ROMANIA - VEGETATIE/FAUNA/SOLURI

ROMANIA - VEGETATIE/FAUNA/SOLURI

vegetatia: -stepa se gaseste in sud-estul tarii (Baragan, Dobrogea centrala si de sud, si sud-estul Moldovei);

-silvostepa se intinde spre nord, pana in Campia Moldovei (in estul tarii), in vest pe langa Dunare pana in sudul Camiei Olteniei, si chiar in Campia de Vest;

-stepa si silvostepa au devenit in ultima perioada, importante zone agricole astfel ca au aparut specii noi, disparand formatiunile vechi - ierburile;

-zona de padure se intinde de pe alocuri chiar din campie (Vlasiei, Gavanu-Burdea, Burnas) pana la 1800m (in nord doar pana la 1600m);

-au avul loc restrangeri pentru a face loc terenurilor agricole, dar, padurile si-au pastrat bine caracteristicile, proprii fiecarui etaj;

ZONA DE PADURE cuprinde urmatoarele etaje :

-etajul stejarului se gaseste pana la 500m; in zona mai joasa - stejarul termofil, pedunculat, iar in zonele mai inalte - gorunul;

-etajul fagului din Subcarpatii si dealurile mai inalte din Podisul Transilvaniei pana in muntii mai scunzi - Banat, Apuseni     (cca. 1200), dar si mai sus in amestec cu coniferele;

-etaluj coniferelor coboara pana la limita superioara a padurii;

-intre aceste trei etaje pot aparea unele inversiuni in vai mai reci, unde coniferele se gasesc mai jos, in zonele umbrite, iar foioasele in zonele mai inalte, insorite; de asemenea etajele de padure se interfereaza in zonele de tranzitie;

-zona alpina se afla in muntii inalti din C.Orientali si Meridionali;

-pe vaile mari, este o vegetatie specifica de «lunca» - stuf, papura, rogoz, adesea palcuri de salcii, plop, arin, vegetatie datorata umezelii persistente;

fauna: -dropia este ocrotita de lege;

-capra neagra este pe cale de disparitie in masivele Rodna, Ceahlau, Bucegi, si de aceea a fost repopulata recent;

-fauna acvatica se diferentiaza dupa altitudine: -in apele reci si repezi de munte sunt pastravi;

-la altitudini medii este cleanul, mreana;

-la campie predomina crapul, mai frecvent in Dunare si afluentii ei; alaturi de crap mai sunt: carasul, stiuca, platica, salaul etc;

-pe Dunare, mai patrund, in perioada depunerii icrelor, sturionii (pesti marini migratori de mare valoare) - nisetru, morun, pastruga, cega, pesti fara oase, care traiesc numai in Marea Neagra si in Marea Caspica, ca relicte din cuaternar;

-in Marea Neagra sunt reprezentative scrumbiile albastre, calcanul si pestii mici - hamsiile, stavrizii, guvizii;

solurile -cernoziomurile si solurile balane, levigat sunt caracteristice zonelor joase (pana la 500m), cu temperaturi ridicate (10-11°C) si precipitatii reduse. Aceste solurisunt bogate in humus, de mare fertilitate, specifice estului Campiei Romane, Dobrogei centrale si de sud, sud-estul Moldovei, Campiei de Vest.

-silvostepa se gaseste pe cernoziomul levigat, bogate in humus, de mare fertilitate, specific partii central-vestica a Campiei Romane, Campiei Moldovei si Campiei Moldovei

-solurile din stepa si silvostepa se numesc molisoluri

-solurile argiloiluviale (argiluvisoluri) sunt intalnite in zonele deluroase iar in cele montane mai joase, cu un climat mai racaros avem soluri brune si brune acide;

-solurile podzolice sunt mai sarace in humus, si apar sub padurile de fag si rasinoase;

in zona alpina avem soluri alpine brune acide, specifice climatului rece, cu precipitatii bogate si vegetatie de pajiste;

solurile podzolice si cele alpine brune acide se numesc spodosoluri

-in unele zone se intalnesc soluri halomorfe (saraturi), mai frecvente in Baragan si Campia Moldivei, datorita antrenarii ascensional a sarurilor in timpul verii; lacovistile - in lunca si Delta Dunarii, dar si in Campia de Vest, aceste soluri avand un surplus de apa (hidromorfe) si solurile aluvionare de lunca. La acestea se mai adauga solurile nisipoase din sudul Olteniei, C. Carei (BH), sau de-a lungul Ialomitei sau a Calmatuiului. Aceste soluri totusi au fost redate agriculturii prin lucrari speciale (desecare, fixare).