea cauzelor;

elaborarea nucleului probabil.

Exista mai multe situati de utilizare a studiului de caz si anume:

a)      cazul este pus in discutie cu intreg grupul sau o parte din grup, coalitia poate face observatii la sfarsit;

b)      fiecare elev primeste cazul si propune solutii;

c)      fiecare elev primeste cate un caz si incearca sa il rezolve.

BIBLIOGRAFIE