Judetul Arges

I.Studiul cunoasterii

1.Prezentarea generala a judetului Arges

Asezarea geografica Judetul Arges este situat in jumatatea de sud a tarii in bazinul superior al raului cu acelasi nume. De la acest curs de apa desemnat de Herodot, parintele istoriei, inca din secolul al V-lea i.e.n., sub denumirea de Argessis, isi va trage numele si judetul la care ne referim. Paralela 45^o latitudine nordica imparte jumatatea suprafata judetului Arges in parti aproximativ egale, iar meridianul de 25^o longitudine estica il strabate pe la Vest de Campulung si Est de Pitesti. El se margineste la E si N-E cu judetul Dambovita si Brasov, la Vest cu judetul Olt si Valcea, la Nord cu judetul Brasov si Sibiu, urmarind creasta muntilor Fagaras si transversal Muntii Piatra Craiului si culoarul Rucar-Bran, iar la Sud cu judetul Teleorman. Suprafata judetului este de 6801 km², ceea ce reprezinta circa 3% din intreaga suprafata a tarii, numarandu-se printre judetele mijlocii ca intindere.

Nivel de dezvoltare economico-social.

Numarul somerilor este in scadere, cu o rata a somajului din ce in ce mai mica (in 2005 fiind de 6,3%). Datorita dezvoltarii unitatilor hoteliere, tot mai multi oameni prefera sa lucreze in acest domeniu, nemaidorindu-si sa lucreze in alte ramuri ale industriei, fapt demonstrat de o rata mai mare a celor ce lucreaza in industria hoteliera si o scadere a celor ce lucreaza in alte ramuri ale industriei. Veniturile populatiei au fost in crestere, dar    fata de media anului 2004, care a fost de circa 3,5 milioane lei vechi, acestea nu au avut totusi o crestere prea mare.

Cai de acces. Exista 3 drumuri principale: primul este cel care vine prin Brasov si Bran spre Campulung si de aici spre Curtea de Arges, ori spre Targoviste si mai departe catre Bucuresti si ajunge pana la linia Dunarii, la Giurgiu. Al doilea drum, porneste din Transilvania prin Sibiu, apoi Valea Oltului, Salatuc, Curtea de Arges. Al treilea porneste din Curtea de Arges spre Pitesti si Bucuresti, intalnindu-se la podul de trecere spre raul Arges cu drumul ce vine de la Campulung la Pitesti.

Infrastructura generala. Populatia este de 677.246, din care 49,01% (331.918) barbati si 50,99% (345.328) femei. Populatia urbana detine 47 % (321.353) si rurala 52,55% (355.893). Densitatea este de 99 locuitori pe km². Structura pe nationalitati 98 % romani, 0,95% rromi, 0,06 maghiari, 0,09 minoritati. Resedinta judetului este municipiul Pitesti. Alte orase sunt: Campulung, Costesti, Curtea de Arges, Mioveni , Topoloveni. Exista 93 de comune si 576 de sate.

2.Valori ale patrimoniului turistic al zonei

A.     Valori    naturale

Relieful.Este variat, reprezentat prin trei mari unitati care coboara de la nord la sud. Unitatea montana ocupa aproximativ 25% din suprafata Argesului si se desfasoara in partea de nord a acesteia pe directia est-vest (circa 40km) cuprinzand culmea Muntilor Fagaras dominata de cele mai inalte varfuri din Carpatii Romaniei (Moldoveanu 2544m, altitudine maxima a lantului carpatic romanesc, Negoiu 2535m, situate la limita cu judetul Brasov si Sibiu, Iezer-Papusa 2462m, Ghitu 1622m, Frunti 1534m). Partea centrala a judetului Arges este ocupata in proportie de 55% de regiunile deluroase (Muscelele Argesului) si de subunitati ale podisului Getic, iar regiunea de sud, de subunitati ale Campiei Romane (Campia Pitestiului si un sector al campiei Gavanu-Burdea). Campiile argesene au lunci nu prea largi, ocupa o suprafata mica a judetului fiind dispuse de regula pe malurile raurilor Arges, Cotmeana, Dambovita, Teleorman.

Clima.Este temperat-continentala cu temperaturi medii anuale ce prezinta diferentieri altitudinale cuprinse intre -2^o C pe crestele inalte ale muntilor Fagaras, vanturi dominate din Nord-Vest (18%) si din Vest (14%), cu viteze medii anuale de 2,3m/s pentru directia N-V si 1,8 m/s pentru cea din Vest.Viteze mai mari inregistreaza pe culmile muntilor Fagaras,mai ales iarna, cand ating valoarea maxima de 50-60m/s.Valoarea medie anuala in zona muntoasa a precipitatiilor fiind cuprinsa intre 1200-1400mm. In zona deluroasa si de podis climatul devine moderat, cu temperature medii anuale intre 6-7^o C, precipitatiile fiind mai abundente in zona muscelelor (800-900mm). In campie temperatura medie anuala atinge 10,5⁰ C, iar precipitatiile atmosferice scad la 600 mm. Temperatura maxima absoluta 41,0^o C s-a inregistrat la statia Golestii-Badii (in Topoloveni) la 14.08.1946, iar temperatura minima absoluta -31^o C la Campulung Muscel la 24.12.1933. Iernile argesene sunt in general lungi inregistrand aproximativ 170 de zile de iarna pe an, fara inghet. Un element interesant il constituie durata medie a stratului de zapada (150-200 zile in etajul superior al muntilor, 80-120 in depresiunea Rucar, 60-80 in zona de deal si sub 50 de zile in campie).

Hidrografia.Raurile. Cu o densitate mare si debite bogate este reprezentata in principal prin cursul superior al raului Arges, care colecteaza direct sau prin intermediul afluentilor sai majoritatea raurilor judetului Arges, printre care Valsan, raul Doamnei cu afluentii sai Raul Targului si Budisteanca. Prtea de N-V a judetului este drenata de un sector de vale al raului Topolog, iar partea de Sud de cursurile superioare ale raurilor Cotmeana, Teleorman, Dambovnic si Neajlov. Raul Arges strabate teritoriul judetului pe 125 km si la iesirea din spatiul argesean insumeaza un debit de aproximativ 35 m/s.

Lacuri glaciare. In zona montana inalta se afla 20 de lacuri glaciare (Capra, Caltun, Buda, Podul Giurgiului, Paltinu), dintre care lacul Vidraru fiind cel mai mare. Pe Dambovita se afla lacul de acumulare Pecineagul. In peisajul judetului se inscriu si lacuri de acumulare de pe Raul Arges, ce dispune de un bazin hidrografic de 12.500 km², din care valorificati sunt aproximativ 745 km². Exita 17 obiective printre care Vidraru, Oesti, Albesti. Lacurile Valcelele si Budeasa se numara printre cele mai mari dupa lacul Vidraru. In sudul judetului iazurile naturale din Piemontul Cotmenei ca si cele create de om pe raurile de ses devin locuri de atractii pentru pescarii sportivi.

Flora.Are o distributie etajata in functie de unitatile de relief. In zona de campie se dezvolta palcuri de cer si de garnita, uneori si de stejar pedunculat, care alterneaza cu pajisti stepizate si cu terenuri agricole; in regiunile deluroase si de podis sau montana joasa intre 300-1300 m atitudine se desfasoara etajul padurilor de foioase alcatuit din gorun, carpen in amestec cu fag, iar la altitudini cuprinse intre 1300-1800m se desfasoara etajul padurilor de brad si molid. Etajele subalpin si alpin la peste 1800m sunt constituite din tufarisuri (jnepeni, ienupar) ce alterneaza cu pajisti alpine formand o importanta baza furajera pentru pasunatul sezonier. In Muntii Fagaras se mai pastreaza palcuri de zambru, relict glaciar. Flora argeseana cuprinde pe langa o sumedenie de plante foarte folosite omului pentru consum (fragi, zmeura, mure) sau in elemente florare rare, ocrotite de lege cum sunt: smardanul, iedera galbena, ghintura galbena, floarea de colt.

Fauna.Domeniul forestier este alcatuit din mamifere de interes cinegitic printre care: cerbi, mistreti, ursi, caprioare, lupi, vulpi, rasi, veverite, jderi, pisica salbatica, dihor, popandau, prepelite, potarniche. Cel mai valoros element il reprezinta capra neagra cu o frecvena mare pe crestele Muntilor Fagaras, declarata monument al naturii si ocrotita de lege. Avifauna include cocosul de munte, ierunca, vultur plesuv, acvila de piatra, cinteza. In zona de campie sunt frecvente rozatoare: soareci, iepuri, harciogi, soparle, uliii. Apele sunt populate de pastravi, mreana, crap, caras. O specie endemica deosebit de interesanta este Romanichtys Valsanicola, intalnit numai intr-o mica portiune a Raului Arges si Valsan. Pe lacurile de acumulare apar in numar mare pasari de balta, cum ar fi rata salbatica, gasca cenusie, barza.

Resurse naturale.Sunt reprezentate printr-o gama variata de produse ale solului si subsolului: padurea (289.974 ha), zacaminte de petrol si gaze naturale (Bogati, Leordeni, Cocu, Merisani, Mirosi), de lihnit (Poienarii de Muscel, Berevoesti, Godeni, Poienari, Jugur si Boteni), sare (Slatioara), gips (Stanesti, Onesti), calcar ornamental (Albestii de Muscel), calcar pentru ciment (Mateias, Dragoslavele), argile comune (Budeasa, Campulung, Leordeni), gresii (Bradetu), balast in albiile raurilor. Izvoarele cu ape minerale sulfuroase cu valoare terapeutica sunt intalnite la Bradetu, Bughea de Jos. Lantul de hidrocentrale de pe Arges contribuie la o valorificare complexa a bogatelor resurse hidroenergetice ale judetului.

Arii protejate.Pe teritoriul judetului se afla partea sudica a rezervatiei Piatra Craiului Mare, care, luaind in considerare vegetatia, cuprinde etajele montan superior, subalpin si alpin. Dintre speciile declarate monumente ale naturii sunt Garofita Pietrei Craiului, endemism floristic, floarea de colt, ghintura galbena, sangele voinicului, papucul doamnei, angelica, tisa. In lunca Dambovnicului, pe o suprafata de 3 ha, se gaseste un covor de narcise albe cu o corola cu marginile rosii. Zona a fost declarata rezervatie floristica. Dintre animalele rare, pe primul loc se situeaza capra neagra din muntii Fagaras si Piatra Craiului, rasul, cocosul de munte, dropia, corbul; in apele raului Valsan a fost descoperit in 1956 cel mai rar peste din fauna tarii noastre, aspretele. La Albestii de Muscel se afla doua rezervatii geologice: una reprezentata prin calcare si numuliti, cealalta prin granitul de albesti, o rezervatie paleontologica.

B.     Atractii antropice

Obiective arheologice.In urma sapaturilor arheologice s-au scos la iveala asezari omenesti mai bine de 4 milenii, pe Valea Dambovnicului, Mozacului, Neajlv si Arges. Urme ale unor comunitati umane stravechi specifice epocilor Gumelnita, bronzului si fierului au fost identificate la Teiu si Titesti. S-a constatat o larga vietuire in epocile geto-daca si romana. Astfel, in nord-vestul judetului a fost descoperita o asezare dacica datand din sec 3 i.e.n Dovezi ale locuirii permanente se afla la Castrul Roman de la Jidava de langa Campulung Muscel, ca si cele de la Purcareni si Rucar.

Obiective istorice.Printre obiectivele istorice se afla Castrul-Jidava (la 4 km de Campulung), castrul roman, ce are aproximativ 10.000 m ², unul dintre cele mai bine pastrate in tara noastra. Curtea Domneasca -Curtea de Arges este un alt monument istoric. A fost prima resedinta a domnitorilor Tarii Romanesti si pastreaza traditia arhitecturala populara, fiind construita din pietre de rau. Un alt monument istoric este Cetatea Poienari (la 2 km de Capatanenii Pamanteni) construit pe muntele Cetatuia de Vlad Tepes. Alte monumente istorice sunt: cetatea geto-dacica Cetateni (26 km de Campulung), cetatea Negru -Voda, amsamblul "Baratia" din Campulung.

Obiective religioase.Manastirea Curtea de Arges (150 km de Bucuresti si la 38 km NV de Pitesti), este o adevarata bijuterie arheologica inaltata de Neagoe Basarab si surprinde prin bogatia, fastul si stralucirea ei. Manastiea Negru-Voda din Campulung, zidita de Radu Negru-Voievod, este un alt obiectiv turistic religios. Biserica Domeasca din Pitesti si biserica Baratia din Campulung, surprind prin stralucirea si bogatia lor.

Obiective etnografice.Localitatea Dragoslavele este un adevarat muzeu in aer liber al arhitecturii populare muscelene, caracterizat prin simplitatea formelor, acuratetea volumelor si a unitatilor de compozitie. Localitatea Leresti, situata la 8km de Campulung, este un adevarat sat turistic, centru de trasaturi populare si case in stil muscelean, frumos amenajate.Alt obiectiv etnografic este Musatesti, centru de ceramica rosie, smaltuita si nesmaltuita,dar si Topoloveni, care este centru de artizanat de veche traditie (tesaturi, cusaturi, ceramica).

Obiective socio-culturale.Complexul muzeal Golesti se afla la 9 km de Pitesti si are ca nucleu conacul construit in 1640. Acest complex include o biserica si o "baie turceasca", fiind singura constructie de acest fel din tara, pastrata integral. Muzeul pomiculturii si viticulturii-Golesti, e amenajat in aer liber, prezentand 150 de constructii-gospodarii. In Namaiesti se afla si casa memoriala a poetului George Toparceanu, ce expune obiecte si documente care ilustreaza viata si activitatea autorului.

Arhitectura popularaArgesul are o arhitectura populara relativ distincta, necesitatile de ordin economic sau cele de aparare punandu-si amprenta pe configuratia caselor din asezarile cuprinse intre Topolog si Dambovita. Arhitectura zonala capata o nota de grandoare conferita si de utilizarea in mod armonios a unor materiale usor prelucrabile: lemn, piatra. Tehnica "lacritelor" (constand in "imbracarea in caramizi a pietrelor de rau pentru regularizarea zidirilor), este utilizata la Curtea Domneasca de la Curtea de Arges, dar si de mesterii tarani.

O ingenioasa rezolvare a extinderii spatiului afectat produselor pomicole se constata si in cazul caselor cu foisor.Foisorul permite prelungirea perimetrului    beciului, sporind capacitatea acestuia de depozitare. Se semnaleaza o diversitate de decoratii murale in cazul caselor cu sala aparata de un parapet si inaltate pe soclu masiv de piatra (Leresti, Davidesti) sau decoratii rezultate din utilizarea traforurilor la balustrade. Constructiile joase din partea sudica a judetului (case, pivnite) prezinta ornamente la stalpii prispei sau la fruntarii (zona Costesti-Sapata).

Bisericile din lemn, care s-au inaltat pe vaile si muscelele Argesului, au la intrare pridvoare de casa taraneasca. Vestitii maestrii cruceri au transformat lemnul in dantelarii asezate in jurul usilor si ferestrelor, in "capete de cai" la cosoroabe, in "flori de crin" la capitelurilor stalpilor. Cele din Cuca, Moraresti, Draganu sunt, ca si casele durate de mesterii tarani, marturii incontestabile ale capacitatii creatoare a oamenilor acestui pamant.

Traditii folclorice.Din timpuri imemorabile, populatia care traia in spatiul argesean s-a indeletnicit in functie de zona si epoca cu procurarea si producerea celor mai necesare traiului (vanat, pescuit, lucrarea pamantului). O data cu perfectionarea mijloacelor de productie, munca s-a diversificat si au aparut noi meserii: prelucrarea metalului, tesutul panzei, cojocaritul, prelucrarea lemnului, cioplitul pietrei, fabricarea caramizii.

Prin relevarea sentimentelor si aspiratiilor poporului, folclorul a ramas si ramane cheia de bolta a intelegerii sufletului oamenilor acestor pamanturi. La hora satului, jocul popular e culoare si ritm, reprezentand manifestarea cea mai puternica a bucuriei de a trai. Molcome sau vulcanice, jocurile populare din Arges (Hora, Sarba, Ciuleandra, Braul, Calusul, Ungurica) reflectand temperamentul celor care le-au creat si le-au pastrat. In satele din sudul judetului se joaca Hora Calusului, Joiana, Murguletul, iar in nord "Brau pe burdui".

In Arges, Anul Nou incepe cu evocarea lui "Badica Traian", insotita de urarile de belsug ale "plugusorului" si "sorcovei". Cultul muncii se regaseste in balaba mesterului Manole.

Miscarea artistica de amatori din Arges se afirma temeinic pe plan national si international. Orchestrele de muzica populara "Doina Argesului" din Pitesti, "Brauletul" din Campulung, ansamblul folcloric "Argesul formatiile de dansuri ale caminelor culturale poarta in timp izvorul vesnic viu al creatiei populare argesene.

Contributia personala

1.Analiza SWOT

Analiza Swot presupune luarea in calcul a urmatoarelor elemente: strengths (puncte tari), weaknesses (puncte slabe),opportunities(oportunitati) si threats (amenintari), pe care zona rurala a judetului Arges le detine.

2.Propuneri de dezvoltare si valorificare a turismului rural

Turismul rural isi desfasoara activitatea in spatiul rural, avand o sfera de cuprindere mai larga decat agroturismul si dispune de o structura functionala de servicii si cazare eterogena. Satul reprezinta expresia legaturii omului cu natura si reprezinta un cadru de asezare umana plurifunctionala. Activitatea de baza a acestei structuri este caracteristica prestatorilor de servicii turistice si are caracter permanent. Dintre structurile turismului rural care se desfasoara in spatiul rural, fac parte: pensiuni turistice, moteluri, campinguri, sate de vacanta si alte forme organizatorice create in scopul dezvoltarii turismului rural.

Judetul Arges are o mare posibilitate de dezvoltare a turismului in spatiul rural. Veniturile realizate din aceasta activitate - urmare a cointeresarii satenilor pentru practicarea turismului prin inchirierea de locuinte si comercializarea produselor naturale sau antrenarea turistilor la activitatile agricole, pot contribui substantial la cresterea nivelului de trai si civilizatie.

Configuratia geografica a judetului Arges ofera conditii ideale pentru turismul propriu-zis, cat si constituind o mare rezerva ca potential valorificat inca la scara mica, cu atat mai importanta cu cat reprezinta o posibila sursa de venituri valutare care influenteaza si care poate fi pusa in valoare in termen relativ scurt cu investitii minime.

Prin dezvoltarea turismului rural se doreste intoarcerea la natura, cunoasterea si adeziunea temporara la grupul de apartenenta specifica zonelor rurale, cunoasterea cadrului natural, sporirea creativitii, cunoasterea frumusetii, a puritatii si armoniei naturii, cunoasterea obiceiurilor gastronomice, a artizanatului, a obiceiurilor satesti, a sporturilor care se pot realiza.

Consider ca turismul rural trebuie sa-si evalueze mult mai riguros sansele de relansare, sa redevina una din ramurile prioritare ale economiei romanesti. Aceasta se poate face prin crearea de noi locuri de munca, transferul geografic de resurse, amenajarea si sistematizarea teritoriului, echilibrul balantei de plati, intregrarea mai rapida, extinderea retelelor de strazi si drumuri ce vor permite legatura intre centrele emitatoare de turisti si zonele receptoare ale spatiului turistic rural.

Prin punerea in valoare a ofertei de cazare si servicii a tuturor structurilor turismului rural, se dezvolta circuitul turistic rural. In ultima vreme, acest circuit este din ce in ce mai mare, cauzata de noile extensii pe care le-a capatat turismul rural.

Accesul in zona rurala poate fi realizat prin intermediul caii ferate. Comunicatiile sunt un alt pilon important de dezvoltare a turismului in spatiul rural. Ar trebui realizate noi sisteme de comunicatie telefonica (extinderea telemobilului si a radiocomunicatiei), dar si implementarea cat mai rapida a centralei de rezervari pentru turismul rural si exploatarea sa in conditii de ridicata eficienta. Turistul trebuie sa aibe libertate de miscare, sa se poata bucura in voie de frumusetile naturii, sa poate respira un aer curat, sa mance o mancare cat mai naturala, sa bea o apa rece de la izvor.

Pentru ca turistul sa fie cat mai atras de zonele rurale, ar trebui amenajate spatii de cazare cat mai mici cu cat mai putine locuri de cazare, pentru a crea o imtimitate, unde acestia sa fie tratati ca niste copii. Aceste spatii de cazare ar trebui amplasate in zone cat mai linistite care ofera un peisaj mirific (in apropierea izvoarelor care clipocesc agale, in paduri, unde singurul zgomot e doar ciripitul pasarilor, sau in pasuni, care ofera o recreere totala). Pe timp de vara ar trebui organizate vanatori sau drumetii. De asemenea pentru iarna ar trebui organizate cat mai multe programe de recreere, prin organizarea alpinismului, prin echiparea cat mai buna a zonelor de cazare, prin dezvoltatrea agrementului (plimbari cu caleasca sau cu saniile, inchirieri de echipamente de iarna, inchirieri de autovehicule). Pe tot parcursul anului ar trebui sa existe    popasuri turistice cu gratare in aer liber, unde fiecare turist isi poate pregati o gustare.

Satul argesean poate fi componenta mai multor tipuri de produse turistice. Poate fi destinatia vacantelor la tara, gazda unui seminar, popas de o noapte, atelierul deprinderilor unor mestesuguri populare sau sau al realizarii unor noi performante (ceramica, olarit, cioplit lemn, impletit nuiele), scena initierii in arta dansului sau a cantatului popular. Satul turistic poseda diverse produse turistice, care folosesc simultan sau alternativ acceasi baza tehnico-materiala si aceleasi atractii turistice (folclor, peisaje, monumente istorice, resurse naturale).

3.Traseul montan Piatra Craiului-Fagaras si masivul Leaota

Treapta inalta a reliefului judetului Arges cuprinde masivele montane Fagaras, Iezer-Papusa, Piatra-Craiului si Leaota, zone cu o mare atractie turistica, ce beneficiaza in valorificarea potentialului lor turistic de existenta unor cai de comunicatie moderne. Majoritatea acestor cai sunt asfaltate si se continua prin drumuri forestiere.

Traseul de creasta al Pietrei Craiului se poate realiza pornind de pe versantul estic al Pietrei-Craiului, unde exista un singur popas: complexul turistic de la Brusturet. Acest complex se afla in poiana de la confluenta a doua vai: Valea cu Apa si Valea Seaca Pietrelor, la o altitudine de 995m. Dupa o jumatate de ora de mers pe jos de la cabana Brusturet, se ajunge in Poiana Funduri, presarata cu stane, iar in apropierea acesteia se afla Stanele din Funduri. Aici se afla cabana Curmatura. Un urcus usor ne readuce pe coasta, de unde ne apare in fata Turnul Pietrei-Craiului (1923m), ultimul varf al Crestei Pietrei-Craiului. De la Curmatura Foii se urmareste spre vest cumpana de ape dintre Valea Dambovitei si izvorul Lerescu, prin Piscul Manastirii. Pe langa stana de aici se coboara o poteca ce duce pe langa varful Fagetelul Caprii, ce duce spre Curmatura Lerescu. Intre aceasta si Curmatura Zirnei se pot admira padurea de molid, vegetatia de jnepeni si ienuperi, varful Papusa, Lutele, Berivoiu Mare.

Se merge in continuare catre Saua Podragu, in apropierea caruia se pot admira lacul si barajul Vidrarul, Cabana Podragul, Cabana Turnuri. Pentru innoptare se coboara in complexul turistic Balea-Lac. Darea in functiune a liniei telecabinei de la Cabana Balea-Cascada usureaza accesul la complexul Balea-Lac si scurteaza timpul de ascensiune in zona de creasta. De la cabana Balea-Lac se iese prin saua Paltinului , se trece de versantul vaii Doamnei, si se ajunge aproape de varful Negoiu (2535m), apoi se ajunge la Saua Suru.

Masivul Leaota se afla in nord-estul judetului Arges. Traseele turistice dinspre valea Dambovitei urmaresc de la inceput firul vailor cu obarsii in inima muntilor cristalini, de-a lungul drumurilor forestiere. De pe cuprinsul satului Stoienesti pornesc trei trasee spre varful Leaota: pe valea lui Coman (ce duce pe varful Romanescu, apoi la cabana Leaota-1370m altitudine), pe Valea Badenilor (din satul Badeni de pa valea Dambovitei), Rucar-Cheile Ghimbavului (porneste din centrul satului Rucar si merge la dreapta spre valea Dambovitei).

Cuprins

I.Studiul cunoasterii

1.Prezentarea generala a judetului

2.Valori ale patrimoniului turistic

A) Valori naturale

B)Valori antropice

II.Contributie personala

1.Analiza SWOT

2.Propuneri de dezvoltare si valorificare a turismului rural

3. Traseul montan Piatra Craiului-Fagaras si masivul Leaota

Academia de Studii Economice

Facultatea Comert

Specializarea Turism

Stadiul actual al dezvoltarii si promovarii turistice in judetul Arges

Autor: Tutara Ivona

Grupa 404

Anul III

Bucuresti 2006

Bibliografie

1.Puiu Nistoreanu: Turismul rural, o afacere mica cu perpectiva mari,    Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1999.

2.St. Mitrache, V. Manole, M. Stoian, F. Bran, I. Istrate: Agroturism si turism rural, Editura didactica, Bucuresti 1996

3.N. Stoicescu, I.Popescu Argesel: Ghid turistic al judetului Arges,Bucuresti 1995

4.V. Cucu: Romania -Ghid-atlas al monumentelor istorice, Editura stiintifica, Bucuresti 1999

5.Ghidul turistic al Romaniei, Bucuresti 2000

6.F. Tuca, Ghe. Cristache, N. Leonachescu, N. Ionescu: Judetul Arges, Editura economica, Bucuresti 2000

7.Dan Ghinea: Enciclopedia geografica a Romaniei, volumul I, Bucuresti 2000

8.Institutul national de statistica -Directia judeteana Arges

9.www.antrec.ro