Comuna Arbore

ARBORE- nume cu puternice rezonante istorice, nume care aminteste de una din cele mai glorioase epoci din zbuciumata istorie a Moldovei si a intregului neam romanesc, epoca celui care a fost numit pe buna dreptate, dupa faptele sale de arme, "soarele Moldovei" si "aparatorul crestinitatii", Stefan cel Mare si Sfant. Inca din 1415, cand s-a facut prima atestare documentara a comunei Arbore, se pastreaza, chiar daca nu in totalitate, obiceiurile specifice zonei.

Obiceiuri de anul nou

Obiceiurile prilejuite de sarbatoarirea Anului Nou se bucura si in continuare de o atentie deosebita din partea intregii populatii a satului nostru, deoarece, de la copilul care abia merge in picioare si pana la batran, toata suflarea satului participa la aceasta mare sarbatoare.

Aceste obiceiuri sunt: plugusorul, Irozii, Ursul, Calutul, Capra, Banda lui Jianu. La toate acestea se adauga "umblatul" cu clopotelul, obicei practicat de toti copiii satului.

Desi se umbla cu toate formatiile in seara de 31 decembrie, seara Ajunului Anului Nou, repetitiile pentru acest spectacol traditional ce va avea loc pe toate ulitele satului si in foarte multe case, incep cu mult timp inainte. Pentru acesta, cel care va fi conducatorul (capitanul) formatiei respective cauta tineri despre care a auzit ca joaca bine. Pentru ca la toate aceste formatii una din conditiile primordiale pentru a face parte din ele este cea de a fi un bun jucator (dansator).

1.IROZII

Este o formatie compusa din 11 persoane: un capitan, patru domni, patru doamne si o pereche de mascati. Mascatii sunt o femeie si un barbat. Foarte rar sunt doi barbati. Ceata de irozi este insotita in mod obligatoriu de o trupa de muzicanti. Costumatia jucatorilor este foarte interesanta. Toti sunt imbracati in frumoasele noastre costume

populare, pe care au cusut margelele de diferite culori si paglici lungi, viu colorate.

Capitanul- are pe piept si pe spate, puse crucis, doua benzi late de 15 cm fiecare din catifea neagra sau bleumarin. Pe acestea sunt cusute globulete mici, de ce mult 1 cm diametru, pe care au fost cusute si margele care po fi lunguiete. Margelele sunt cusute sub forma de motive geometrice. Pe cap poarta un frumos chipiu confactionat dintr-un material tare si imbracat in spoiala alba sau galbena. Pe umeri poarta epoleti facuti din matase colorata. Este incaltat cu cizme negre, inalte. Pe itari are cusuta vipusca rosie.

Doamnele- (sunt interpretate de barbati in travesti). Poarta tot costume nationale. Au si ele itari, peste care au incins o fusta de catifea, fie neagra, maron sau bleumarin. Pe fuste au cusute, sub diferite forme geometrice (cercuri, romburi sau patrate), margele albe sau paiete. In vartejul jocului si sub lumina becurilor se creeaza imagine feerica. Pe cap ele au caschete confectionate din carton si imbracate in poleiala (spoiala) alba sau galbena, pe care au cusut margele viu colorate, tot sub diferite modele. In fata pe caschete, au tuiuri de negara (colilie) prinse cu ajutorul unei brose de cascheta. In mijlocul manunchiului de negara au cate o pana de fazan, unul dintre ei avand chiar pene scurte de paun. Pe umeri au epoleti de culoare albastra (s-au intalnit foarte rar si de culoare verde), de care se prinde matase colorata, lasata sa cada liber pe maneca,atat in fata cat si in spate. Unele doamne au in fata, incorporata in cascheta, o oglinda de dimensiuni mici. Peste costum au pus in tulpan (batic mare) viu colorat, aplicat in fata cu partea lui mai mare si marginile trecute peste umeri si prinse la spate. Pe acest tulpan se aplica mai multe randuri de margele viu colorate si paiete.

Domnii- sunt imbracati cu itari, pe care au cusuta o panglica rosie sub forma de vipusca. Pe camasa, incepand de la poale si pana la umeri sunt cusute siraguri de margele viu colorate. Pe poalele camasii, pana la brau, sunt cusute siraguri orizontale, unul langa altul, de panglici viu colorate, late de 2-3 cm fiecare. Pe piept si pe spate se pun in crucis cate doua benzi late de 15 cm. Acestea sunt si ele din catifea neagra. Pe ele sunt cusute globulete mici, cu diametrul de miximum 1 cm, viu colorate. Braiele sunt confectionate dintr0un material de culoare neagra, pe care au cusut,sub forma de motive geometrice, margele albe, galbene si paiete. De regula, nu se incinge cureaua peste un asemenea brau, el se prinde in laterala cu un ac de ssiguranta. Pe cap si ei au caschete din carton,pe care au lipit hartie lucioasa,alba sau galbena. Peste ea au aplicat mai multe siruri de margele dispuse in motive geometrice sau florale.

Atunci cand sunt primiti in casa unui gospodar, ei joaca, pereche-perechi, pornind din colturi opuse, unul catre altul, si numai la fluierul capitanului. Fiecare pereche joaca pe o anumita melodie, facand figuri foarte multe,acoperind prin miscari vioaie, energice, intreaga suprafata a locului unde joaca. Tot la fluierul capitanului perechea isi va inceta evolutia.

Tot pe o melodie voaie si ritmata vor evolua si mascatii. Dansul lor trebuie si reuseste sa starneasca mult haz. De cele mai multe ori, mascatii vor incerca sa ia la joc fete care asista la reprezentatia lor. Nu vor reusi acest lucru, pentru ca ei s vor repezi sa le ia la joc, iar ele se vor speria si vor fugi. Nici unul din participantii la acest ceremonial nu are nimic de spus. Nici macar jocul lor nu e punctat de strigaturi.

In final, gazda va multuli irozilor c-au trecu si pe la casa lui si nu l-au ocolit. Le va da si bani. Dupa ce primeste plata, capitanul fluiera puternic pentru a se face auzit. Ceilalti se aduna roeta si-l asculta. Capitanul anunta suma de bani pe care gazda a daruit-o societatii lor. Inreaga ceata striga puternic, intr-un glas : "Traiasca!". Capitanul spune ca nu s-a inteles. Banda raspunde mai puternic: "Traiasca!". Capitanul striga tare ca nu s-a auzit niciacum. Cetasii striga mai tare: "Traiasca!". Capitanul este multumit si mai adauga urari de sanatate pentru gazda si familia lui si le spune ca si la anul sa-i gaseasca voiosi si cu bucate pe masa.

2.BANDA LUI JIANU

Este unul din obiceiurile de Anul Nou, care nu se pierde si este foarte iubit de adolescenti, dar si de arborenii mai varstnici. Dovada aste faptul ca aceasta formatie este primita la cele mai multe case. Ca orice formatie, are si ea un capitan. Acesta intra in toate casele si solicita sa fie primit. "Primiti cu banda?" este intrebarea cel mai des auzita in noapteaq Anului Nou si cel mai mult asteptata de sateni. Dupa ce primeste acordul gazdei, capitanul isi cheama cetasii si, in fata inregii familii, in casa sau, daca vremea o permite, in curte incepe spectacolul, pentu ca "Banda lui Jianu" nu este sltceva decat teatru popular. Personajele acestui tetru popular sunt: capitanul, Jianul, doamna, turcul, soldatul, ciobanul, Alexa, Codrean, doi mascati. Uneori, formatia este insotita si de muzicanti.

Scenariul acestei formatii se desfasoara astfel:

Ciobanul - Buna seara, mai romane,

Seara Sfantului Vasile,

De cum seara s-a lasat

Noi cu banda ne-am luat.

Alexa - Mai Codrean cu chica lunga

Si la brau ciu iatagan,

Spulbera in calea lunga

Tu dai fata cu Cetan?

Codrean - Mai, dar ce ne pasa noua|

Caci in timp de vreme grea

Il avem pe Jianul nostru.

Alexa - Mai, dar Jianul nostru nu mai vine!

Codrean - Uite-l, vine prin poteci

Insotit de-ai lui haiduci,

Fie unul, fie doi,

Fie sigur printre noi.

Si chia singur dac-ar fi

El cu noi se va uni,

Si-mpreuna toti vom fi.

Jianul - Buna seara, dragii mei haiduci

Si ai codrilor voinici!

Toti - Buna seara, capitane!

Jianul - Mai, de cand stati prin codrii rataviti

N-ati vazut potera trecand pe aici?

Alexa - N-am vazut, draga Jianul nostru.

Caci, daca o vedeam

Aste arme-n piept puneam

Si-astazi noi bani aveam.

Jianul - Bravo, bravo, dragii mei haiduci

Si ai codrilor voinici!

Tu, Alexa si Codrea,

Sa-mi catati un cantec!

Codrean - Ce fel de cantec?

Jianu - Ca la noi, la codru.

Toti canta: -Mult mi-e dor si mult mi-e sete

Sa vad frunxa-n codru verde.

Mult mi-e dor si mult mi-e foame

Sa mananc din codrii poame,

Sa mananc flori de salcam.

Sa beau sange de pagan;

Sa mananc flori de trifoi

Sa beau sange de ciocoi!

Jianul - Bravo, bravo, dragii mei haiduci

Si ai codrilor voinici!

Cantecul ce mi l-ati cantat

M-a facut sa plang,

Iar vorbele ce mi le-ati spus

M-au intristat.

Jianul se adreseaza ciobanului

- Mai, dar tu asa cine esti?

Cu asta bata ce pazesti?

Cu ce nume te numesti?

Ciobanul - Eu sunt Nita Ciobanas

Dintre munti, ditre Carpati.

Daca nu te-ncredintezi

Am si-un catec sa-ti urez.

Jianul - Ia ureaza-l, mai!

Ciobanul (canta): - Eu sunt Nita Ciobanas

Tra, la, la, la

Ditre munti, dintre Carpati,

Tra, la, la, la, la

Bota-mi este a mea nevasta

Tra, la, la, la,la

Gluga-mi este a mea casa

Tra, la, la, la, la

Masa-mi sade-ntr-un picior,

Asternut, pamantul gol.

Capitanul: - Jianul,mic la stat

Si la brau bine-narmat

Numa-n arme si-ncapitanul custuri

Si la brau cu cinci pistoale

Sralucesc ca sfatil soare.

De cand in tara-a calcat,

Fara mila si pacat.

Jianul - Jur pe Sfantul Dumnezeu

Ca eu sunt Jianul cel ingrozitor

Ce face prada si omor.

Astia sunt haiducii mei

Care vara groaza-n voi.

Capitanul: - Pentru cuvintele ce-ati spus

Veti fi toti in lanturi pusi!

Turcul - Preda-te. Jiene, legat!

Ca de nu mori impuscat!

Jos armele de la brau!

La pamant cu voi, hotilor!

Ei arunca armele la podea, ingenuncheaza si li se pun lanturi la

maini de catre soldat si turc.

Jianul se adreseaza capitanului

- Sa traiti, domnule capitan!

Dati-ne voie sa cantam un cantec

Ca la noi, la codru.

Capitanul: - Ia cantati, ma,

Sa vad si eu

Ce poate canta un haiduc

In mijlocul codrului.

Toti canta: - Scumpa, scumpa mama, fiul tau dorit,

Vino, vino, maica, de-l vezi inlantuit!

Ca lanturile-s grele

Pe manuta mea

Si lacatul e mare

Si nu mai pot scapa.

Caci de la tine, maica,

Am supt sange haiducesc

Si am puteri cat sapte

Si-un sange romanesc.

Jianul canta: - Eu ma duc, codrul ramane,

Plang haiducii dupa mine

Dar nu le-am facut vreun bine.

Si de le-am facut vreun rau

Mi l-oi trage singur eu.

Alexa si Codrean canta

Colo-n vale, la izvor,

Sta Jianul fratior,

Cu mainile-n lantisor.

Jianul - Mai,de-o fi un bine-n lume

Si-am sa pot scapa,

Am s-arat lumii

Virtutea mea.

(Catre soldati):

-Ma, stand sub poala codrului

M-a palit un gandisor.

Soldatul - Spune-l, ma!

Jianul - Ma, tinere inarmat,

Ce sa-ti dau, sa fiu scapat

Si din lanturi dezlegat?

Soldatul - De mi-i da tu ce mi-i da,

Eu nimica n-oi lua.

Ca-n tara, cand am inrat

Sub drapel eu am jurat

Ca nimica n-oi lua

Nici tara nu mi-oi trada.

Jianul - Ma tinere, inarmat!

Iti dau o punga cu poli

Sa fiu eliberat de voi

Si-o punga cu mahmudele

Sa fiu eliberat din lanturi grele.

Soldatul (catre capitan):

-Sa traiti, domnule capitan!

Auziti ce spune Lianul ingrozitor?

Ca ne da o punga cu poli

Sa fie eliberat de noi.

Si-o punga cu mahmudela,

Sa fie eliberat de lanturile grele.

Capitanul - Ia-le banii, tinere-narmat!

Vom avea bani de iernat,

De varat

Si la toamna de-nsurat.

Jianul: - Baga mana-ntre pistoale!

Vei gasi o punga mare

Ia-o, ca sa fiu scapat

Si din lanturi dazlegat.

Soldatul merge la Jianu, ia punga cu bani si-o arunca spre capitan care o prinde si o pune la brau.

Jianul (catre capitan):

Acum armele sa le dati

Ca de noi nu mai scapati!

Armele, barbari pagani,

Ca va dam carnea la caini!

Capitanul - Care arme, ma, ale voastre?

Jianul - Da, ale noastre.

Capitanul - Luati-va armele!

Haiducii isi iau armele, le incing si apoi canta

-A scapat Jianul nostru,

Vai de voi, vai de oras,

Tremura in pieptul vostru

Inimilor-inimosi.

Tra, la, la, la, la, la

Capitanul (canta)

-A scapat Jianul vostru,

viclenia si vanzarea.

Vezi Jianul ce-a facut.

Noi murim de intristare.

Si el vesel a scapat.

Tra, la, la, la, la, la

Jianul - Eu ma plimb pe poteci

Insotit de-ai mei haiduci.

Toti au arme ca si mine

Si sunt tovarasi cu mine.

Tra, la, la, la, la, la

Turcul (catre fata):

Dar tu fata cine esti?

Cu ce nume te numesti?

Nu esti Zana Zorilor

Si spaima ciocoilor?

Fata: - Eu sunt sora lui Alexa

Si amanta lui Jian!

Jianul se repede la turc cu spada scoasa, gata sa I-o implante in piept. Ii zice rastit:

-Mai, turcule! N-ai buna pace

Sa-mi inrebi a mea amanta

Cine e si cum o chiama?

Ca-n furia ce ma gasesc

Eu pe loc te prapadesc.

C-a mea spada-I cu rugina.

Pentru pieptul tau e buna.

C-a mea spada-I ruginita

Pentru pieptul tau gatita.

Capitanul (zice Jianului):

-Haide, haide, mai curand

Ca te amestec cu pamant!

Ca sunt frate cu el

Si te tai ca si pe-un miel.

Ca el e frate cu mine

Si te tai ca si pe-un caine.

Jianul (canta doamnei):

-Copilita balauara,

Copilita mea,

Nu mai plange, fetisoara,

Ca ne-om mai vedea.

Eu ma duc acum in codrii

Bani s-agonisesc

Si cu tine, copilita,

Vreau sa logodesc!

Doamna (canta):

-Cale buna, baietele,

Du-te, du-te, du

Eu la gat nu pun margele

Pana nu vii tu,

Nici pe cap o floricica

N-am sa pun deloc,

Caci pe tine, baietele,

Te iubesc cu foc.

Toti canta: - Foaie verde de negara

Au intrat haiducii-n tara

Si tot prada si omoara

Si s-ascund in codrii iara.

Si tot prada si s-ascund

Si se duc in codri-afund.

Si-s condusi de-un capitan

Cu numele de Jian.

Si la brau cu cinci pistoale,

Stralucesc ca sfantul soare.

Ura, ura, sa traiasca

Banda noastra haiduceasca

Si gospodarul de casa!

Capitanul striga: Traiasca Romania libera!

Aici se incheie spectacolul. Capitanul primeste plata de la gospodarul casei. Fluiera puternic, spre a fi ascultat de toti, si s-anunta suma primita. La strigarea bandei, capitanul mai adauga multumiri gazdei si urarea ca in acesta casa sa fie belsug, copii multi si Dumnezeu sa le sporeasca de unde au cheltuit. Apoi banda se muta la alta casa.

Comuna Arbore este foarte bogata in elemente etnografice, printre care si obiceiurile de Anul Nou, dar de la an la an scade numarul formatiilor ce ar trebui sa duca mai departe specificul comunei, existand unii ani cand nu s-a mai umblat cu calutul, capra, ursul. De asemenea, de aproximativ 15 ani, cu Banda lui Jianu umbla numai elevi de scoala.