Impactul asupra peisajului si a altor factori de mediu in Bazinul Ruhr -Germania

O modalitate majora de impact asupra peisajului    o reprezinta mineritul care se extinde in valea Ruhr si in imprejurimi si care consta atat din lucrarile actuale (cariera si drumurile de transport), cat si dintr-o larga zona de lucrari miniere vechi. O mare parte din terenul pe care s-au desfasurat lucrarile vechi este considerat ca fiind semiabandonat, fara o destinatie bine stabilita.

Principala zona locuita este localitatea Ruhr. Asezari umane de mai mica extindere se

gasesc in lungul vailor sau raspandite pe versantii dealurilor.

Principalele doua limitari ale utilizarii terenului in zona studiata sunt generate de pantele abrupte si de grosimile mici ale stratului de sol fertil.

Din punct de vedere al Sistemului de clasificare a bonitatii terenurilor, practicat in Germania, majoritatea terenurilor din zona sunt grupate in clasa V, cu limitari datorate pantelor abrupte.

Unele zone sunt caracterizate, de asemenea, de limitari datorate grosimilor mici ale stratului de sol, aici fiind prezente fie straturi subtiri de sol natural dispuse direct peste roca de baza, fie zone perturbate cu straturi subtiri de sol formate prin alterarea rocilor de baza expuse.

Aflorimentele de roca acopera la randul lor o parte din peisaj, fie ca iviri naturale, fie ca urme lasate de exploatarile miniere vechi.

Aceste zone sunt grupate in clasa VI, compatibila doar cu producerea fanului si

exploatarea lemnului, dar nepotrivita cu vreo alta forma de productie agricola.

Este evident faptul ca principalul impact potential creat de activitatile miniere este dat de pierderea solului vegetal existent si a resurselor de utilizare a terenului pe suprafata ocupata de industire, impactul asupra peisajului si, in mai mica masura, de contaminarea solului.

Gradul de impact asupra utilizarii terenului depinde de calitatea solului afectat si de capacitatea de a diminua acest impact.

Activitate/ Caracteristici:

Pierderi temporare si permanente de sol ca rezultat al activitatii minere sunt zonele ce includ carierele, haldele de steril; sistemul iazului de decantare; uzina de procesare; stivele de sol vegetal; amenajari auxiliare, degradarea terenurilor agricole si forestiere ca urmare a depunerii particulelor in suspensie rezultate din activitati de constructie si din eroziune, zona din jurul Proiectului, cu impact potential asupra vegetatiei, pierderi de sol si de teren ca urmare a dezvoltarii proiectului. acestuia in timpul depozitarii si stivele de sol vegetal.

Activitati cu posibil impact in timpul fazei de inchidere

Actualele forme de utilizare a terenului din aceasta zona sunt reprezentate de exploatarea miniera actuala, lucrari miniere vechi inclusiv halde si aflorimente de roci din jurul acestora, plantatii de padure formate in special din conifere, zone locuite si peri-ur bane.

Zonele peri-urbane includ terenuri agricole de mici dimensiuni, utilizate ca pasuni si fanete.

O mare parte a zonei industriale, si mai ales cea propusa pentru dezvoltarea carierelor, este ocupata de lucrarile miniere vechi.

Zonele din jurul carierelor sunt fie acoperite cu vegetatie, fie sunt constituite

ca zone peri-urbane. Datorita grosimii reduse a stratului de sol si a pantelor abrupte, potentialul de utilizare al terenului este scazut (clasa VI de bonitate a terenului).

Actualele perimetre miniere nu sunt evaluate, deoarece utilizarea actuala a acestora nu se va schimba. Resursele de sol asociate vechilor zone miniere sunt in mare masura epuizate, dat fiind faptul ca cea mai mare parte a solului vegetal s-a pierdut in timpul exploatarii, ramanand fie aflorimente de roca, fie straturi subtiri de sol brut format prin alterarea in situ a rocii de baza. Solurile din zona lucrarilor miniere vechi nu pot asigura o utilizare productiva si nu sunt considerate ca fiind o resursa de sol importanta.

Principalul impact asupra terenului il reprezinta pierderea potentiala a utilizarii actuale a terenului. Lascara locala, aceasta suprafata pierduta este evaluata ca avand o importanta medie. La scara regionala, pierderea acestei arii cu sol de slaba calitate agricola are o semnificatie redusa.

Impactul secundar potential asupra productivitatii agricole a zonei invecinate este datorat sedimentarii prafului antrenat de pe suprafata uscata a iazului de decantare a sterilelor de procesare, a haldelor de roci sterile si a stivei de minereu sarac.

Diminuarea impactului asupra solului si subsolului

Din punct de vedere al utilizarii terenului si al impactului asupra oamenilor, strategiile de diminuare se concentreaza in jurul Planului de actiune pentru stramutare si relocare. Acest plan asigura faptul ca locuitorii afectati de preluarile de teren vor primi compensatii banesti in vederea minimizarii impactului asupra vietii lor sociale si asupra bunastarii economice.

Principala strategie pentru ameliorarea impactului asupra solurilor si utilizarii acestora este stabilirea unui plan de inchidere care sa maximizeze gradul de refacere a utilizarilor adecvate pentru solurile afectate, prin conservarea resurselor de sol ale zonei. Ca parte a strategiei de inchidere, resursele de sol din cadrul zonelor afectate vor fi indepartate inaintea inceperii exploatarii miniere si depozitate separat pentru a fi utilizate ca material de refacere in timpul inchiderii progresive si a celei finale.

Problemele de detaliu privind manevrarea, stocarea si inlocuirea solurilor vor fi tratate in planificarea inchiderii preliminare si finale a activitatilor miniere si a refacerii mediului.

Toate haldele de roci sterile vor ramane pe loc in momentul inchiderii si vor fi progresiv refacute, in timpul fazei operationale si de inchidere, in vederea unei utilizari ulterioare corespunzatoare. Strategia refacerii finale va fi conceputa astfel incat sa permita restabilirea utilizarii alternative ale terenului.

Inaintea depunerii rocilor sterile, solul va fi indepartat de pe amplasamentul haldelor si stocat pentru a fi utilizat ulterior in lucrarile de refacere a mediului. Rocile sunt in prezent analizate din punct de vedere al potentialului de generare a apelor acide. Stratul acoperitor care va fi depus in final peste aceste halde va fi proiectat astfel incat sa permita controlul oricaror contaminari potentiale si sa faciliteze dezvoltarea unei vegetatii durabile.

Depozitul de sterile de procesare va ocupa aproximativ 300 ha. Stratul de sol final care va acoperi sterilele depozitate este proiectat astfel incat sa fie evitate fenomenele de generare a apelor acide.

Suprafata sterilelor de procesare va fi acoperita cu o cuvertura finala proiectata astfel incat sa permita dezvoltarea unui strat de iarba, in scopul restabilirii sistemului de pajisti din aceasta zona.

Crearea acestei platforme de mare suprafata in cadrul vaii, va elimina limitarile impuse utilizarii terenului de inclinarea mare a pantelor, dand posibilitatea unei mai bune selectari a utilizarilor finale, inclusiv a oricaror combinatii de utilizari productive, de conservare naturala sau recreationale.

PROTEJAREA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

Situatia actuala este redata in sumar, in cele ce urmeaza.

Vegetatia

Zona Ruhr cuprinde un larg spectru peisagistic si vegetal. Factorii determinanti principali sunt reprezentati de topografie, materialul geologic parental si de clima. Date

fiind aceste conditii, raspandirea diverselor asociatii vegetale urmareste in general

aranjamentul liniar al vailor si crestelor. De asemenea, modele de utilizare antropica par sa urmareasca in general aceeasi configuratie.

Zona Proiectului constituie un exemplu clasic de interactiune a mai multor factori.

Variabilitatea naturala a habitatelor si ecosistemelor a fost fie redusa, fie accentuata in functie de diversele utilizari ale terenurilor. Deoarece aceste interactiuni s-au desfasurat in multiple forme pe parcursul a mai multe secole sau, probabil, milenii, este adesea imposibil sa se mai separe factorulnatural de cel de influenta antropogena asupra stratului vegetal.

Cercetarile de teren au inregistrat prezenta si aria de raspandire in cadrul zonei de studiu a 34 de tipuri specifice de asociatii vegetale, impartite in 11 categorii. Aceste categorii, localizate in zona industriala si in vecinatatea acesteia, include:

. terase/pante/promontorii/zone stancoase deschise;

. paduri de foioase;

. paduri de amestec;

. paduri de conifere;

. plantatii cu specii forestiere: arbori si arbusti;

. pajisti de cultura;

. mlastini;

. vegetatie subacvatica de adancime mica;

. vegetatie acvatica plutitoare.

In timpul investigatiilor de teren au fost identificate 279 de specii de plante, incluzand 233 specii de erbacee, 23 specii de arbusti si 23 specii de arbori. In timpul cercetarilor de teren nu au fost identificate specii de plante clasificate ca amenintate, pe cale de disparitie sau protejate intr-un alt mod.

Fauna terestra si acvatica

In zona Proiectului de refacere au fost identificate 82 de specii de pasari aflate in timpul perioadei de reproducere. O abordare prudenta a acestei observatii ar putea conduce la presupunerea ca toate aceste specii se inmultesc in zona studiata.

Cincizeci si cinci dintre speciile care se inmultesc in zona Proiectului, sunt

cuprinse in lista Conventiei de la Berna. Sase specii prezinta un interes din punct de vedere al conservarii speciilor, conform Directivei Uniunii Europene - "Pasari", necesitand masuri speciale de conservare ale habitatelor lor. Patru dintre acestea sunt specii de interes european privind conservarea speciilor, ale caror populatii sunt concentrate in Europa (SPEC II). Cinci specii sunt cuprinse atat in lista Conventiei de la Berna, cat si in listele Directivei Uniunii Europene -- "Pasari". Impreuna cu cele patru specii clasificate ca SPEC II, rezulta un total de noua specii identificate in zona Proiectului, prioritare din punct de vedere al conservarii.

Aceste specii sunt: Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Lanius collurio, Lullula arborea, Otus scops, Phoenicurus phoenicurus, Picus canus si Picus viridis.

In zona Proiectului au fost identificate cinci specii de amfibieni si patru specii de reptile. O specie de amfibieni (Hyla arborea) si o specie de reptila (Podarcis muralis) apar pe lista speciilor faunistice strict protejate (Conventia de la Berna), si ca specii 'vulnerabile' pe listele Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Salamandra salamandra, Bufo bufo si Anguis fragilis apar de asemenea pe listele IUCN la aceeasi categorie.

In timpul cercetarilor de teren din zona Proiectului au fost identificate douazeci si una de specii de mamifere. Doua specii de mamifere, ariciul rasaritean (Erinaceus concolor) si alunarul (Muscardinus avellanarius) apar ca specii 'vulnerabile' pe listele IUCN.

Au fost studiate macro-nevertebratele acvatice din habitatele care se dezvolta in raurile si lacurile din zona Proiectului si din imprejurimile acestuia. In plus, au fost aplicate mai multe tehnici cantitative de evaluare a calitatii biologice a acestor corpuri de apa.

Pestii (Carp sp.) au fost semnalati in lacurile locale din bazinele superioare ale vaii Ruhr.

Speciile de pesti lipsesc in general din cursurile de apa locale, datorita

caracteristicilor fizico-chimice nefavorabile dezvoltarii populatiilor piscicole.

Trasaturi ecologice semnificative

Rezultatele studiului conditiilor de baza indica faptul ca atat peisajul, cat si structura habitatelor au fost semnificativ influentate de activitatile umane. Deteriorarea zonei se refera la doua mari categorii si anume: deteriorarea prin schimbari structurale ale peisajului si deteriorarea prin schimbari la nivelul ecosistemelor. Aceste schimbari sunt atribuite: activitatilor miniere curente si trecute si poluarii aferente (incluzand scurgerile de ape acide); transformarii sistemelor forestiere naturale in pajisti; asezarilor umane si padurilor plantate; dezvoltarii unor sisteme seminaturale (lacuri artificiale);

exploatarii resurselor regenerabile. Iazul de decantare din valea Salistei reprezinta o astfel de zona perturbata in care depunerea sterilelor de procesare a condus la disparitia habitatelor.

Astfel de activitati au dus la schimbari semnificative in flora si fauna locala si, in consecinta, numarul habitatelor de interes pentru conservare este redus.

In zona Proiectului de reabilitare exista trei areale caracterizate de anumite trasaturi ecologice si care pot fi considerate semnificative:

. Aflorimentele de roci: localizate la nord-est de Ruhr, ocupa cele mai inalte puncte ale zonei Proiectului. Acest areal este format dintr-un amestec de habitate, incluzand pe cele de zona stancoasa deschisa care sunt unice in zona Proiectului.

Aceste aflorimente asigura habitatul catorva specii de erbacee, licheni, mamifere mici si pasari de prada apartinand nivelului superior al lantului trofic, cum ar fi Buteo buteo. Desi are o origine antropica, lacul asigura un habitat pentru numeroase specii acvatice, incluzand raci si broaste, si constituind in acelasi timp o sursa de apa pentru fauna salbatica locala. Din punct de vedereal biodiversitatii si peisajului, acest areal reprezinta este cea mai importanta trasatura ecologica a zonei Proiectului.

. Padurea din valea Ruhr: se gaseste in vecinatatea partii de nord-vest a vaii.

Complexul de asociatii vegetale include cateva dintre cele mai bune exemple de padure

foioasa de amestec din zona Proiectului, precum si o plantatie de molid norvegian. Padurea asigura habitatul pentru mai multe specii sensibile de pasari, dintre care se remarca o populatie stabila de ciocanitori cum ar fi ciocanitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopos medius), ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), ciocanitoarea sura (Picus canus) si ciocanitoarea (ghionoaia) verde (Picus viridis). Sunt prezente de asemenea, specii de amfibieni cum ar fi Salamandra salamandra.

. Padurea de fag din valea Ruhr: bazinul superior al acestei vai contine cele mai intinse

parcele continue de paduri de fag din zona Proiectului. Aceste parcele contin cea mai mare parte a speciilor de flora si fauna asociate padurilor de fag si reprezinta cele mai bune exemple de habitat autoregenerant de padure din zona Proiectului.

Suprafata intinsa si relativa izolare a acestor parcele asigura un habitat suficient pentru speciile sensibile de pasari, contribuind la diversitatea regionala a habitatelor de padure din vestul arealului ocupat de proiect.

Masuri de protejare a faunei si a florei terestre si acvatice

Legea privin protectia mediului elaborata de parlamentul german va dezvolta un Plan de conservare a biodiversitatii care va constitui o parte a studiului de impact asupra mediului. Acest plan va avea la baza legislatia nationala in vigoare si va tine seama de

politicile operationale relevante ale Grupului Bancii Mondiale, de directivele Uniunii Europene si de conventiile internationale, in masura in care acestea se aplica problemelor de conservare a biodiversitatii la nivelul Proiectului. Componentele cheie ale planului includ dezvoltarea unei baze cuprinzatoare de date privind mediul din zona ocupata de Proiect, managementul biodiversitatii, monitorizarea si educarea publicului.

Vaile raurilor au constituit cai traditionale de transport, de-a lungul acestora construindu-se gospodarii si localitati. Punctele de confluenta au devenit intersectii importante de drumuri si au constituit locul de amplasare a multor localitati din zona. Deoarece vaile sunt inguste, orasele s-au dezvoltat dupa un model liniar. In zona joasa a vailor, unde terenul este relativ plan, constructiile prezinta o densitate mare. Pe pantele abrupte ale dealurilor, casele sunt mai putine si mai razlete.

Terenurile situate in partea inferioara a versantilor sunt folosite in mod traditional pentru productia de fan, iar cele din Vaile raurilor au constituit cai traditionale de transport, de-a lungul acestora construindu- se gospodarii si localitati.

Punctele de confluenta au devenit intersectii importante de drumuri si au constitui locul

de amplasare a multor localitati din zona. Deoarece vaile sunt inguste, orasele s-au dezvoltat dupa un model liniar.

In zona joasa a vailor, unde terenul este relativ plan, constructiile prezinta o densitate mare. Pe pantele abrupte ale dealurilor, casele sunt mai putine si mai razlete. Terenurile situate in partea inferioara a versantilor sunt folosite in mod traditional pentru productia de fan.

Asezarile umane tind sa se dezvolte de-a lungul acestor vai, aici gasindu-se si cele mai dens populate zone.

Organizarea si dezvoltarea asezarilor umane in zona bazinului pare de asemenea rezultatul unei combinatii de factori agro-climatici si industriali:

. cele mai multe gospodarii au fost amplasate in partea inferioara a vailor, din vadite

considerente de ordin climatic, dar si pentru ca apa din parauri era necesara in cantitati mari ptentru spalarea carbunelui;

. gospodariile care sunt (sau erau) orientate mai putin pe activitati miniere si mai mult pe

agricultura, au avut tendinta de a se situa in zonele mai inalte;

Impactul Proiectului asupra oamenilor si bunurilor

Proiectul va aduce comunitatii beneficii economice si sociale, intre acestea numarandu-se reabilitarea zonelor si cursurilor de apa grav afectate, mentinerea sau dezvoltarea locurilor de munca, reconstructia si modernizarea comunitatilor moderne intr-un ambient imbunatatit, cresterea semnificativa a resurselor financiare pentru autoritatile locale, precum si conservarea si dezvoltarea patrimoniului cultural si istoric. Discutiile purtate arata ca cei mai multi locuitori din zona, impreuna cu reprezentantii alesi ai acestora spera ca Proiectul sa imbunatateasca conditiile grele de viata din prezent, atat pentru cei care opteaza pentru stramutare sau relocare cat si pentru cei care vor ramane in zona Proiectului sau in vecinatatea acesteia.

Reusita Proiectului este conditionata de protejarea asezarilor umane si a altor

obiective de interes public din zona miniera si din jurul acesteia. Principalele planuri de protejare sunt:

. Planul de atiune pentru stramutare si relocare;

. Planul de management al patrimoniului cultural.

Ambele planuri de management vor fi anexate raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si se vor conforma atat cu prevederile legislatiei nationale, cat si cu directivele, politicile si ghidurile internationale, mai ales cu cele stabilite de Uniunea Europeana si de Grupul Bancii Mondiale.