BAILE HERCULANE

BAILE HERCULANE

Amplasare 44°52′43″N, 22°24′51″E

Tara Romania

Judet Caras-Severin

Atestare documentara 153

PopulatieRecensamantul populatiei 6.051

Altitudinea medie 160 m n.m.

Localitaticomponente Pecinisca

STATIUNEA BAILE HERCULANE

Baile Herculane (in germana Herkulesbad, in maghiara Herkulesfürdõ) este un oras in judetul Caras-Severin, Banat, Romania. Are o populatie de 6.051 locuitori.

1.Localizare

Situata pe Valea Cernei, la 5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti - DN 6 (E70) si calea ferata internationala Bucuresti - Timisoara - Moravita, statiunea este accesibila si pe calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est: Sulina - Galati - Drobeta Turnu-Severin - Orsova, fie dinspre vest: Viena - Budapesta - Belgrad - Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international).

2.Statiunea

Oras situat in sud-vestul Romaniei (Judetul Caras-Severin), pe Valea Cernei, intre Muntii Mehedinti in est si Muntii Cernei in vest, altitudine 160 m, 41 km nord-vest de Municipiul Drobeta -Turnu Severin (resedinta Judetului Mehedinti); 6.076 locuitori (la 1 iulie 1991).

Clima cu influenta mediteraneana. Temperatura medie anuala de 14°C (in medie 22°C in iulie; in medie 1°C in ianuarie). Precipitatii anuale medii: 750 mm. Ierni blande, veri racoroase, primaveri sosite timpuriu si de scurta durata, toamne lungi. Aer puternic ionizat (2000 ioni negativi pe cm 3).

Cea mai veche statiune balneara din Romania, datand din vremea romanilor, cand purta numele de 'La apele sacre ale lui Hercule' (atestata documentar ca statiune in anul 153 e. n.), cunoscuta pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale, sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale, usor radioactive, bune atat pentru cura interna cat si externa. Date fiind temperatura ridicata a acestor ape minerale (38-60°C) cat si gradul lor variat de mineralizare (3166-7426 mg ), acestea au un efect fiziologic complex si o valoare terapeutica fara egal. Incepand cu 1948 statiunea a cunoscut o dezvoltare sustinuta, devenind o statiune de rang national, cu regim permanent, recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative (artroza, poliartroza, spondiloza etc.), al bolilor inflamatorii (spondilita) si diartrozelor (tendonita, tendomiosita, periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic (pareze, paralizii), precum si pentru tratamentul unor boli asociate (ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).
Instalatii balneare moderne care asigura hidroterapie, kinetoterapie, electroterapie, sali de gimnastica, sauna etc.

Contraindicatii: TBC, boli al ficatului si rinichilor, boli cardiace decompensate, hipertensiune arteriala peste 180 mm HG, Parkinson, ulcer in faza acuta, neoplasme, boli psihice si toxicomanii

Turistii au la dispozitie trasee turistice in imprejurimi sau pe cararile montane marcate din apropiere

• Cascada Cernei - Sapte izvoare - Piscina olimpica cu apa termala
• Pecinisca - Cheile Peciniscai - Valea Feregari - Cheile Soimului (marcaj: cruce galbena, 3 1/2 - 4 ore)
• Cheile Domogledului - Crucea Alba - Varful Domogled (1106 m) - (marcaj: banda albastra, 8-10 ore)
• Izvorul Munk - Piscul Rosu - Grota cu aburi (56°C) - Pestera lui Adam (169 m lungime) - Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punct galben, durata 2-3 ore)
• Valea Cernei - Cerna Sat - Cheile Corcoaiei - Izvorul Cernei (marcaj punct rosu, durata 1 ora)
• Stinca Ghizelei - Cascada Codiu (100 m inaltime) (marcaj punct rosu, durata 2 ore)

Statiune balneoclimaterica de interes general, permanenta, situata la distanta de 19 km de orasul Orsova. Altitudine 150-160 m. Statiune milenara mentionata sub denumirea "Ad aquas Herculi sacras ad Median".

Factori naturali: climat de depresiune intramontana, cu influente submediteraneene, sedativ-indiferent; ape minerale izotermale si hipertermale (38-60 grade Celsius), slab radioactive, hipotone, cu diferite compozitii chimice:

• sulfuroase, clorurate, calcice, sodice;
• clorurate, sodice, calcice;
• oligominerale.

Posibilitati de tratament: aerohelioterapie, bai termale, in bazin descoperit, bai termale sulfuroase si sarate,in vane si bazine acoperite; buvete pentru cura interna cu ape minerale, instalatii de hidrotermoterapie (si sauna), electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie, in bazine; inhaloterapie; cura de teren.

Din statiune se pot face excursii la ruinele bailor romane, Pestera Hotilor, Grota Haiducilor, Grota cu Aburi si multe altele.

3. Istorie

Originea Bailor Herculane se intinde pe o durata de aproape doua milenii.

Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, bai, monumente si statui, inchinate zeilor Hercules, Aesculap si Hygieia. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 d.Hr., fapt consemnat intr-o tabula votiva din bai: "Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea in calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, intorcandu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostinta". In perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Impresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi in Dacia le-au inchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) incepe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, in cadrul Imperiului austriac. Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor, a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, intre care: imparatul Iosif al II-lea, imparatul Francisc I si imparateasa Carolina, imparatul Franz Iosef si imparateasa Elisabeta. In 1852 imparatul Austriei considera Baile Herculane ca fiind "cea mai frumoasa statiune de pe continent", iar imparateasa Elisabeta - pasionata, indragita, distincta si armonioasa Sissi - scrie un jurnal intim in care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si incantatoare. In statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au inceput sa fie constituite incepand cu anul 1922.

Existenta neintrerupta de doua milenii a statiunii Baile Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii intr-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la un confort de inalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un inalt grad de atractivitate. Multiplele mijloace de recreare si divertisment, restaurante, baruri, terase de vara, bazine de inot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. - precum si posibilitatile de drumetie si excursii in statiune si pe Valea Cernei, constituie o atractie in plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile Herculane.