PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

,,Nu exista alt acces spre stiinta

decit usa pe care ne-o deschide natura.

Nu exista alte adevaruri decit cele

pe care le gasim in natura''

L. BURBANK

O problema majora a omului modern, aflat in plina desfasurare a revolutiei tehnico-stiintifice, este conservarea mediului in care traieste, a mediului inconjurator. Dintre fiinte, omul a produs cele mai multe schimbari, unele utile, altele daunatoare si ireversibile, care au dus in multe cazuri la degradarea naturii. In afara de zonele polare, aflate sub control international, intregul mediu inconjurator - apa, aer, sol - este supus unei exploatari intensive in folosul omenirii. Natura in toata plenitudinea ei, este intr-o permanenta transformare, in contiunua evolutie. Reprezentarea istorica a tuturor ecosistemelor o dovedeste cu prisosinta. Ocrotirea ei prin reducerea si eliminarea factorilor poluanti si crearea de rezervatii naturale cat mai intinse va permite refacerea in unele cazuri a echilibrului ecologic alterat sau mentinerea cadrului natural existent.

In fata multiplelor procese ireversibile de determinare a mediului si biosferei, omenirea s-a vazut obligata de a lua decizii ferme in favoarea mentinerii curateniei planetei pentru binele generatiilor prezente cat si a celor viitoare. Printre multiplele masuri de contrabalansare ale repercusiunilor negative, rezultate din actiunile umane nechibzuite , se numara: " Programul international Omul si Biosfera " initiat in anul 1971 si patronat de UNESCO, precum si incercarile de creare pe baza studiilor ecologice, executate in cadrul acestui program, a unei vaste retele de rezervatii s-a nascut din necesitatea strigenta prin contiua fiintare , sustin direct sau indirect existenta umana.Consecinta gandului pastrarii naturii, in special a biosferei, intr-o stare care sa nu conduca la stingerea vietii, nu are ca imbold o dorinta romantica de intoarcere in trecut, ci acuta necesitate de a nu stopa evolutia favorabila lumii din care facem parte. Din unitatile teritoriale ce-I preocupa pe savantii respectivi din lume mentionam rezervatiile biosferei.

Rezervatiile biosferei reflecta o conceptie moderna de conservare a naturii, care nu inlocuieste insa parcurile nationale sau rezervatiile naturale, ci le include, le intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este exclusa. Ele au aparut ca urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (Omul si Biosfera), la care a aderat si Romania prin omologarea a 3 rezervatii ale biosferei ( Parcul national Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din Delta Dunarii si Rezervatia naturala Pietrosu Rodnei ce include rezervatiile preexistente, Codrul secular Slatioara si Tinovul Poiana Stampei ). Aceste rezevatii, pe zi ce trece tot mai numeroase, sunt zone ecologice tipice, unde se subliniaza si se experimenteaza problemele ocrotirii naturii, modalitatile de evitarea conflictelor dintre aceasta si avantul economic.Ele pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii traditionale, la introducerea unor noi surse de hrana, dezvoltarea industriei locale si , deci la imbunatatirea vietii locuitorilor.

In continuare, o alta form ade ocrotire si conservare a naturii salbatice sunt parcurile nationale

Conceptul de parc national, definit la New Delphi in 1969 prevede" un areal relativ intins, unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana, unde speciile de plante si animale, aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stiintific, educativ si recreativ deosebit sau care detine un peisaj natural de o mare frumusete. In cadrul unui parc national, autoitatea cea mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal, sa intareasca efectiv respectul fata de factorii ecologici, geomorfologici sau estetici, care au justificat stabilirea lui.Tot aici, vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale pentru scopuri de cercetare, educative, culturale si recreative ".

Structura unor parcuri natioanale cuprinde 3 categorii de teritorii :

• Parcul propriu-zis protejeaza global flora, fauna si mediul natural.Aici, activitatile umane sunt supuse unui regim special si se practica turismul organizat.
• Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national, ca un areal singular, iar daca apare necesitatea unei protectii speciale, arealul este divizat in mai multe puncte. In aceste zone exista interdictii de circulatie a turistilor.
• Zonele periferice ( preparc) sunt constituite in jurul parcului in scopul de a pune la dispozitia tuturor aceleasi obiective naturale, carora li se aplica inca o reglementare stricta de ocrotire. Aceste areale grupeaza sediile administrative si dotarile turistice. Personalul aferent parcurilor asigura protectia si administrarea mediului natural si patrimoniului cultural, realizeaza materialele de propaganda si informare, ce favorizeaza descoperirea frumusetilor parcului.Tot el asigura activitatea de cercetare stiintifica si contribuie la mentinerea si dezvoltarea economiei locale.

Prin structura si functiile lor, parcurile nationale sunt cele mai complexe forme de ocrotire a naturii, imbinand protectia cea mai severa cu utilizarea resurselor numai sub aspect turistic.

In prezent, in Romania exista un parc national in muntii Retezat, 54000 ha si sunt propuse pentru constituire inca 11 parcuri nationale printre care avem: Delta Dunarii cu 220000 ha, Ceahlau cu 22704 ha, Pietrosu doamnei cu 63696 ha, Calimani cu 20120 ha, Piatra Craiului cu 20183 ha, Cozia cu 21400 ha, Domogled - Valea Cernei cu 63580 ha, Cheile Nerei - Beusnita cu 45561 ha, Semenic - Cheile Carasului cu 37035 ha, Cheile Bicazului - Lacul Rosu cu 17335 ha, Muntii Apuseni cu 53880 ha.

In Romania , Legea protectiei mediului inconjurator, sectiunea VI, art 29 prevede existenta urmatoarelor categorii de rezervatii:

Rezervatii natural - botanice (28)

Rezervatii forestiere (28)

Rezervatii geologice (8)

Rezervatii paleontologice (18)

Rezervatii speologice (10)

Rezervatii mixte (36)

Rezervatii faunistice (6)

Rezervatii stiintifice integrale (2)

Rezervatii peisagistice (8)

In anul 1982 au fost inregistrate un numar de 310 rezervatii naturale (0,05% din teritoriul tarii).

Structura rezervatiilor naturale urmareste, in mic, pe cea a parcurilor nationale. Datorita unui intreg ansamblu de factori, rezervatiile naturale au si elemente ocrotite si ca ele fac apret dintr-un ecosistem specific, incat majoritatea rezervatiilor au un caracter complex. De altfel, in acceptiunea moderna , pe masura ce activitatea antropica tinde sa transforme tot mai mult mediul natural, ocrotirea naturii nu tine, neaparat de savarea florei, faunei si peisajului pe cale de disparitie, cat de conservarea unor ecosisteme caracteristice cu un statut cat mai asemanator starii lor naturale. Se considera ca aceste rezervatii naturale neatinse de om, pe langa valoarea lor stiintifica si estetica, au un rol stabilizator in dinamica actuala a peisajelor si ain acelasi timp, contribuie la mentinerea diversitatii specifice si deci la conservarea rezervelor genetice ale naturii. In privinta regimului de ocrotire a rezervatiilor naturale, se remarca faptul ca in majoritatea cazurilor interventia antropica este limitata, dar nu complet exclusa. Astfel, in paduri se efectueaza taieri de igiena si, in anumite cazuri, lucrari de rarire, de indepartare a unor specii lemnoase invadante sau chiar, pe alocuri, insamantari sau plantari pentru regenerarea arboretelor, se practica cositul controlat al fanetelor. In anumite situatii, se admite si pasunatul, cu unele restrictii in ce priveste durata, speciile si efectivele de naimale, sezonul etc.

In cadrul teritoriului tarii noastre, cel ami mare parc natural este situat in Retezat si reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania, inclusa pe lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO.

Infatisarea geografica a masivului Retezat, constitutia sa geologiac, peisajele de cea mai autentica salbaticie, bogatia floristica si faunistica si mai ales intinsele marturii ale glaciatiunii cuaternare (caldari, cercuri, iezere si morene), fac din aceasta parte a Carpatilor un monument al naturii de o importanta stiintifica deosebita.

Acest renumit parc national din tara noastra a fost declarat prin lege in anul 1935 si ocupa o suprafata de peste 20000 ha, fiind situat in centrul masivului, fiind cuprins intre valea Raului Mare, incepand cu punctul Gura Zlatna(784m) pana la Gura Apei(945m), apoi confluenta Lapusnicului cu Raul Mare, urmand cursul acestui afluent pana la Lunca Berhinii.

Masivul Retezat are o structura geologica complexa, fiind alcatuit din roci cristaline si calcare. Datorita altitudinii sale mari (Vf Peleaga,2509m), activitatea ghetarilor s-a desfasurat amplu, identificandu-se urmele a 18 ghetari. In afara ghetarilor de circ (Bucura, Custura, Judele), s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale (Lapusnicul), precum si cel mai mare numar de lacuri din tara. Parcul detine 82 de lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci: Taurul Negru 25,5 m si cele mai intinse din atra nopstra - Lacul Bucura 10,9 ha, Zanoaga Mare si Gemenele peste 5 ha. Prezenta lacurilor de munte in cuprinsul Parcului National Retezat este strans legata de existenta fostilor ghetari alpini si a urmelor lasate de acestia, devenind " paradisul lacurilor alpine" din Carpatii Romanesti. Miezul acestui parc national il formeaza grandiosul circ glaciar al Bucurei, cu salba de lacuri insirate pe treptele fostei limbi de gheata, inconjurate de jenepeni.Intre frumoasele si atragatoarele " Lacuri insirate" de pe valea superioara a Bucurei: Lia, Ana, Viorica, Florica si micutele dar splendidele " tauri agatate" ( Taul Agatat, Taul Portii, Taul Rasucit, Taul Adanc s.a ), alegerea este foarte grea.

Din lacuri se scurg torente puternice, ale caror cascade - Balea (80m), Ciumful Mare (150m) sunt deosebit de pitoresti. Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele, Dragsan, Scocul Mare. In acest perimetru se intalnesc multe fenomene carstice - vai seci, doline, avenul Piule, pesterile Dilma cu Brazi, Piatra Iorgovanului, legata de legenda viteazului Iovan Iorgovan.

Urmele glaciatiei cuaternare sunt destul de evidente si in ce priveste clima Retezatului. Masiv inalt si compact, cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai mult de jumatate de an, infundand vaile si netezind peisajul stancos, Retezatul nu este accesibil in timpul ierni decat schiorilor. Zapada, care in regiunea lacurilor (circuitul Bucura) depaseste uneori grosimi de cativa metri, nu se topeste pe varfurile inalte de a II-a juamtate a lunii iunie.

Puternica insolatie, insemnatele oscilatii de temperatura de la zi la noapte, expozitia variata fata de punctele cardinale, datorita neregularitatii determina microclimate ce se tradeaza in acea flora in mozaic, specifica Retezatului. Astfel, desi conditiile generale ale climatului si ale solului sunt mai defavorabile in Retezat decat in restul Carpatilor Meridionali, in cele 2-3 luni de vara, cat clima permite vegetatiei sa se bucure de lumina si caldura soarelui, il acopera o vegetatie exuberanta.

Pentru a admira frumusetiile si bogatiile florei si faunei Retezatului, trebuie sa escaladam masivul de pe drumul de pe Valea Raului Mare, de la Raul Morii si Clopotiva spre Gura Zlata. In aceasta zona intalnim gorunul (Quercus petraea) si mojdreanul (Fraxinus Ornus), pe versantele insorite, iar fagul (Fagus sylvatica) si carpenul (Carpinus betulus) pe versantele umbrite. Acestia formeaza adesea paduri in care se gasesc si alte specii, cum ar fi mesteacanul (Betula pendule), jugastrul (Acer campestre), paltinul de camp (Acer platanoides) si unii arbusti ca: paducelul ( Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana), s.a.

Urmand malurile Raului Mare, putem admira frumoasele zavoaie compacte de arini ( Alnus glutinosa si Alnus incana), iar la poalele versantilor, pana la Padisel, palcuri de nuc comun (Juglans regia) in stare submontana, fenomen rar intalnit in tara noastra.

De la Gura Zlata spre Gura Apei in sus spre Zlatuia, pana la 1200 m altitudine, intalnim arboretele strabune fag, urmate de padurile de molid (Picea abies) din care nu lipsesc palcurile de scorus (Sorbus acuparia), exemplare sporadice de mesteacan, paltin d emunte (Acer pseudoplatanus), rachita (Salix racemosa) sau afinul (Vaccinium myrtillus).

In zona subalpina gasim asociatii de jepi (Pinus montana) care in Retezat sunt raspanditi intre 1530 si 2280 m, altitudine.Din loc in loc, din desisul de nepatruns al jenpenisului se inalta maiestuos zimbrul (Pinus cembra). In acaesta zona intalnim ienuparul pitic (Juniperus siberica), arinul de munte (Alnus viridis), salcia pitica (Salix silesiaca), precum si unii subarbusti ca: smardarul (Rhododendron kotschyi), merisorul (Vaccinium vitis idaea), afinul (Vaccinium mystillus), coacazul (Bruckentalia spiculifolia).

Primavara, dupa topirea zapezii, pajistile alpine ale Retezatului se acopera de coloritul violet deschis al brandusilor de munte (Crocus hauffelianus) si al dezghetului pitic (Soldanella pusilla). Mai tarziu infloresc sisineii de munte (Pulsatila alba), ochii gainii (Primula minima), ciubotica cucului (Primula elatior).

Odata cu sositea verii, in pajistile alpine infloresc: Cupa (Gentiana kochiana), sclipeti (Potentilla ternata), vartejul pamantului (Pedicularis verticilata), ghintura galbena (Gentiana punctata). Pe stancile abrupte intalnim unele plante ca : lana caprelor (Cerastium lanatum), iarba surzilor (Saxifraga aizoon
), ochii soricelului (Saxifraga pedemontana),galbenelele de munte (Doronicum carpaticum).

Din aceasta bogatie a florei, cele mai rare sunt speciile endemice ; bursuca (Barbaraea lepusnica), flamanzica ( Draba dorneri), daria (Pedicularis baumgarteni), firuta de munte (Poa lepisnica si Poa custurae). Comoara floristica a zonei din Retezatul Mare, la locul de intalnire al molidului cu pinul pitic (Pinus montana) este Hieracium (vulturica), endemismul cel mai de pret al Retezatului, reprezinta prin 27 de specii cu 51 de varietati , toate raspandite in partea inferioara a zonei subalpine.

Din vegetatia luxurianta amintim crinul (Lilium jankae), labiata (Piule) si frumoasele orchidee:papucul doamnei (Cypripedium calceolos), sangele voinicului (Nigritella nigra), Gymnadenia conopea si Platanthera bifolia.

Nu mai putin interesanta este si fauna Retezatului. Prin molidisuri si pajisti alpine intalnim: mistretul (Sus scrofa), iar la fagete caprioara (Capreolus capreolus). Aici traiesc si numerosi ursi (Ursus arctos), care isi duc viata in locuri greu accesibile, salbatice si prapastioase, marginite de goluri alpine sau de doboraturi de vant, precum si jderi de copac (Martes martes). Animale ca: rasul (Lunx lynx), lupul (Canis lupus), pisica salbatica (Felix silvestris), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), nevastuica (Mustela nivalis), veverita (Sciunus vulgaris) si iepurele (Lepus europaeus) , nu sunt prea numeroase in acest masiv. Animalul caracteristic si cel mai de pret al acestui masiv este insa capra neagra (Rupicapra rupicapra). In total prin aceste locuri traiesc aproape 1800 de exemplare din care 500 in Parcul National.

Dintre pasarile rapitoare de zi , mai des intalnite sunt: uliul gainilor (Accipoter gentilis), soimul calator (Falco pelegrinus), vinderelul rosu (Falco tinunculus), sorecarul comun (Aquilla chrysaetos), hoitarul (Nepheron perenopterus), vulturul sur (Gups fulvus), vulturul brun (Aegypius monachus).

Raurile si unele iezere sunt populate de pastrav (Salmo truta fario).

In partea nord-vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica, cu o suprafata de aprox 2000 ha, unde langa lacul Gemenele, functioneaza un laborator alpin, unic in tara, reprezentand o statie pilot de cercetari alpine a carei existenta este motivata de valoarea aspectelor geologice, geografice, peisajistice, forestiere, floristice si faunistice din acest masiv.

Alaturi de Rezervatia Complexa a Parcului National Retezat, de pe teritoriul tarii noastre enumeram si : Rezervatia din Masivul Iezer - Papusa din jud Arges, Rezervatia Piatra Craiului Mare din jud Arges si Brasov, Rezervatia Tampa din jud Brasov, Rezervatia Cheile Nerei - Beusnitei din jud Caras - Severin, Valea Cernei Domogled din jud Mehedinti , iar exemplele pot continua.

Rezervatiile naturale se remarca prin bogatia si raritatea elementelor floristice si faunisticeprecum si varietatea si frumusetea peisajului autohton, zestre si mandrie a intregului nostru popor.

Din categoria rezervatiilor naturale distingem pentru inceput rezervatiile natural - botanice. Dintre cele mai renumite amintim: Rezervatia Sesul Craiului de la Scarisoara - Belioara jud Alba, Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului din jud Brasov, Valea Mare din jud Caras - Severin, Izvoarele Somesului Cald - Belis din jud Cluj, Taul lui Dumitru din jud Maramures, Gura Vaii - Varciorova din jud Mehedinti, Tinovul de la Poiana Stampei din jud Suceava, Rezervatia Zanoaga din jud Dambovita.

Dintre cele enumerate mai sus, Rezervatia Scarisoara - Belioara sau Sesul Craiului , reprezinta una din cele mai interesante rezervatii floristice din Transilvania