Carpatii Orientali

GRUPA NORDICA A CARPATILOR ORIENTALI

ASEZARE: in E tarii si cuprind partea de N a Carpatilor Orientali

LIMITE : N- granita cu Ucraina ;

E- Pod. Moldovei (Pod. Sucevei);

S- Culoarul tectonic format din: Pasul Tihuta, Depresiunea Dornelor, Pasul

Mestecanis, Depresiunea Campulung Moldovenesc, Valea Moldovei;

V- Campia Somesului, Depresiunea Transilvaniei.

Alcatuire geologica: paralelismul culmilor :

in centru - sisturi cristaline care aliniaza cele mai mari inaltimi ( Rodnei 2303, Suhard );

in V - roci vulcanice : granite, andezite, bazalte ;

in E - roci sedimentare.

RELIEFUL : - orientarea culmilor NV-SE ;

-Grupa Nordica se desfasoara mult in latime (aprox. 130-150 km.);

-sunt cei mai inalti din Carpatii Orientali;

-sunt lipsiti de masivitate datorita depresiunilor, vailor si pasurilor ;

-cuprinde depresiunea Maramures strabatuta de Viseu, Iza si Maramures ;

- Muntii Oas, Gutai, Tibles cu forma conica, fara cratere, cu altitudini reduse

-Muntii Rodnei (2303m)-alcatuiti din sisturi cristaline, relief glaciar

- Muntii Maramuresului- alcatuiti din sisturi cristaline si din relief glaciar ;

-Depresiunea Oas- situata la poalele Muntilor Oas, legatura dintre depresiune si munti se face prin Pasul Huta.

-formata din culmi paralele :Obcinile Bucovinei care au o orientare N-S ;

- Obcina Mestecanis :intre raul Moldova si raul Bistrita si e formata din sisturi cristaline ;

- Obcina Feredeu :intre raul Moldova si raul Moldovita ;

- Obcina Mare : intre raul Moldovita si Podisul Sucevei ;

Depresiunea Dornelor care are altitudini de 800 m;

- Depresiunea Campulung Moldovenesc

PASURI  Prislop 1416m ;Setref , Mestecanis 1036 m ;Tihuta, Huta.

GRUPA CENTRALA A CARPATILOR ORIENTALI

ASEZARE: in E tarii si cuprind partea centrala a Carpatilor Orientali;

LIMITE:    N- culoarul tectonic format din: Pasul Tihuta, Depresiunea Dornelor, Pasul

Mestecanis, Depresiunea Campulung Moldovenesc, Valea Moldovei;

E-     Subcarpatii Moldovei;

S-      Valea Oituz, Pasul OITUZ, Depresiunea Brasov, Pasul Vladeni;

V-        Depresinea Transilvaniei.

MOD DE FORMARE- PRIN ORIGENEZA SI VULCANISM

ALCATUIRE GEOLOGICA - 3 fasii paralele 

in V : roci vulcanice;

- in centru : sisturi cristaline

- in est : flis

RELIEFUL: - cea mai intinsa zona din Carpatii Orientali;

- altitudini intermediare intre cele 3 grupe - max 2100 m vf. Pietrosu Calimani

- lipsiti de masivitate ;

- orientarea culmilor NV-SE ;

-diviyiuni Muntii Transilvaniei si Muntii Moldovei, Muntii Sudici

1. Muntii Transilvaniei -este formata din Muntii vulcanici : Calimani (2100) ; Gurghiu, Harghita, iar in S Masivul Ciomatul Mare in care se afla lacul Sfanta Ana ; cratere vulcanice vizibile si platouri vulcanice care se extind pana in Depresiunea Transilvaniei. Partea de Vest este despartita de partea de est prin doua depresiuni: Ciuc si Giurgeu.

2.Muntii Moldovei este alcatuita din trei siruri aproximativ paralele :

a) sirul din mijloc :Muntii Bistritei, Ceahlau (conglomerate) si Tarcau ;

- in N Muntilor Bistritei se afla masivele Giumalau (sisturi cristaline) si Rarau (calcare : Pietrele Doamnei) ;

b) sirul de vest -Muntii Giurgeu( sisturi cristaline), Hasmasu Mare(calcare), Ciuc si Nemira ;

c) sirul de est - Muntii Stanisoarei, Gosmanu, Berzunti ( munti scunzi formati din roci sedimentare)

3.Muntii Sudici -este formata din munti scunzi care se termina digitat in nordul Depresiunii Brasov intre coturile Oltului : Muntii Persani (sisturi cristaline), Baraolt si Bodoc (roci sedimentare cu strapungeri de roci vulcanice) ;

DEPRESIUNI : Giurgeu (pe Mures), Ciuc (pe Olt), Comanesti ( pe Trotus)

PASURI : Vlahita (in Muntii Harghita) ;

- Oituz (pe raul Oituz) ;

- Ghimes ( pe Trotus).

DEFILEE :- Toplita-Deda pe Mures ;

- Tusnad pe Olt;

- Rascos pe Olt (in Muntii Persani).

GRUPA SUDICA A CARPATILOR ORIENTALI

Asezare - in sudul Carpatilor Orientali

LIMITE: N- Valea Oituz, Pasul Oituz;

E- Subcarpatii Curburii ;

S- Subcarpatii Curburii ;

V- Valea Prahovei .

Mod de formare - prin incretirea scoartei terestre in orogeneza alpine

Alcatuire geologica - doar roci sedimentare: flis si conglomerat

RELIEFUL :

- cea mai scunda grupa a Carpatilor Orientali;- 1954m vf Ciucas

- culmile sunt orientate NE-SV; N-S, V-E

- sunt puternic fragmentati;

- au numai trei depresiuni: Brasov- neteda ca o campie -600m ; Intorsura Buzaului; Comandau;

- de la E la V se intind : - Muntii Vrancei ;

- Muntii Buzaului care cuprind 2 culmi : - Penteleu; Siriu; --- Muntii Ciucas 1954 m sunt cei mai inalti si sunt alcatuiti din conglomerate (Tigaile si Sfinxul) ;

- Muntii Baiu

Muntii Intorsurii, iar in SV

- Muntii Barsei care cuprind doua masive :

- Muntii Piatra Mare ; Muntii Postavaru ;

PASURI : - Oituz; Bratocea pe Teleajen, Predeal pe Prahova ;

GRUPA MUNTILOR BUCEGI

ASEZARE - in estul Carpatilor Meridionali

LIMITE N Depresiunea Brasov;

E- Valea Prahovei; si Carpatii Curburii

S- Subcarpatii Curburii;

V- Valea Dambovitei si grupa Fagaras

Mod de formare- prin incretirea scoartei in orogeneza alpine

Alcatuire geologica - cristaline si roci sedimentare - nglomeratele din Bucegi si calcarelele din Piatra Craiului

RELIEFUL: - altitudini de peste 2500 m - 2505 m Vf Omu

- o grupa masiva datorita structurii petrografice ;

- relief glaciar; circuri si vai glaciare

-pe conglomerate s-au format : Babele, Sfinxul (Bucegi) ;

- pe calcare : Cheile si Pestera Ialomicioara, Cheile Ursilor ;

diviziuni Muntii Bucegi cu varful Omu 2505 m ;

- Muntii Leaota- aspect masiv, greoi, alcatuiti din sisturi cistaline ;

- in NV grupa Piatra Craiului- calcare care au dat nastere la Cheile si Pestera Dambovicioara ;

- intre Leaota si Piatra Craiului se afla culoarul Rucar- Bran cu Pasul Giuvala 1240 m ;

GRUPA MUNTILOR FAGARAS

Asezare geografica - in partea central estica a Carpatilor Meridionali

LIMITE: N -Depresiunea Fagaras;

E -Valea Dambovitei;

S -Subcarpatii Getici ;

V -Valea Oltului.

Mod de formare - prin incretirea scoartei in orogeneza alpina

Alcatuire geologica - sisturi cristaline

RELIEFUL  cei mai inalti din Carpatii Romanesti ;2544 m Vf Moldoveanu

-grupa masiva datorita structurii petrografice ;

-relief glaciar bine dezvoltat ;- circuri si vai glaciare

-grupa se compune din 2 parti :

1.Partea Nodica e constituita din Muntii Fagaras, o culme unitara, numeroase urme din perioada glaciara, cu circuri glaciare(175), creste abrupte, cea mai mare altitudine :

- 2544 Varful Moldoveanu ;

2.Partea Sudica e alcatuita din munti mai scunzi despartiti de Arges si de afluentii sai.

- Muntii Cozia intre Olt si Topolog ;

- Muntii Frunti intre Topolog si Arges ;

- Muntii Ghitu intre Arges si Raul Doamnei ;

- Muntii Iezer

- Depresiunea Lovistei pe Valea Oltului.

PASURI : pe Olt : - Turnu Rosu ;

- Cozia.

GRUPA MUNTILOR PARANG

Asezare geografica - in partea central vestica a Carpatilor Meridionali

LIMITE: N- Depresiunea Sibiu, Culoarul Orastiei;

E-     Valea Oltului;

S-     Subcarpatii Getici;

V- Valea Jiului, Valea Streiului.

Mod de formare - prin incretirea scoartei in orogeneza alpina

Alcatuire geologica - sisturi cristaline si conclomerate pe margini

RELIEFUL: - este grupa ce ocupa cea mai mare suprafata din Carpatii Meridionali

-masivitate datorata structurii geologice;

-altitudini peste 2500 m in Varful Parangul Mare (2519m);

-relief glaciar dezvoltat in Parang, Sureanu, Candrel, Capatanii;

-relief carstic in Muntii Capatanii (Pestera Muierii, Polovragi, Cheile Oltetului si Galbenului);

diviziuni

-Muntii Parang 2519 m, relief glaciar ( complexe de circuri glaciare se intalnesc la obarsia Vailor Lotrului, Gilort ) ;

-Muntii Sureanu

-Muntii Candrel

-Muntii Lotrului

-Muntii Capatanii alcatuiti din calcare ;

-la confluenta Lotrului cu Oltul se afla Depresiunea Lovistei, iar in V pe Valea Jiului Superior se afla Depresiunea Petrosani ;iar pe valea Streiului depresiunea Hateg

PASURI : -pe Olt : Turnu Rosu si Cozia ; pe Jiu : Lainici ; pe Strei : Merisor ;

DEFILEE : pe Jiu : Bumbesti -Livezeni ;

GRUPA MUNTILOR RETEZAT- GODEANU

Asezare geografica - in partea vestica a Carpatilor Meridionali

LIMITE: N- Culoarul Bistra, Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei ;

E- Valea Jiului, Valea Streiului;

S- Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti;

V- Culoarul Timis- Cerna si Pasul Poarta Orientala ;

Mod de formare - prin incretirea scoartei in orogeneza alpina

Alcatuire geologica - sisturi cristaline si conglomerate pe margini

RELIEFUL :

- grupa masiva datorita structurii geologice ;

- au altitudini ce depasesc 2500 m in Varful Peleaga 2509 (Retezat)

- relieful glaciar apare frecvent in Muntii Retezat ( complexele glaciare Pietrele, Raul Barbat), Godeanu , Tarcu ;

- relieful carstic Muntii Cernei si Muntii Mehedinti( Pestera Closani), Valcan( Cheile Sohodal sau Runcu) ;

diviziuni

- in sud : - Muntii Cernei si Muntii Mehedinti despartiti de Valea Cernei,Muntii Valcan in SE ;

- in partea central- nordica sunt Muntii Retezat 2509 m,iar mai la vest Muntii Godeanu si Tarcu si se termina la nord cu Muntele Mic (impresionanta zona turistica) ;

- in nord : - Depresiunea Hateg pe Valea Streiului ;

PASURI : - pe Jiu : Lainici ;

- pe Strei : Merisor ;

- in Culoarul Timis-Cerna : Poarta Orientala ;

- in Culoarul Bistra : Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei ; Pasul Valcan ;

GRUPA MUNTILOR BANAT si Poiana Ruscai

ASEZARE- In sudul Carpatilor Occidentali

LIMITE: N- Dealurile de Vest si Valea Muresului

E- Culoarul Timis-Cerna si Poarta Orientala Bistra , Depresiunea Hateg  si Carpatii Meridionali;

S- Defileul Dunarii;

V- Dealurile de Vest.

Mod de formare- in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei terestre

Alcatuire este format din sisturi cristaline si deasupra o cuvertura de calcare

RELIEFUL 

Altitudine - sunt munti scunzi 1446 m in Semenic ; (intensa lor populare, satele si drumurile urca pana la 1200 m ; si Varful Pades 1374m  in Mtii Poiana Ruscai)

Orientarea culmilor - este radiara din nodul orografic semenic in Mtii Banatului iar in Poiana rusca un platou cu aspect de cupola , culmi domoale si vai inguste;

Fragmentarea reliefului - este foarte mare prin ape si depresiuni ;

Tipuri de relief - relief carstic - Muntii Aninei : - Cheile Minis ; Cheile Nerei ; Pestera Comarnic ;

- relief deluros 500m, alcatuit din terasele celor doua rauri in Culoarul Timis- Cerna

diviziuni  -Muntii Semenic1446 m ; Muntii Almaj , Muntii Aninei; Muntii Locvei , Muntii Dognecei; Mtii Poiana Rusca

-Depresiunea Caras- Ezeris , Depresiunea Almaj (Bozovici), Defileul Dunarii (144 km ); Culoarul Timis- Cerna iar in N defileul Muresului care ii desparte de Muntii Apuseni,

- muntii Poiana Rusca - sunt masivi datorita structurii petrografice din sisturi cristaline;- au aspect de cupola cu culmi domoale, cu vai inguste; in N defileul Muresului care ii desparte de Muntii Apuseni, iar in S Culoarul Bistra in care se afla Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei 700m ;

MUNTII APUSENI

ASEZARE: in V tarii ocupand partea de N a Carpatilor Occidentali;

LIMITE: N - Valea Barcaului si Somesului ;

S - Culoarul Muresului;

E - Depresiunea Transilvaniei

V - Dealurile de Vest si Campia Aradului;

Mod de formare - in timpul orogenezei alpine si prin vulcanism -Mtii Metaliferi 

Alcatuire - caracteristic : mare varietate de roci (mozaic petrografic) intalnim sisturi cristaline intrepatrunse de calcare si roci eruptive ;

Altitudinea - munti scunzi, depasind 1800 m in Varful Bihoru Mare 1849

Orientare - culmile pornesc radiar din masivul Bihor iar o caracteristica este discontinuitatea intre culmile montane datorita patrunderii depresiunilor golfuri;

Masivitate - fragmentarea foarte mare si masivitatea redusa , este zona montana cea mai bine populata, satele 1600m

Tip de relief

- relief carstic bine dezvoltat in :

- Muntii Bihor :Pestera Scarisoara,Pestera Ursilor, Pestera Meziad (Padurea Craiului) ;

- Muntii Padurea Craiului : « Cetatile Ponorului », Pestera Vantului (cea mai lunga 45 km) ;

- Muntii Trascau : Cheile Turzii, Somesul Cald ;

- relief vulcanic in Mtii Metaliferi -"Coloanele de bazalt de la Detunata »,

Diviziuni

Muntii Bihor 1849m alcatuiti din calcare ;Muntii Vladeasa Muntii Muntele Mare Muntele Gaina situate in partea de sud cu traditie sarbatoare « Targul de fete » ; Muntii Gilau; Muntii Metaliferi; Muntii Trascau ; Muntii Crisurilor cuprinde : Muntii Zarand;Muntii Codru-Moma, Muntii Padurea Craiului, Muntii Plopis;

Depresiunea Zarand care comunica in interior cu Depresiunea Gurahont si depresiunea Brad pe Crisul Alb; Depresiunea Beius pe Crisul Negru; Depresiunea Vad-Borod pe Crisul Repede care comunica in interior prin Pasul Ciucea cu Depresiunea Huedin; Depresiunea Zlatna, Depresiunea Simleu

Pasuri - Ciucea pe Crisul Repede, Bucium si Valisoara in Metaliferi;

a) climat de munte : t.m.a. 0 - 6 C, precip. 800-1200m ;

b) climat de depresiune intramontana :caracterizat prin inversiuni de temperatura : Zarand, Beius ;

SUBCARPATII MOLDOVEI

ASEZARE: - in partea de E a Carpatiilor Orientali;

LIMITE: - N- Valea Moldovei care ii desparte de Podisul Sucevei;

E- Culoarul Siretului ii separa de Podisul Moldovei ;

S- Valea Trotusului- Susita ;

V- Carpatii Orientali  ;

Mod de formare :- au luat nastere in timpul ultimelor faze ale orogenezei alpine prin cutare la poalele Carpatilor Orientali,

Alcatuirea geologica  : - subcarpatii sunt formati din roci sedimentare, roci ale flisului cutate ca : nisipuri, pietrisuri, argile, gresii si conglomerate ;

RELIEFUL : - subcarpatii fac parte din unitati de orogen ;

- ei sunt o fasie marginala a muntilor fiind alcatuiti din zone mai joase (depresiuni subcarpatice) si zone mai inalte( dealuri subcarpatice) ;

- Subcarpatii Moldovei fac trecerea intre Carpatii Orientali si Podisul Moldovei (Podisul Barladului) ;

- sunt alcatuiti dintr-un singur sir de depresiuni situate la poalele muntilor, inchise la exterior de culmi ce au altitudini sub 1000m si au structura cutata ;

- de la N la S se disting :

diviziuni : 1.Neamt NE : Culmea Plesului 911m ;

- S : Dealul Cornii 592m ;

2.Cracau-Bistrita : -N : Dealul Cornei 592m ;

-S : Dealul Barboiu;

-E : Dealul Ruve 507 m;

3.Tazlau-Casin: - NE : Barboiu;

- E : Culmea Pietricica ;

- S : Dealul Ousoru753m si platforma Zabraut ;

SUBCARPATII DE CURBURA

ASEZARE: - in SE tarii;

LIMITE: - N- Valea Trotusului;

V- Valea Dambovitei ;

In partea exterioara limita cu Campia Romana

Catre partea interioara, de Carpatii Curburii si Muntii Bucegi

Mod de formare : - au luat nastere prin cutarea sedimentelor depuse la poalele Carpatilor.Aceasta cutare a avut loc in timpul orogenezei alpine ;

Alcatuire geologica - din roci sedimentare cutate ca : nisip, pietris, argile, marne, gresii, conglomerate, calcare.

RELIEFUL : - constituie o treapta de tranzitie intre munti si campie, avand comun muntilor structura cutata si inaltimile mari 700-1000m, varietatea reliefului si multimea depresiunilor ;

- cel mai complex sector subcarpatic prin cutarile mai accentuate si cele doua siruri de depresiuni, unele situate la contactul cu muntele numite depresiuni submontane cu caracter specific subcarpatic si al doilea sir de depresiuni numite intracolinare , cu relief deluros si cutare mai putin intensa a stratelor ;

1.Depresiuni submontane : - Soveja pe Susita ;

- Vrancei pe Putna cu afluentul Zabala ;

- Valenii de Munte pe Teleajan ;

- Campina pe Prahova ;

- Pucioasa pe Ialomita ;

2.Dealurile interne : - Ousoru ;

3.Depresiunile intracolinare : - Policiori  pe Buzau si Slanic ;

4.Dealurile externe - Magura Odobesti 996m ;

SUBCARPATII GETICI

ASEZARE : - in S tarii intre Carpatii Meridionali si Podisul Getic;

LIMITE : - N- Carpatii Meridionali de care se separa printr-un abrupt;

E - Dambovita care ii separa de Muntii Bucegi ;

S - Podisul Getic

Mod de formare : prin incretirea scoartei terestre in orogeneza alpina

Alcatuire geologica : roci sedimentare, argile, pietrisuri, nisipuri, care au fost cutate in pliocen ;

RELIEFUL : - Subcarpatii Getici fac parte din unitatile de relief de orogen ;

- cuprinde doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri ;

- primul sir de depresiuni sunt situate la contactul cu muntii si se numesc depresiuni submontane sau interioare, iar cele din exterior sunt depresiuni intracolinare sau exterioare ;

- la est de V Oltului au aspect de labirint, asemanator Subcarpatilor Cuburii iar la vest de Olt formeaza un culoar depresionar asemanator Subcarpatilor Moldovei

La est de V Oltului intalnim - Depresiuni interioare : depresiunea subcarpatica Olteana - Tismana - Polovragi - Horezu si Magura Slatioarei 767m 

La est de Olt - Depresiunea Campulung , Dealul Matau 1018 m 

POD. MEHEDINTI

Asezare - in sud-vestul tarii si ste cea mai mica (ca suprafata) unitate majora de relief a Romaniei

Limite intre V. Motrului (spre NE) , V. Dunarii (spre SV), Pod. Getic (SE) si Gr. Retezat-Godeanu (NV)

Mod de formare = in ultima faza a orogenezei alpine prin cutarea scoarte

Alcatuire geologica - cristaline + calcare

Altitudini = 500-700 m

1. Inclinarea pantelor = mare, de la mt. spre sud-est
2. Tipuri de relief = carstic si fluvial
3. Aspect = ca structura si relief specific este asemanator muntelui (creste, varfuri, culmi ascutite) f. Accidentat insa ca altitudini este asemanatoare dealurilor
4. Forme de relief = pesteri (Topolnita), doline, avenuri, vai oarbe

Depresiunea colinara a TRANSILVANIEI

ASEZARE : - in interiorul arcului carpatic ;

LIMITE: N- Carpatii Orientali;

E- Carpatii Orientali;

S- Carpatii Meridionali;

V- Muntii Apuseni;

NV- Jugul intracarpatic.

MOD DE FORMARE: in interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare (4500m) iar apoi a fost sedimentata cu materiale ( argile, nisipuri, gips, sare), astfel ca la inceputul cuaternarului intreaga depresiune devine uscat. In ultima faza a orogenezei alpine, s-au pus in evidenta pe trei laturi de sud,est si vest ale acestei depresiuni o fasie de cute diapire cu strate ridicate pana la verticala, aducand din adanc samburi de sare ; partea centrala s-a bombat sub forma unor boltiri largi numite « domuri » din care se extrage gazul metan ;

RELIEFUL : -fasia de cute diapire, cu cu relief mai proeminent pe latura estica individualizeaza 2 unitati de relief distincte :

- o zona de depresiunisi deluri submontane , pe margine ;

- o zona de podis in mijloc ;

1.Dealurile si depresiunile peritransilvanene . Depresiunile submontane din sud si vest sunt dispuse pe un singur sir ; ele s-au format prin eroziune si acumulari piemontane ;

- pe latura de Sud : - Depresiunea Fagaras - primavara bate « Vantu Mare » ;

- Depresiunea Sibiu ;

-pe latura de Vest : - Culoarul Alba Iulia- Turda situat pe Mures ;

- Dealurile Feleacului

- Depresiunea Almas- Agrij

-pe latura de Est : unde s-a inaltat sirul muntilor vulcanici, s-au format doua siruri de depresiuni despartite de dealuri asemanatoare celor subcarpatice ;

Depresiunea Lapus, Culmea Breaza -1000m alcatuita din conglomerate , Dealurile Bistritei : alcatuite predominant din formatiuni argiloase, marnoase dispuse pe directia NV-SE si N-S.

- Sucarpatii Transilvaniei : - relieful major este alcatuit din doua siruri de depresiuni si dealuri 

2 .Podisul transilvaniei format din

- Podisul Somesan : - situat in NV intre culoarul celor doua Somese si jugul intracarpatic; altitudini de 500-600 m;

- Campia Transilvaniei : - ocupa partea centrala ; termenul de campie se utilizeaza datorita folosintei agricole, dar in realitate peisajul este deluros ; Sedimentul este cutat sub forma de domuri in centru si de cute diapire pe laturile de N si V ; altitudinea maxima e de 600m ;

- Podisul Tarnavelor : - cea mai extinsa unitate ;

- peste fundamentul cristalin situat la adancime se afla o cuvertura sedimentara, cutata sub forma de domuri, dar local apar si boltiri diapire, inaltimi in E de 650 m si in V de 350-400m ;

- are trei subunitati : - Dealurile Tarnavei Mici ;

- Podisul Hartibaciului ;

- Podisul Secaselor ;

PODISUL MOLDOVEI

ASEZARE: in NE si E tarii;

LIMITE : N- Granita cu Ucraina;

E- Valea Prutului ;

S- Campia Romana;

V- Obcina Mare, Subcarpatii Moldovei;

MOD DE FORMARE: - la nord de Iasi este constituit din Platforma Est-Europeana (moldoveneasca), alcatuita din gresii, granite, bazalte, peste ea urmeaza o cuvertura sedimentara  este formata din : nisipuri, pietrisuri, argile, marne, gresii si calcare.

RELIEFUL : - subdiviziuni :

1.Podisul Sucevei :

- ocupa partea de NV

- altitudini 500 - 600 m;

- este compus din zone-joase ca Valea Siretului;

- Depresiunea Radauti ;

-inalte ca : - Podisul Falticeni cu Dealul Ciungi ;

- Dealul Dragomirnei;

- Saua Ruginoasa;

2.Campia Moldovei : -in NE si reprezinta 26% din podis ;

-altitudinea medie este de 125 m si 265 m

-este formata din argile si marne;

-sensul de campie este legat de folosinta agricola, altitudine, solurile cernoziomice ; in realitate fiind o unitate de podis ;

-vaile sunt largi, luncile sunt extinse, terase ;

3.Podisul Barlad : - in partea centrala ocupand 49% din podis ;

- rocile: marne, nisipuri, calcare, gresii;

- relieful: -are altitudini de peste 300 m in nord iar spre sud scad pana la 200 - 120 m;

-rocile sunt dure si au permis dezvoltarea unui relief caracteristic: * fronturi cuestice( Coasta Iasilor- formata pe calcare) ;

* platouri structurale ;

- subdiviziuni  Podisul Central Moldovenesc ;

- Colinele Tutovei ;

- Dealurile Falciului ;

- Podisul Covurlui ;

- raurile : - si-au format lunci si terase bine dezvoltate ;

PODISUL GETIC

ASEZARE : in S tarii ;

LIMITE : N- Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti;

E- Valea Dambovitei;

S- Campia Romana;

V- Valea Dunarii;

MOD DE FORMARE : prin sedimentare si alcatuita din nisip, argila, marne, pietrisuri de varsta cuaternara (ex : Pietrisurile de Candesti) ;

RELIEFUL : reprezinta o succesiune de platforme, ce scad in altitudine de la nord la sud, inaltimile cele mai mari sunt la contactul cu Subcarpatii iar in lungul vailor se intalnesc terase si lunci bine dezvoltate ;

subdiviziuni :

* Podisul Strehaiei  situat la vest de Motru ;

* Platforma Jiului intre Gilort si Motru- cu forma de triunghi ;

* Platforma Oltetului situata intre Olt si Gilort ;

* Platforma Cotmenei intre Arges si Olt ;

* Platforma Argesului intre Arges si Argesel - cu forma de triunghi;

* Platforma Candesti intre Dambovita si Argesel ;

PODISUL DOBROGEI

ASEZARE: -in SE tarii;

LIMITE: N- Valea Dunarii;

E- Marea Neagra ;

S- granita cu Bulgaria ;

V- Valea Dunarii ;

Mod de formare  : -Podisul Dobrogei e cel mai vechi si complex pamant sub raport geologic ; -in orogeneza caledoniana au fost cutate sisturile verzi din Podisul Casimcei, iar in orogeneza hercinica au luat nastere Muntii Macin , alcatuiti din granite si calcare;

.Podisul Dobrogei de Sud este format prin sedimentare

alcatuire : - granite si calcare in Muntii Macin ;

- sisturi verzi in Podisul Casimcei ;

- calcare, gresii si loess in Podisul Dobrogei de Sud;

RELIEFUL :

1.Masivul Dobrogei de Nord : - este alcatuit din munti vechi de varsta hercinica, Macin 467m in Varful Macin ;

- are cele mai mari inaltimi din Dobrogea ;

- sunt puternic fragmentati si bine impaduriti ;

- subunitatile :

a) Muntii Macin : - 467 m cu desfasurare NV-SE, alcatuiti din roci dure : granite si calcare.

b) Podisul Niculitel:

c) Dealul Tulcei 

d) Podisul Babadag 

2.Podisul Dobrogei Centrale : - altitudinile coboara de la 300 m in partea centrala nordica la sub 100 m spre sud si SV ;

3.Dobrogea de Sud : - se suprapune platformei Dobrogei de Sud alcatuita din sisturi cristaline iar la suprafata o cuvertura sedimentara formata din loess ;

- subunitatile :

a)Podisul Medgidiei  - grosimea mare a loessului favorizeaza procese de sufoziune, tasare iar pe versantii vailor principale siroaie, surpari ; valea Carasu care il strabate de le est la vest este larga ;

b)Podisul Oltinei :

d)Podisul Mangaliei

DEALURILE DE VEST

ASEZARE: in V tarii la poalele Carpatilor Occidentali;

LIMITE: N- Muntii Oas si Gutai;

E- Carpatii Occidentali ;

S- granita cu Iugoslavia ;

V- Campia de Vest ;

GENEZA : prin sedimentare - care, marne, argile, pietrisuri si nisipuri;

RELIEFUL - Dealurile de Vest apar ca o unitate deluroasa, de latime variabila, care face tranzactia intre munti si campie;

- Dealurile de Vest nu prezinta o dezvoltare continua, ele sunt intrerupte prin patrunderea depresiunilor golfuri ale campiei pana langa munti ; astfel in dreptul Muntilor Zarand campia ia contact direct cu muntii ;

- altitudinile cele mai mici sunt sunt legate de maguri si culmi formate din roci cristaline sau calcare si depasesc 500 m( maxim 795 m in Dealul Preluca) ;

- altitudinile mici se afla la nivelul vetrelor depresionare si in luncile raurilor (120-150 m) ;

subunitati :

1. .Dealurile Silvanei

-:- Depresiunea Baia-Mare ;

- Masivul Preluca alcatuit din sisturi cristaline ;

- Dealul Prisaca alcatuit din sisturi cristaline ;

- Dealul Codrului alcatuit din sisturi cristaline ;

- Depresiunea Salaj ;

2.Dealurile Crisurilor : intre Barcau si Crisul Alb(200-350) ;

- Dealurile Oradei

- Piemontul Codrului

4.Dealurile Banatului : - Dealul Lipovei

- Dealul Buzias

- Depresiunea Oravitei la poalele Muntilor Aninei;

CAMPIA ROMANA

Asezare - in sudul tarii

Limite Valea Dunarii (la V, S si E); iar la N = Pod. Getic, Subcarp. Curb. si Pod. Moldovei

Relief

Mod de formare: prin sedimentare in bazinul Moesic

Roci sedimentare putin rezistente nisip pietris, argile, acoperite de un strat gros de loess

Altitudini = intre 5 m (Campia Siretului Inferior) si 300 m (C. Pitestilor)

Inclinarea pantelor f. mica, coboara f. usor de la N spre S (sector V), NV spre SE (in centru ) si de la V spre E (sector E)

Forme de relief = campii piemontane, campii tabulare si campii de subsidenta, vai (cu terase, lunci etc.) si interfluvii (cu dune de nisip, crovuri s.a.)

Tipuri de relief : fluvial, tasare si sufoziune,

Aspect = suprafata neteda a campiilor este fragmentata de luncile raurilor

Diviziuni

sectorul V (C. Olteniei)- relief de dune, tasare si sufoziune

- sectorul Central (cu subunitatile : C. Pitesti, C. Targovistei, C. Ploiestilor = toate piemontane, inalte; C. Titu-Gherghita = de coborare; C. Vlasiei, unde se afla Bucurestiul,campie tabulara/orizontala

- sectorul E (cu subunit.: C. Buzaului, C. Siretului Inf. = c. de coborare; C. Ramnicului, c. inalta; C. Baraganului, c. orizontala, cea mai intinsa subunitate, cu stratul cel gros de loess, "granarul tarii" etc.)

CAMPIA DE VEST

Asezare - in vestul tarii

Limite granita cu Serbia (V+S), Ungaria (NV), Dle de Vest (E), Grupa N a Carp. Orientali

Relief

1. Mod de formare : prin sedimentare (pe fundul unei mari aflata in retragere)
2. Roci : sedimentare putin rezistente nisip, pietris, argila, acoperite cu un strat gros de loess
3. Altitudini : in jurul la 100 m (minima cam 80 m, iar maxima 143 m Cp Vingai)
4. Inclinarea pantelor : f. lina, coboara de la E spre V
5. Tipuri de relief : fluvial, tasare si sufoziune
6. Forme de relief : campii joase, campii inalte + crovuri (pe interfluvii) si depresiuni-golf
7. Aspect : f. Neteda, campia patrunde pe cursul principalelor rauri in interiorul Carpatilor Occidentali, unde formeaza depresiunile golf
8. Diviziuni

Campia Banatului (Timisului), cu subunitatile C. Lugojului, C. Jimboliei etc.

Campia Vingai

Campia Aradului

Campia Crisurilor (inclusiv depr.-golf)

Campia Somesului