 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Anexa
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM
LITERATURA UNIVERSALA
Aprobat cu ordin al ministrului
Nr. 3410 / 07.03.2006
Bucuresti, 2006
In conformitate cu planurile-cadru pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 5718/ 22.12.2005, studiul literaturii universale, in clasele a XI-a si a XII-a, este destinat exclusiv specializarii filologie, din cadrul profilului umanist al filierei teoretice.
Disciplina Literatura universala se studiaza pe durata a doi ani, cate o ora pe saptamana, si isi propune familiarizarea elevilor cu mari creatii literare ale spiritului uman, alese in raport cu o tema dominanta, respectiv reprezentari despre lume si arta de-a lungul timpului.
Finalitatile urmarite prin disciplina Literatura universala sunt de ordin cognitiv, formulate prin competentele generale si competentele specifice derivate din acestea, si de ordin afectiv‑atitudinal, formulate prin setul de valori si atitudini.
In esenta, se urmareste ca, in cadrul orelor alocate disciplinei Literatura universala, elevii sa dobandeasca o imagine de ansamblu asupra diversitatii fenomenului literar-cultural universal, sa-si exerseze si sa-si dezvolte competentele de intelegere, analiza si interpretare de text, dobandite la disciplina Limba si literatura romana, pe creatii apartinand literaturii universale, sa poata asocia un text unei epoci/ unui curent literar, sa-si rafineze abilitatile de argumentare a punctelor de vedere privind textele studiate, sa-si formeze gustul pentru lectura, pentru arta in general, sa-si formeze o gandire autonoma si critica in raport cu textele si cu fenomenele culturale abordate.
Programele pentru clasele a XI-a si a XII-a sunt unitare din punctul de vedere al competentelor generale si specifice, al setului de valori si atitudini urmarite, precum si in ceea ce priveste principiul de organizare a continuturilor pe durata celor doi ani de studiu.
Finalitatile disciplinei se reflecta nemijlocit in competentele generale si in setul de valori si atitudini enuntate in prezenta programa, din care deriva intreaga structura curriculara: competente specifice, continuturi ale invatarii, sugestii metodologice.
Continuturile programei scolare de Literatura universala pentru clasele a XI-a si a XII-a sunt structurate pe doua axe: una verticala, cronologica si alta orizontala, tematica. Ele ilustreaza reprezentari despre lume si arta de-a lungul timpului: omul antic, omul evului mediu, omul renascentist, omul clasic, omul luminilor, omul romantic, omul modern.
COMPETENTE GENERALe
1. Comprehensiunea si interpretarea textelor literare
2. Plasarea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale/ literare
3. Argumentarea in scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau a unui fenomen cultural
Cultivarea placerii de a citi si a gustului estetic in domeniul literaturii, al artei, in general
Stimularea gandirii autonome, reflexive si critice prin lectura textelor literare si/ sau prin contactul cu orice alt tip de arta
Cultivarea sensibilitatii prin receptarea operei literare, a artei, in general
Formarea unor reprezentari culturale privind fenomenele literare, artistice, in general
COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI
1. Comprehensiunea si interpretarea textelor literare
|
Competente specifice |
Continuturi |
|
1.1. Utilizarea unor strategii diverse de lectura in vederea intelegerii si interpretarii textului literar |
Texte de baza (din diverse epoci, ilustrand genuri si specii literare diferite sau culturi diferite); descifrare, explorare si interpretare de text prin metode care implica participarea activa a elevilor |
|
1.2. Interpretarea aceluiasi text in functie de mai multe perspective de lectura |
Perspectiva tematica, perspectiva contextuala (incadrarea intr-o epoca, intr-un curent literar), perspectiva structurala (trasaturi de gen/ specie literara), perspectiva personala (raportarea la propria experienta de viata si de lectura, la propriile valori); semnificatii multiple ale textului studiat |
|
1.3. Realizarea de conexiuni diverse intre doua sau mai multe texte literare apartinand unor spatii culturale diferite si unor epoci diferite |
Dezbatere, paralela, compararea unor opere din epoci diferite din perspectiva unei teme comune sau a unui motiv comun |
2. Plasarea in context a operelor literare prin raportare la epoca sau la curente culturale / literare
|
Competente specifice |
Continuturi |
|
2.1. Stabilirea unor relatii intre o opera literara si contextul cultural in care a fost creata |
Epoci, curente culturale / literare, trasaturi. Investigatii, proiecte, dezbateri. |
|
2.2. Identificarea conexiunilor intre viziunea asupra lumii reflectata in textele literare si in alte arte apartinand aceleiasi sensibilitati estetice sau in texte nonliterare |
Relatiile dintre literatura si alte arte (literatura si pictura, literatura si muzica, literatura si film); texte de doctrina literara, texte filozofice, stiintifice, religioase, memorialistica |
|
2.3. Analiza caracteristicilor esentiale ale unor epoci culturale |
Studiile de caz indicate in programa |
|
2.4. Identificarea unor conexiuni intre literatura universala si literatura romana |
Teme comune, perspective asupra existentei si asupra artei, conceptii despre arta; paralela, eseu |
3. Argumentarea in scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau a unui fenomen cultural
|
Competente specifice |
Continuturi |
|
3.2. Redactarea unor lucrari pornind de la textele studiate |
Jurnal de lectura, comentariu, analiza, eseu, recenzie |
|
3.3. Argumentarea unei optiuni personale in confruntarea cu puncte de vedere diferite exprimate in legatura cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural |
Dezbatere, paralela, eseu |
Clasa a XI-a
Se vor studia minimum 10 texte. Programa recomanda, de asemenea, cinci studii de caz.
OMUL ANTIC - minimum doua texte
Sugestii de texte: Epopeea lui Ghilgames; Homer, Iliada; Eschil, Orestia; Sofocle, Oedip Rege, Antigona, Euripide, Medeea; Platon, Phaidon (despre faima), Republica (mitul pesterii), Banchetul (mitul androginului); Aristotel, Poetica, Vergiliu, Eneida; Horatiu, Epistola catre Pisoni; Ovidiu, Metamorfoze, Tristele, Ponticele.
Studiu de caz (la alegere): Omul si destinul (se pot avea in vedere si alte literaturi sau culturi decat cele carora le apartin textele enumerate mai sus; de exemplu: chineza, sanscrita, egipteana etc.) sau Oameni si zei umanizati (Influenta mitologiei)
OMUL EVULUI MEDIU - minimum doua texte
Sugestii de texte romanele cavaleresti (Romanul mesei rotunde; Chrétien de Troyes, Lancelot etc.), poezia trubadurilor (Jaufré Rudel, Iubita de departe), Dante Alighieri, Divina comedie; François Villon, Balade; Biblia; Sfantul Augustin, Confesiuni; Coranul; poezia de expresie araba: Omar Khayam, Rubaiyat.
Studiu de caz (la alegere): Om si divinitate sau Idealul cavaleresc in roman si in poezia trubadurilor
OMUL RENASCENTIST - minimum doua texte
Sugestii de texte Giovanni Boccaccio, Decameronul; Francesco Petrarca, Cantonierul; Geoffrey Chaucer, Povestiri din Canterbury; François Rabelais, Gargantua si Pantagruel; William Shakespeare, Richard III, Hamlet, Visul unei nopti de vara, Furtuna, Sonete; John Milton, Paradisul pierdut; Miguel de Cervantes, Don Quijote de la Mancha; Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei; Michel de Montaigne, Eseuri.
Studiu de caz (la alegere): Omul universal sau Omul renascentist intre jubilatie si scepticism
OMUL CLASIC - minimum doua texte
Sugestii de texte Nicolas Boileau, Arta poetica; Pierre Corneille, Cidul; Jean Racine, Fedra; Molière, Tartuffe, Burghezul gentilom; Jean de la Bruyère, Caracterele; Blaise Pascal, Cugetarile; René Descartes, Discurs asupra metodei; Jean de la Fontaine, Fabule.
Studiu de caz (la alegere): Gentilomul / Aristocratul sau Omul clasic intre datorie si pasiune
OMUL LUMINILOR - minimum doua texte
Sugestii de texte Daniel Defoe, Robinson Crusoe; Jonathan Swift, Calatoriile lui Gulliver; Charles-Louis Montesquieu, Scrisorile persane; Voltaire, Candide; Jean-Jacques Rousseau, Contractul social; Denis Diderot, Jacques fatalistul si stapanul sau; Gothold Ephraim Lessing, Natan inteleptul, Laocoon; Johann Wolfgang Goethe, Faust.
Studiu de caz (la alegere): Triumful ratiunii sau Calatoriile si pasiunea cunoasterii
Clasa a XII-a
Se vor studia minimum 10 texte. Programa recomanda, de asemenea, cinci studii de caz (la alegere, dintre cele sapte variante propuse)
OMUL ROMANTIC - minimum doua texte
Sugestii de texte Johann Wolfgang Goethe Suferintele tanarului Werther; Novalis, Imnuri catre noapte; E. T. A. Hoffmann, Spargatorul de nuci, Ulciorul de aur; Samuel Taylor Coleridge, Balada batranului marinar; George Gordon Byron, Poemele orientale; Victor Hugo, Legenda secolelor, Prefata la Cromwell, Mizerabilii; Alfred de Musset, Noptile; Edgar Allan Poe, Aventurile lui Arthur Gordon Pym, Povestiri grotesti si extraordinare, Corbul; Mihail Lermontov, Demonul.
Studiu de caz (la alegere): Triumful sensibilitatii sau Evaziunea din cotidian (in vis, istorie sau exotism)
OMUL MODERN - minimum opt texte
Sugestii de texte Stendhal, Rosu si negru; Honoré de Balzac, Mos Goriot, Eugénie Grandet; Charles Dickens, Marile sperante; Nikolai Vasilievici Gogol, Mantaua, Revizorul; Anton Pavlovici Cehov, Unchiul Vanea, Livada cu visini.
Studiu de caz (la alegere): Familia sau Afirmarea sociala
Sugestii de texte Gustave Flaubert, Doamna Bovary, Lev Nicolaevici Tolstoi, Ana Karenina; Henrik Ibsen, Nora.
Studiu de caz (la alegere): Conditia femeii sau Afirmarea personalitatii.
REVOLUTIA LIMBAJULUI POETIC Sugestii de texte Charles Baudelaire, Florile raului; Jean-Arthur Rimbaud, Corabia beata, Vocale, Iluminarile; Stéphane Mallarmé, Dupa-amiaza unui faun; Paul Verlaine, Romante fara cuvinte, Walt Whitman, Fire de iarba, Rainer Maria Rilke, Cartea imaginilor.
Studiu de caz (la alegere): Lirica moderna sau Poezia pura
Sugestii de texte: Feodor Mihailovici Dostoievski, Crima si pedeapsa, Fratii Karamazov; Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray; Marcel Proust, In cautarea timpului pierdut; Luigi Pirandello, Sase personaje in cautarea unui autor; James Joyce, Ulise; Virginia Woolf, Valurile; William Faulkner, Zgomotul si furia.
Studiu de caz (la alegere): Omul subteranei sau Monologul interior
Sugestii de texte Franz Kafka, Procesul, Metamorfoza; Thomas Mann, Muntele vrajit; Albert Camus, Strainul, Ciuma, Mitul lui Sisif; Ernst Hemingway, Zapezile de pe Kilimanjaro, Scurta viata fericita a lui Francis Macomber, Fiesta; André Malraux, Calea regala; Conditia umana; Eugène Ionesco, Scaunele, Regele moare; Emil Cioran, Tratat de descompunere, Istorie si utopie, Caderea in timp; Samuel Beckett, Asteptandu-l pe Godot; Jean Paul Sartre, Cu usile inchise; Friedrich Dürrenmatt, Fagaduiala; Ernst Jünger, Pe falezele de marmura; Gabriel García Márquez, Un veac de singuratate; Dino Buzzati, Desertul tatarilor.
Studiu de caz (la alegere): Timpul sau Lupta cu absurdul
Sugestii de texte Mihail Afanasievici Bulgakov, Maestrul si Margareta; Ilia Ilf si Evgheni Petrov, Douasprezece scaune; George Orwell, O mie noua sute optzeci si patru; Arthur Koestler, Intuneric la amiaza; Ray Bradbury, Fahrenheit 451.
Studiu de caz (la alegere): Utopii negative sau Umanitatea la raspantie
Selectia textelor de baza propuse pentru studiu se va face in functie de urmatoarele criterii: valoare, accesibilitate, atractivitate si varietate (texte apartinand unor culturi si epoci diferite, unor genuri/ specii literare diferite). Lista de texte de mai sus ofera sugestii orientative autorilor de manuale si profesorilor care pot alege si alte titluri, in masura in care acestea ajuta la dezvoltarea competentelor generale si specifice ale programei. In clasa a XI-a sunt propuse pentru studiu un numar de minimum 10 texte literare si 5 studii de caz, iar in clasa a XII-a, un numar de minimum 10 texte literare si cinci studii de caz. Textele pot fi studiate integral sau pot fi selectate fragmente considerate a fi semnificative, lectura integrala urmand a fi optiunea personala a elevului. Ele pot fi insotite de texte auxiliare de sprijin (filozofice, morale, religioase, de doctrina literara etc.), precum si de repere de ordin istoric, in masura in care acestea contribuie la clarificarea unor probleme de natura culturala si artistica. Este recomandabila stabilirea, in masura posibilului, a unor conexiuni cu autori si opere apartinand literaturii romane.
Cum programa de literatura universala a fost gandita in conexiune cu aceea de literatura romana, exista riscul ca si in acest caz unii profesori sa abordeze intr-un mod preponderent traditional aspectele legate de contextul socio-istoric al unor momente literare sau culturale. Tocmai de aceea, programa impune si realizarea unor studii de caz care, alaturi de studiul aprofundat al textului, trebuie sa constituie activitati menite sa-i implice pe elevi in propria invatare, contribuind la exersarea gandirii critice si autonome a acestora si la dezvoltarea competentelor de comunicare pe marginea textelor sau curentelor studiate. Drept urmare, oferim cateva sugestii despre felul in care ar trebui sa se desfasoare diferitele activitati didactice in orele de literatura universala.
au rolul de aplicare a cunostintelor generale despre o epoca, despre o tema sau despre un tip uman, de aprofundare si nuantare a acestora, precum si de evaluare a competentelor privind intelegerea si interpretarea textului literar. Studiul de caz presupune o etapa pregatitoare, in care elevii primesc bibliografie, sugestii pentru dezvoltarea temei sau sarcini de lucru concrete pentru explorarea temei; dupa o documentare prealabila, elevii vor realiza o prezentare generala a temei, cu inserarea unor fragmente din texte ilustrative. Studiul de caz se poate realiza prin investigatie sau prin proiecte elaborate de grupe de 4-6 elevi (1-2 grupe pentru fiecare studiu de caz). Studiile de caz vor fi repartizate grupelor inca de la inceputul anului scolar, astfel incat o grupa sa aiba un singur studiu de caz. Fiecare prezentare va fi urmata de discutii cu toata clasa, in care colegii pot cere lamuriri, pot comenta aspectele care li s-au parut interesante si pot evalua activitatea grupelor. La randul sau, profesorul va evalua activitatea fiecarei grupe si va nota elevii.
Abordarea textelor de baza - presupune combinarea perspectivii hermeneutice si a celei contextuale. Recomandam ca activitatile de invatare sa se bazeze pe lucrul cu textul si sa fie orientate inspre consolidarea deprinderilor de lectura, cu un accent pus pe ce inteleg elevii din textul citit si pe felul in care interpreteaza si argumenteaza acestia semnificatiile unui text in functie de cele doua perspective.
Orientarea studiului catre elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptandu-si demersurile didactice in functie de acestea. Finalitatile disciplinei se realizeaza mai eficient daca sunt centrate, in procesul invatarii, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activitatile didactice de tip formativ si performativ, care presupun implicare si interactiune in rezolvarea unor sarcini de invatare concrete. In activitatea la clasa, profesorii vor respecta programa scolara si vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile si adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucreaza.
Caracterul functional, practic, aplicativ al predarii-invatarii. Avand in vedere ca programa are la baza competente generale si specifice, continuturile trebuie intelese ca mijloace de realizare a finalitatilor disciplinei. In ceea ce priveste competentele de argumentare, ele vor fi exersate pornind de la textele literare studiate sau in realizarea studiilor de caz. De asemenea, in procesul de predare-invatare se pot valorifica si adapta sugestiile si activitatile pentru limba si literatura romana din volumul Ghid metodologic. Aria curriculara Limba si comunicare, liceu, Bucuresti, Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul National pentru Curriculum.
Diversificarea metodelor si instrumentelor de evaluare. O eficienta sporita a invatarii poate fi asigurata prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate in procesul didactic. Este recomandabil ca profesorii sa foloseasca in mod adecvat scopurilor educationale toate tipurile de evaluare: initiala, continua si sumativa, evaluare de proces, de produs si de progres. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor folosi metode si instrumente complementare de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea. Pentru realizarea studiilor de caz se vor folosi investigatia si proiectul ca metode complementare de evaluare. In procesul de predare-invatare se pot valorifica si adapta sugestiile pentru limba si literatura romana din volumul Ghid de evaluare. Limba si literatura romana, Bucuresti, Editura Aramis, 2001, elaborat de Serviciul National de Evaluare si Examinare.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
