	Biologie	Chimie	Didactica	Fizica	Geografie	Informatica
	Istorie	Literatura	Matematica	Psihologie

Geografie

Index » educatie » Geografie
» Localitatea Bucerdea Granoasa pe coordonatele dezvoltarii istorice-sociale din trecut prezent

Localitatea Bucerdea Granoasa pe coordonatele dezvoltarii istorice-sociale din trecut prezent

BUCERDEA GRANOASA

istoria unei localitati din Transilvania

CUVANT INAINTE

Prin abordarea temei "Localitatea Bucerdea Granoasa pe coordonatele dezvoltarii istorice-sociale din trecut prezent", incerc ca, din tezaurul istoriografiei romanesti, urme arheologice, documente si marturii locale, din evolutia politica si economico-sociala din trecut si prezent, din perspectivele de dezvoltare prevazute in planul economic si social in profil teritorial, sa conturez istoricul localitatii natale.

Istoricul localitatii, - ca de altfel al tuturor localitatilor tarii - face parte integrata din istoria milenara a poporului nostru, care in acest an isi sarbatoreste 2050 ani de la crearea primului stat centralizat si independent, sub conducerea lui Burebista.

In incercarea mea modesta de a elabora aceasta lucrare, am plecat de la convingerea ca orice localitate a patriei noastre mare sau mica, reprezinta un punct luminos pe trupul tarii si ca atare suntem datori sa facem cunoscute trecutul si prezentul, pentru ca tanara generatie din scoala sau din afara ei sa-si cunoasca in contextul trecutului comun al intregului nostru popor si trecutul localitatii lor.

Materialele necesare intocmirii lucrarii de fata am inceput sa le strang cu ani in urma, folosindu-le totodata ca documente locale si integrandu-le la predarea istoriei la clasele V-VIII si de catre invatatori la clasele a IV-a.

In activitatea extrascolara si in afara clasei cu elevii, in cadrul cercului de istorie cu elevii am colectionat diferite obiecte arheologice si etnografice, pe care le-am expus intr-un micro-muzeu organizat in cadrul scolii, iar o parte din ele au fost descrise si publicate in revista Apulum.

Tinand seama ca pentru istoricul unei localitati - mai ales mica - cum este cazul si celei de care ma ocup, nu se gasesc date, documente, etc. inserate in mod cronologic si pentru toate perioadele de timp, am fost nevoit sa apelez si la lucrarile de specialitate aparute de-a lungul timpului sau la lucrari de beletristica, unde au fost mentionate date si evenimente despre localitatea Bucerdea Granoasa, dar in aceeasi masura am folosit si documentele inedite, marturii, constatari personale si altele.

Regretam faptul ca o mare parte din arhiva fostei primarii Bucerdea Granoasa a fost distrusa in timpul ultimului razboi mondial, iar o parte - din necunostinta de cauza - chiar si dupa aceea. La fel micro-muzeul scolii avea inainte de razboi peste 250 piese care de asemenea au fost distruse.

De un mare folos in intocmirea lucrarii mi-au fost documentele si lucrarile ce le-am gasit la Arhivele Statului din Alba-Iulia si la filiala acestora din Blaj, la Biblioteca documentara "Timotei Cipariu" din Blaj, Muzeul de istorie din Blaj, la unii profesori de istorie din zona Blajului. De asemenea am mai folosit unele documente oficiale ramase la Primaria Bucerdea Granoasa si arhivele celor doua biserici (ortodoxa si reformata).

De un mare folos mi-a fost si colaborarea cu colegii din scoala care sunt de aceeasi specialitate si au avut tangente cu problemele care ma preocupau.

AUTORUL

I. CADRUL NATURAL

1.1. Asezarea geografica

Luand ca reper orasul Blaj - unul dintre cele mai vechi centre ale culturii noastre, asezat la confluenta celor doua Tarnave - si plecand inspre Teius cu trenul sau autobuzul pe drumul National 14 ajungand in dreptul satului Craciunelul de Jos (cca. 7 km de Blaj), pe colinele dinspre nord se inalta turnul de apa a fostei ferme zootehnice I.A.S. Blaj - sectia Bucerdea Granoasa, turnul conic acoperit cu sindrila a Bisericii Reformate si multe acoperisuri de case.

Departarea localitatii de municipiul Alba-Iulia este de cca. 32 km si este legata de resedinta judetului prin drumul asfaltat Bucerdea - Craciunel, iar de acolo prin drumurile nationale Targu Mures -Blaj - Teius si Cluj-Sibiu.

Dar plecand din centrul satului Craciunel vom parcurge cam 3 km si vom ajunge in centrul satului Bucerdea. Numai indicatorul de localitate asezat marcheaza limita dintre cele doua localitati.

Dinspre Craciunel spre Bucerdea pe drumul numit la urcare "hula Craciunelului" drum asfaltat care ajunge la moara taraneasca Bucerdea si partea de nord-vest a satului la punctul numit "Podul stanii" vom intalni o varietate de aspecte edilitare vechi si noi ale satului.

Precizand mai exact pozitia localitatii aratam coordonatele geografice ale acesteia: longitudine estica 23 , iar latitudine nordica 46

1.2. Vatra satului

In continuare incepe satul propriu zis, parte a satului care se numeste "Molumba" si "Cinepi". Este partea mai noua a satului cu ulite drepte, case noi construite sau renovate in proportie de 98%. Este partea cea mai frumoasa a satului asezata pe o intindere dreapta, unde sunt prevazute noile extinderi de locuinte, atat in gradinile intinse ale gospodariilor, cat si pe partea dreapta a drumului pe o fasie de-a lungul drumului unde in spre vatra veche a satului mai sunt construite inca 7-8 case noi.

Continuand drumul pe stanga dam de vatra vechiului sat unde locul vechilor cladiri l-au luat cele noi sau renovate.

Vatra veche a satului este marcata de o cruce de piatra pe care era incrustata inscriptia "Mera Mitru 1868". Inscriptia este in prezent aproape invizibila din cauza vremii si a spoitului acesteia cu var. Batranii satului spun ca Mera Mitru a fost locuitor al acestei localitati, dar avand urmasi numai pe linie feminina, numele nu s-a mai pastrat.

Mera Mitru a donat terenul pe care se afla in prezent biserica ortodoxa.

Sediul renovat al Primariei

In partea de nord a drumului, spre capatul se est a satului se inalta cladirea actualei primarii construita in anul 1925 (sediu al acesteia pana la impartirea administrativ-teritoriala din martie 1968), inalta, spatioasa, cuprinzand 6-7 camere.

Date referitoare la infiintarea comunei Bucerdea Granoasa.

Intre anii 1932-1945, invatatorul Salagean Iacob indeplineste functia de director al Scolii generale Bucerdea Granoasa unde dand dovada de spirit gospodaresc si avand sprijinul satenilor reuseste sa ridice un local nou de scoala.

In anul 2006 Bucerdea Granoasa a reusit sa-si recapete titlul de comuna cu toate opunerile intampinate din partea celor care au avut de pierdut avantaje materiale si de orgoliu in special a celor care au folosit ani de-a randul subventia de la stat si cele locale. Despartirea de Craciunel s-a infaptuit dupa mai bine de 35 de ani (1968-2005).

Cladirea Caminului cultural din localitate

Peste drum se afla caminul cultural amenajat intr-o cladire anexa a fostei primarii, iar alaturi o sala de dans de asemenea amenajata tot intr-o astfel de cladire.

Mai intalnim mergand spre centrul satului pe aceeasi parte cu fosta cladire a primariei, doua localuri de scoala: unul a apartinut fostei scoli maghiare (azi sectie a scolii generale) mai vechi si un altul nou cu 3 sali de clasa si anexe construite intre anii 1972-1975. Aceasta s-a construit pentru ca invatamantul din scoala sa se desfasoare in cele mai bune conditii, iar distanta dintre cele doua scoli sa fie cat mai apropiata.

Localul scolii cu clasele I-VIII - Bucerdea Granoasa

Peste drum, spre sud, se afla in prezent casa particulara.

Nu departe pe partea dreapta a drumului se afla Biserica Reformata construita prin secolul XVII, ridicata pe o movila de pamant este socotita ca monument istoric.

Pe aceeasi parte la o departare de cca. 300m pe terasa taiata intr-un deal se ridica localul principal al scolii de 8 ani construit intre anii 1934-1940 ce cuprindea 4 sali de clasa spatioase si anexe la care s-au mai adaugat inca doua sali de clasa in anul 1965, unde invata in medie 350 de elevi (inclusiv in celelalte doua localuri).

In cele 3 sali de clasa s-au mai adaugat in anul 1965 alte 2 sali de clasa si anexe care au intregit spatiul de scolarizare al celor 2 scoli. Toate lucrarile de mai sus au fost efectuate cu contributia parintilor si in afara de munca de specialitate sub supravegherea directorului de scoala, respectiv profesorul Voicu Emil.

Izvorul cu apa potabila (sipot)

In imediata apropiere a scolii, la baza fostului deal intr-o viroaga se afla un "sipot" care curge pe 3 tevi si are un debit constant de cca. 35l pe minut, cu o apa potabila si rece ce a astamparat setea locuitorilor si a trecatorilor. Nici batranii satului nu-si amintesc cand a fost amenajat acest sipot pentru prima data. Se crede, ca datorita acestui izvor de apa potabila chiar obarsia satului s-a conturat rand pe rand in jurul lui, iar apei cladirile vechiului sat au fost asezate pe vaile intracolinare unde panza de apa freatica ce afla intre 4-10 m adancime, in timp ce in vatra satului nou aceasta se afla intre 17-25 m adancime.

In prezent s-au incheiat, aproape, lucrarile de alimentare cu apa curenta a unei mare parti din sat, captandu-se in acest sens izvorul principal de la sipot, a fantanii publice din apropiere si alte surse de apa din jurul respectiv. Pentru intreaga localitate s-a constatat ca debitul este deocamdata insuficient. Satul este impanzit in buna parte insa cu fantani majoritatea avand apa potabila, iar multe dintre acestea (mai ales in vatra noua a satului) sunt amenajate si folosite in comun de mai multi locuitori.

In prezent a fost adusa apa curenta de la raul Sebes in majoritatea caselor.

Despre originea vetrei satului s-ar mai presupune ca s-a format in acest loc mai accidentat, pentru faptul ca vechii nobili, avizi de pamant si imbogatire, ar fi atribuit acest teren ca loturi pentru ca se preta mai putin agriculturii.

Revenind la "drumul" nostru aratam ca in imediata apropiere a scolii si sipotului s-a ridicat in anii 1964-1965 un frumos si spatios magazin universal cuprinzand sectii: alimentara, bufet, cofetarie, in afara de un alt magazin asezat langa celelalte doua localuri de scoala. In prezent s-au deschis mai multe magazine particulare.

Obiective mai importante mai gasim in partea de vest a satului: moara taraneasca unde macina si o parte din locuitorii satelor Soimus, Beta, Radesti si altele. La extremitatea de sud-vest a localitatii, s-a retrocedat fostului proprietar Stoica, fosta cladire si curte a mosierului Stoica Aurel unde se afla magazia de cereale etajata si grajdurile de vite, iar pe fostele curti a fondului Bazilitan de la Blaj se gasesc adaposturile pentru porci si saivanele pentru oi.

Revenind la unele date caracteristice ale localitatii, trebuie aratat ca tipul ei este de forma areolara, usor alungita cu tendinte tentaculare, cu structura adunata, in afara unor case dispersate in jurul localitatii - asa numitele "hodai"- din care unele erau grupate mai multe la un loc, formand catunele localitatii (pana in 1967), iar odata cu impartirea administrativ-teritoriala din 1968 au fost declarate sate componente ale comunei Craciunel. Satele respective au capatat denumirea locuitorilor unde au fost asezate: Corn (departarea de Bucerdea cca. 4 km), Pinca (10-12 km) si Padure (denumire locala "Dupa Padure" 4-5 km). Vom reveni asupra originii acestor sate si a unor date caracteristice.

Vatra vechiului sat prezinta multe denivelari, alternand intre altitudinile de 275 m in partea de sud cca. 300 m in partea de est si vest.

Casa veche acoperita cu paie

Pe intreaga asezare fondul construit este compus din cca. 80% constructii noi de locuit cu peste 3 camere, cladite din beton (fundatie), caramida si acoperite cu tigla; 15% constructii mediocre de locuit, cu doua sau trei camere de locuit, reamenajate din cele vechi care n-au avut fundatii de beton, au fost cladite din caramida nearsa, dar acoperite cu tigla; cca. 5% constructii mai putin salubre, cu 1-2 camere de locuit, construite din caramida nearsa, fara fundatie, din lemn si chirpici, etc. Acestea din urma sunt foarte putine.

Dupa harta de sistematizare a Centrului de proiectari judetean Alba din 1977 reies si urmatoarele caracteristici:

- gospodariile asezarii sunt in numar de 798; ritmul de constructie a fost de cca. 20 case noi realizate intr-un an.

- Suprafata vetrei satului era in 1977 de 119,4 ha. Pentru viitorul apropiat nu s-au prevazut mariri ale teritoriului, decat intr-o perspectiva mai indepartata.

- Populatia (in 1977) era de 2313 locuitori, prevazandu-se sa creasca in perspectiva la 2453 locuitori.

- Fondul locativ cuprindea la recensamantul din 1966 pe intreaga comuna 1233 locuinte, cu urmatoarea repartizare pe sate: Craciunelul de Jos 562, Bucerdea Granoasa 518, Cornu 70, Padure 28 si Pinca 55. (2)

Vatra satului in general nu este afectata de inundatii din viituri cu exceptia catorva case asezate pe marginea luncilor, de la marginea satului - spre vest -.

1.3. Teritoriul localitatii

Bucerdea Granoasa a fost considerata de multa vreme ca o localitate rurala mare, datorita atat numarului de locuitori, cat si teritoriului intins, apartinator localitatii, fata de mai multe asezari rurale din jur sau din unitatile teritoriale din care a facut parte (comitat, raion, judet etc.) de-a lungul timpului.

Perimetrul comunei

Suprafata totala a localitatii a ramas relativ constanta, desi forma de proprietate s-a schimbat datorita reformelor agrare, atribuirii de pamant localitatilor din jur, vanzari, etc.

Redam mai jos o situatie a teritoriului localitatii pe cativa ani pentru care s-au gasit date certe:

Anul	Suprafata in iugare si st.		Suprafata in ha		Sursa de unde s-au luat datele
Anul	iugare	st.	ha	ari	Sursa de unde s-au luat datele
					X. (3)
					X. (4)
					X. (5)
					X. (6)
					X. (7)

Suprafata teritoriului localitatii constatata de Comisiunea de plasa din Blaj si consemnata in registrul agricol al Primariei Bucerdea Granoasa, cuprindea urmatoarele categorii de teren:

- teren arabil = 2614,21 ha

- pasune = 697,94 ha

- fanat = 664,45 ha

- vii = 15,17 ha

- livezi cu pomi = 41,95 ha

- paduri = 303,34 ha

- curti = 55,00 ha

- teren necultivabil = 220,58 ha

Total = 4612,64 ha

Datorita suprafetei de teren intinsa, hotarul localitatii se invecineaza cu numeroase localitati ale judetului. Incepand din spre partea de est a hotarului, acesta se invecineaza cu terenurile localitatilor: Craciunelul de Jos, spre sud si sud-vest cu Cisteiul de Tarnave, apoi spre vest si nord-vest cu Soimus si Beta, spre nord est cu Ocnisoara, Odverem, Biia, Panade si Petrisat.

Localitatea Bucerdea Granoasa are un caracter agricol, cu profil cerealier - zootehnic. Aceasta indeletnicire o au locuitorii si datorita mostenirii din mosi-stramosi, cat si de reliefului de "poduri geografice" din care este formata majoritatea teritoriului localitatii. "Podurile teraselor sunt formele de relief cele mai prielnice, pe ele dezvoltandu-se o agricultura mecanizata si intensiva. Terasele Muresului si ale Tarnavei Mici sunt exemple clare in acest sens (larga dezvoltare a terasei a treia a Tarnavei la Bucerdea si cultivarea ei cu grau a adaugat denumirea acestei localitati si termenul de granoasa: Bucerdea Granoasa" (8). Legate de aceste forme de relief si denumirile de hotar: "Pod"; "Vasarpod"; "Podereu" etc.

Legat de diminutivul localitatii de "Granoasa" se povestea de batranii satului ca acest teren s-a adaugat datorita faptului ca in aceasta localitate se trimitea si se vindea in spre apus (vorbind de epoca medievala) mari cantitati de grau.

Asa cum am aratat teritoriul localitatii este intinsa ca suprafata, mai ales in spre partea de nord-vest; nord si nord-est. De fapt in aceasta parte se afla majoritatea teritoriului.

Vom descrie in continuare denumirile traditionale ale partilor de hotar si forma de folosire veche a terenurilor, apoi vom reveni la noua forma de proprietate si de folosire a pamantului noua.

Terenul spre sud-vest se numeste "Molumba" si cuprinde loc arabil, intretaiat in partea de sud-est de o vale cu lunca ce se largeste spre Craciunel. La capatul inchis al vaii se afla un izvor cu apa potabila ce alimenteaza o fantana, iar surplusul de apa se scurge printr-un paraias spre sud-vest.

Legat de Molumba, se intinde spre vest un pamant fertil - format din cernoziom derivat cu sol brun de padure - neted, care da productii mari de cereale si de alte plante, numit "Iepad".

Langa vatra de sat noua in partea de vest se intinde partea de hotar numita "Cinepi", pamant foarte fertil, ce era destinat inainte de cooperativizare pentru gradini (cinepiti) si ca intravilan. Denumirea de "Cinepi" ar proveni ca in aceasta parte de hotar se semana multa canepa ce se folosea pentru producerea materialelor de tesut.

In partea de vest a Cinepiului se afla un teren intins, care asa cum s-a aratat mai sus se numeste "Iepad" teren fertil care a constituit o disputa intre marii mosieri ai timpului. In prezent "Iepodul" si "Cinepiul" apartin particularilor, Metropoliei Greco-Catolice din Blaj.

Tot spre vest se intinde o lunca destul de larga 50-150 m - formata de valea paraului numit "Dunarita" ce se varsa in raul Tarnava la este de satul Cistei, dupa ce trece pe sub calea ferata si Drumul National 14.

Paraul "Dunarita" este format din mai multe paraiase ce izvorasc din partile de hotar numite "Dupa Padure", "Pinca" si din estul satului Beta" (ultimul numit paraul Betii). Cele trei paraiase se unesc la locul numit "Sechelheghi" curg impreuna, primind in partea de vest a satului paraiasul ce vine de la sipotul satului, iar apoi paraiasul Soimusului, la punctul numit "Cosmescu" (dupa porecla proprietarilor ce locuiesc in acel loc). Numai din acest loc paraul poarta denumirea de "Dunarita" pana la varsarea in Tarnava.

In prezent paraul "Dunarita" este amenajat pentru a nu mai produce revarsari de ape pe lunci in timpul ploilor abundente.

Am insistat asupra acestui parau si pentru ca poarta un nume ce deriva din al indragitului nostru fluviu "Dunarea", legat atat de mult de istoria poporului nostru.

De-a lungul acestor paraiase s-au format vai largi si lunci ce ating latimea de 50-300 m asa numitele "raturi" cu flora spontana - ierboasa - care produc nutreturi bune pentru hrana animalelor.

Langa raul Tarnava, intre satele Craciunel si Cistei se afla partea de hotar numita "Ghibart" pamant asezat pe terasa a II-a a Tarnavei, nisipos, dar in verile mai ploioase destul de fertil. Terenul nu mai apartine satului Bucerdea incepand cu cooperativizarea agriculturii. L-am amintit pentru ca unele date sunt legate de el.

La nord de Ghibart, peste calea ferata se afla locul numit "Sesu" de factura nisipoasa si cernoziom derivat. Spre nord-vest se afla partea de hotar numita "Varsapod" asezata pe terasa a treia a Tarnavei, cu pamant manos. Peste acest pamant trece un drum de hotar care mai este folosit si acum de locuitorii satului pentru a merge cu carele la "Targul Teiusului", trecand prin satul Capud si peste Mures cu "podul Umblator".

Spre nord-vest de Varsapod pe o panta inclinata se gaseste partea de hotar numita "Razoare" de esenta argiloasa. Denumirea ii vine de la multimea de razoare de care era brazdat pamantul.

"Magura" un teren in panta cu sol argilos si cernoziom degradat, este intretaiat de alunecari de teren. In prezent numai o parte teren arabil, restul pasune pentru oi. Pe aceeasi panta in spre est, cu orientarea spre sud se afla terenul numit "Fata". Asezat pe terasa a patra a Tarnavei, are un pamant argilos, din care cauza este presarat de portiuni apoase si paraiase mici. Denumirea o are tocmai de la orientarea spre sud "cu fata spre soare".

In partea extremitatii de vest a hotarului satului se afla o mare parte de hotar numita "Sub Corn". Pe acest teren se afla si satul Corn -compus in prezent din cca. 20 gospodarii, strajuit in spre vest de cel mai inalt deal din imprejurimi, numit "Dealul Soimusului" inalt de 526 m. Pe culmea acestui deal trece limita de hotar dintre Bucerdea si satul Soimus. Pe culmea dintre Soimus se afla padure, iar pe cea dinspre Bucerdea creste o flora spontana cu iarba avand firul tepos, ce produce o floare numita "colie"(Stipa capillata). La poalele dealului se afla teren cultivabil cu sol pietros (brun roscat de padure).

Insasi dealul este o ramasita a terasei a-5-a Tarnavei. Restul terenului de Sub Corn este compus din cernoziom degradat, presarat de vai mici si lacovisti. Da productii bune in anii secetosi.

In sud-est de Corn se afla terenul in panta cu orientarea spre est numit "Pod", asezat pe terasa a patra a Tarnavei, cu sol fertil, care da productii bune de cereale si plante. Altitudinea o are intre 300 m in partea de est si cca. 360 m in partea de vest.

"Husuiapa" teren in panta in partea de sud-est a Podului, argilos, presarat cu sapaturi si lacovisti.

"Tonoroage" lunca facuta de paraiasele ce se varsa in Dunarita. Teren acoperit cu iarba buna pentru nutreturi.

In partea de nord a Podului se afla partea de hotar numita "Dupa Sura", loc arabil, dar in parte moinos, mai ales ca apa nu este drenata. Asezat la o altitudine de cca. 300 m. Denumirea a capatat-o probabil dupa pozitia ce o avea fata de sura vechiului proprietar. La nord de terenul de mai sus pe o panta orientata tot spre nord se afla terenul numit "La groape". Teren numai in parte arabil, presarat de lacovisti si adancituri de teren "groape" de unde ii vine si denumirea.

"Intre Paraua" loc moinos, intretaiat de paraiase cu vai pe care cresc papurisuri si salcami, la fel salcii. Este marginit spre nord de "Paraul Cornului". Spre nord de acest parau pe panta cu orientarea spre sud-est se intind colinele ce se numesc "coaste" acoperite cu iarba de deal, brazdate de alunecari de teren, care poarta si in prezent numele fostilor proprietari: "Coasta lu Niculaia lu Mihu", "Coasta Jiilor" (pe care se aflau viile locuitorilor inainte de cooperativizare), "Coasta lui Halmadi".

Pe culmea acestor "coaste" se intinde pe o panta orientata in spre nord, partea de hotar numita "Socman", teren argilos, presarat cu numeroase lacovisti pe marginea carora cresc papurisuri, deci numai o parte este arabil, restul este fanat sau nefolositor.

Revenind in apropierea satului, in spre partea de nord-vest, parte ce se numeste "Lipoveni", locuitori veniti din "Lipova", intalnim mai multe movilite de pamant. Una dintre ele, cea din spre est are aproximativ forma unui trunchi de con, numita de localnici "Filigorie", la fel si pamantul din jur. Dupa forma pe care o are (cei batrani spun) ca ar fi fost ridicata in timpul iobagiei de iobagi si ar fi servit ca loc de pedepsire a acestora (similar cu ceea ce in alte parti se numesc "la furci" (omorat prin spanzuratoare,biciuit, tras pe roata etc.). Intr-un timp movila a fost plantata cu vita de vie, in prezent este acoperita de flora spontana.

La nord-vest de Filigorie se afla locul numit "Gruete" format din movilitele amintite (de unde si numele) cu pamant argilos si cu mici lacovisti. In partea de nord a celui de mai sus se afla partea de hotar numita "Chereptau" pamant in majoritate arabil, strabatut de doua paraiase mici, ce formeaza de-a lungul lor, lacovisti, din care o parte se cosesc.

"Grochile" denumirea terenului ce se afla in partea de nord-vest a satului, pamant arabil, dar moinos, iar in partea de est a acestuia se afla terenul denumit "Padurice" intrebuintat mai mult ca fanata. Ambele terenuri si-au primit denumirea, primul de la "groapele" care-l presara, iar al doilea de la faptul ca mai de mult a fost acoperit cu padure.

In spre nord de locurile amintite se afla partea de hotar denumit "Harast" cu pamant arabil si pana in anul 1980 cand a fost defrisata, o padure de cca. 7 ha.

In partea de nord-est a satului, in imediata lui apropiere, se intinde pe o panta usor inclinata in spre sud, partea de hotar numita "Meledvechi" pamant arabil, cu sol brun roscat de padure, care se intinde pana la marginea padurii. In timpurile mai indepartate a fost acoperit cu padure.

Spre sud-est de locul de mai sus se intinde partea de hotar numita "Cerea" loc arabil foarte fertil care are intrinduri in padurea din jur, iar "limbile" de padure formate numindu-se "cozi". La sud de Cerea, peste drumul de hotar Bucerdea-Blaj, se afla un loc intins pe o platforma dreapta numit "Darvas". Pamantul acesta format din cernoziom si sol brun roscat de padure, a fost foarte fertil pentru cultura cerealelor.

Am descris pe scurt pana in prezent, locurile si toponimia acestora, care s-au aflat mai in apropierea satului. In continuare ne vom referi la cele aflate la peste 3-4 km departare de sat.

La nord de Socman (pe care l-am amintit), se afla un deal nu prea inalt dar cu suprafata mare numit "Sechelhechi" care se foloseste din timpuri vechi ca pasune pentru vite. Pana la reforma din 1921 era amintita ca pasunea iobagilor care o foloseau in comun. Datorita pamantului argilos si terenului in panta, dar mai ales ploilor in multe parti terenul a inceput sa alunece.

La nord-est de Sechelechi se afla partea de hotar numita "Pinca". Loc asezat pe panta, care este dominat de dealul ce se numeste "Matius" inalt de 393 m. pe acest hotar se intinde si satul Pinca cu cca. 25 gospodarii. Pamantul este format din soluri argiloase, presarate de vai inguste si lacovisti. La fel ca si in satele Corn si Padure, gospodariile formeaza asa numitele "hodai" departate unele de altele.

O parte de hotar mare, aflata la o distanta de peste 10 km de localitate este numita "Valea Schinului" (Spinului). Asezata la nord-est de Pinca, pe colinele a doua pante despartite de o vale pe care curge un paraias in directia sud-nord. Valea este acoperita de papurisuri, iar pe coline se aflau multe palcuri de spini (de unde si numele). Pamantul este argilos si numai in parte arabil, restul este fanat si pasune.

La sud-est de Pinca se afla pe panta unui deal "Padurea Pincii" in jurul ei (in spre partea de sud, sud-vest si sud-est) se intinde o pasune numita "Peri". Pe aceasta pasune se afla o fasie de teren acoperita cu maracinisuri numita "Perii Pincii". In prezent nu sunt peri salbatici pe acolo si nici batranii nu-si amintesc sa fi fost. Se presupune ca numele de "peri" i-ar veni de la semnificatia, de a pierii (popular se perii) prin moarte si ca locul respectiv ai fi folosit ca cimitir. Un caz similar este si in hotarul satului vecin Capud unde o parte din hotar tot pasune se numeste "Perii Capudului". Urmeaza sa se confirme acest lucru prin eventualele sapaturi arheologice.

Culmea dealului de la Padurea Pincii este abrupta, brazdata din loc in loc de alunecari de teren. Dealul are o inaltime de 383 m.

In partea de sud-est a Padurii Pincii se intind doua dealuri cu versantii orientati in spre nord-vest, acoperiti cu paduri de pana la 10-15 ha de forma alungita, iar in jurul lor se afla terenuri folosite ca pasune naturala. Aceasta parte de hotar se numeste "Cigaie", iar cele doua paduri formeaza "Cigaul Mic" si "Cigaul Mare".

La sudul Cigaelor si Coastelor Pincii se afla partea de hotar numita "Dupa Padure", pe care este asezat si satul Padure, format in prezent doar din cca. 10 gospodarii, departate unele de altele. Numele hotarului se trage de la faptul ca satul Bucerdea de unde au plecat (roit) oamenii si satul nou format Padure se intercaleaza o mare suprafata de padure.

Fasia de pamant ce o formeaza hotarul de mai sus este in cea mai mare parte arabila cu sol brun roscat de padure, strabatuta de un paraias ce-si poarta apele pe o mare distanta si se varsa in Dunarita.

In prezent intreaga suprafata apartine proprietarilor particulari: Cerea, Darvas, Molumba, Iepod, Valea Spinu.

1.4. Toponime ale suprafetelor de paduri

Toponimele suprafetelor de paduri sunt in parte vechi sau sunt denumite dupa numele fostilor proprietari ai acestora. Am amintit anterior despre:

- "Padurea Periului", "Ciglaul Mic" si "Ciglaul Mare". In partea de nord-est a satului Padure se afla trupul de padure numit "Ghionat" apoi venind inspre Bucerdea "Composesoratul" si dealul "Parva" cu inaltimea de 471 m, apoi "Padurea bisericii", iar spre sudul acesteia cele doua limbi de padure numite "Cozile Craciunelului". Prin aceste paduri trece un drum ce poarta numele de "Drumul morii". Pe acest drum se mergea la moara cu apa din apropierea satului Petrisat.

La vest de padurile aratate, dar in continuarea lor, se afla partea de padure numita "Balta Barnii" apoi cea numita "Stuchini".

In partea de nord-est a padurii Balta Barnii se gaseste o intindere de padure numita "Saraturi".

Padurile aratate apartin in prezent statului, in afara de Padurea Pincii care este data in folosinta Consiliului. Cea mai mare parte a padurilor a fost redata proprietarilor particulari.

1.5. Toponime ale ulitelor (strazilor) satului

Cu regret trebuie aratat ca nici pana in prezent strazile nu au denumiri noi atribuite desi s-au facut numeroase propuneri in acest sens. De mentionat insa ca si-au mai pastrat denumirea de "ulita" si toponimicile vechi. Amintim cateva:

- "Lipoveni" ulita, dar totodata parte de sat ce se afla in spre nord-vestul satului. Denumirea ar fi capatat-o de la cateva familii de lipoveni (proveniti probabil din satul Lipova de langa Aiud) ce au locuit in trecut in aceasta parte de sat.

- "Intre Unguri" ulita, unde de-a lungul acesteia locuiesc in majoritate locuitori de nationalitate maghiara.

- "Pe Deal" strada, dar si parte a satului, aflata in partea mai ridicata fata de vatra veche a satului, in spre sud.

- "Golasei" mai multe strazi din partea noua a vetrei satului, numit Cinepi. Denumirea a capatat-o de la faptul ca cei care isi intemeiau noi gospodarii aveau putine lucruri - erau "golasi" cum se spune in popor -.

- "Butura" strazi scurte asezate in preajma paraului ce curge de la sipot.

In centrul vechi al vetrei satului exista o suprafata de teren mai larga, spre care converg mai multe strazi, careia i se spune si in prezent "In ulita". Aceasta ulita a fost folosita din timpuri stravechi, iar cateodata si in prezent, ca loc de adunare a locuitorilor pentru organizarea unor treburi obstesti (anunturi, angajari de ingrijitori la animale, cuvantari cu diferite scopuri, manifestatii culturale etc.)

Tot "In ulita" se adunau tinerii si organizau hore, jocuri sportive colective, serbari scolare etc.

Iata ce se spune in aceasta privinta. Elementul cel mai important al satului il constituia, "piata", locul unde se adunau oamenii duminica, in jurul horii tinerilor, tot acolo se strangeau barbatii la sfat duminica dar si in alte zile atunci cand intamplarile mai putin obisnuite o impuneau. Tot in articolul de mai sus se arata intr-un mod cum nu se poate mai bine ca "Satul Transilvanean" ca de altfel toate satele romanesti a fost o realitate reala complexa, imbracand o multitudine de aspecte care toate la un loc alcatuiesc o unitate in diversitate . apoi faptul ca satele Transilvanene vadesc in diversitatea lor unitatea culturala si spirituala a locuitorilor.

Monumentul eroilor, prilej de aducere aminte de jertfa celor care si-au dat viata pentru apararea stramosesc

In mijlocul ulitei se afla un monument ridicat din initiativa "Astra" din Sibiu cu contributia baneasca a cetatenilor intre anii 1934-1935 in cinstea celor cazuti in primul razboi mondial pentru Reintregirea Romaniei. De asemenea sunt trecuti si eroii cazuti in cel de-al doilea Razboi Mondial desi s-a insistat de-a lungul anilor sa fie trecuti si cei care s-au jertfit pentru patrie, dar pana in prezent n-au luat initiativa de a fi trecuti si eroii cazuti la datorie desi era loc pentru numele acestora.

Desi Asociatiunea pentru literatura romana si cultura poporului roman din Sibiu prin membrii sai, lupta pentru raspandirea invatamantului si culturii, aceasta se realiza cu mari greutati si sacrificii.

Dintre membrii ordinari din partea comunei Bucerdea Granoasa faceau parte urmatorii:

1) Marian Iosif, invatator - Bucerdea Granoasa

2) Martin Ilie, proprietar - Bucerdea Granoasa

3) Oarga Gavrila, agricultor - Bucerdea Granoasa

4) Peculea Marian, preot - Bucerdea Granoasa

5) Bonciu Pavel, comerciant - Cistei

6) Ganga Efrem, agricultor - Craciunel (la data respectiva erau afiliate la comuna Bucerdea si satele Craciunelul de Jos si Cistei).

Rolul Asociatiunii a fost si este de a mentine treaza constiinta de neam si patrie si de a educa tanara generatie in spiritul de a ne iubi trecutul si de a ne construi viitorul fara razboaie.

De-a lungul a peste sapte decenii Asociatiunea Astra a educat atat pe cei in varsta, dar mai ales pe tineretul scolar sa vada in monumentul de piatra un simbol pentru cei ce s-au sacrificat in floarea varstei ca generatiile viitoare sa urasca razboiul si ura dintre oameni.

Biserica ortodoxa

Biserica si scoala au avut un rol important in educarea elevilor prin toate actiunile intreprinse cu caracter religios si cultural-educativ.

Monumentul eroilor patriei a fost un simbol a unirii celor care s-au sacrificat fara deosebire de nationalitate si religie pentru ca generatiile urmatoare sa excluda ura si genocidul din viata omenirii.

Redam mai jos insiruirea numelor celor cazuti la datorie in cele doua razboaie mondiale 1914-1918 si 1940-1945.

Asociatiunea culturala Astra a aridicat la Bucerdea Granoasa un monument eroilor satului care au luptat pentru apararea pamantului stramosesc in primul razboi mondial (1914-1918).

Iata spre vesnica lor pomenire, insiruirea numelor asa cum este ea alcatuita in chiar piatra neuitarii, pe cele patru laturi ale monumentului:

Vasiu Vasile Moga Vasile

Mosneag Vasile Mosneag Nicolae

Soporan Teodor Moga Nicolae

Trif Petru Moga Samoila

Borna Nicolaie Mihu Ironim

Beldean Ironim Mihu Nicolae

Beldean Gheorghe Mezei Stefan

Barta Gheorghe Mosneag Gheorghe

Boitor Ioan Nicoara Ironim

Bolgar Gheorghe Oarga Ioan

Bolgar Stefan Oarga Gheorghe