Sarbii din Arad astazi

Sarbii din Arad astazi

In zilele noastre in Arad iși desfașoara activitatea Uniunea Sarbilor din Romania, Filiala Arad, al carei președinte este profesorul Simion Jarkov, Profesor Universitar și Consilier Județean, nascut in anul 1940 la Jimbolia. El este astazi inițiatorul și coordonatorul a numeroase acțiuni ale sarbilor din Arad.

In perioada de dupa Revoluție, la inițiativa Uniunii Sarbilor din Arad patru strazi au primit numel a personallitați sarbe aradene și anume: Sava Tekelija, Stefan Tenecki, Nikola Aleksić și Milan Tabaković. In aceeași perioada de timp, o alta strada din Arad poarta numele orașului-infrațit cu Aradul din Banatul sarbesc, orașul Zrenjanin. De asemenea piața din fața bisericii Sfantul Petru și Pavel (Biserica lui Tekelija) se numește Piața Sarbeasca. De asemenea Uniunea Sarbilor din Arad colaboreaza cu organizații ale sarbilor din Ungaria (Szegedin, Deska și Battonya). Cu sprijinul autoritaților aradene in sarbii din Arad au acum un spațiu destinat intrunirilor membrilor sai, anume Sediul Uniunii Sarbilor din Romania-Filiala Arad, unde funcționeaza o Biblioteca avand peste 5000 de carți, biblioteca care poarta numele Eustahiei Arsić, prima scriitoare sarba. Tot aici exista și o sala de lectura. Datorita eforturilor depuse de aceasta organizație s-a reușit inființarea secției de limba sarba din Felnac și a grandiniței sarbe din Gai. De asemenea, cu sprijinul autoritaților municipale Aradene, in casa lui Sava Tekelija din Arad, in cateva incaperi a fost amenajat Muzeul lui Sava Tekelija. Aici exista un bust al marelui arhitect aradean care a fost Miloș Cristea. La inițiativa sarbilor aradeni, la intrarea in cetatea Aradului a fost așezata o placa comemorativa dedicata prizonierilor de razboi sarbi morți aici in cursul primului razboi mondial.

Bozidar Panić, inginer electronist din Arad, este un pasionat al istoriei, cerceteaza neobosit de ani de zile arhivele, muzeele și bibliotecile din Arad și Timișoara, cercetand trecutul populației sarbe din Arad și valea Mureșului. Colaboreaza foarte strans cu Matica Srpska din Novi Sad și cu domnul Ljubivoje Cerović, directorul Muzeului din Novi Sad. S-a distins studiind mai ales despre suferințele prizonierilor sarbi din cetatea Aradului din timpul primului razboi mondia, a realizat un catalog pe aceasta tema, in limbile romana și sarba, in anul 1994. Incepand cu anul 1999 participa an de an la simpozionul istoric "Aradul de-a lungul timpului" organizat cu prilejul "Zilelor Culturii Sarbe" , simpozion organizat de catre Uniunea Sarbilor din Romania. Bozidar Panić a participat și la simpozionul internațional "Identitate, variație, multiculturalitate", organizat de Complexul Muzeal Arad. A mai participat la sesiunea de comunicari "Sarbi renumiți din Timișoara, Arad și alte localitați din Romania", organizat la Novi Sad, Serbia, in anul 2000 la inițiativa Maticei Srpska și la simpozionul internațional "Migrația sarbilor in Rusia de la mijlocul secolului al XVIII-lea" de la Novi Sad din anul 2003 .

"Zilele culturii sarbe"[2] din Arad este o manifestație cultural-istorica organizata in fiecare an la data de 11 iulie de catre Uniunea Sarbilor din Arad. Cu acest prilej are loc simpozionul istoric "Aradul de-a lungul timpului", la care au participat incepand cu anul 1999 numeroase personalitați din Arad, Timișoara, Serbia și Ungaria. Printre cei mulți care au particip la acest simpozion merita amintiți: Miloș Constantin Cristea, Stevan Rajić (preotul bisericii ortodoxe sarbe), Dimitrie Stoi, Ljubivoje Cerović, Geza Kovacs, Miomir Todorov, Dusan Dejanac, Javorka Jorgovan, Branislav Zarić, Slavomir Gvozdenović, Rasa Popov, Stevan Bugarski, Ljubomir Stepanov, Zoran Grujić, Elena Rodica-Colta, Dan Demșa, Gheorghe Lanevschi, Dan Lazarescu, Ivan Popov, Gabor Berecz etc.

Concluzii

Sarbii din Arad, ca parte a poporului sarb situați in nord-estul extrem al spațiului etnic sarb s-au inclus in lupta generala populara de eliberare și unire naționala. Ei au acționat atat pe teritoriul Monarhiei Habsburgice cat și in Serbia.

Bibliografie

Andreican Mircea, Ardelean Aurel, Baracși Levente, etc, Arad, monografia orașului de la inceputuri pana in 1989, Arad, Editura Nigredo, 1999

Aradul de-a lungul timpului, Culegere de texte de la primul simpozion de ziua Sf. Petru din Arad, Timișoara, Uniunea Sarbilor din Romania, 2000

Aradul de-a lungul timpului, Culegere de texte de la al II-lea simpozion de ziua Sf. Petru din Arad, Timișoara, Uniunea Sarbilor din Romania, 2001

Aradul de-a lungul timpului, Culegere de texte de la al IV-lea simpozion de ziua Sf. Petru din Arad, Timișoara, Uniunea Sarbilor din Romania, 2003

Aradul de-a lungul timpului, Culegere de texte de la al V-lea simpozion de ziua Sf. Petru din Arad, Timișoara, Uniunea Sarbilor din Romania, 2004

Aradul de-a lungul timpului, Culegere de texte de la al VII-lea simpozion din Arad, Timișoara, Uniunea Sarbilor din Romania, 2005

Bugarski Stevan, Srpsko pravoslavlje u Rumuniji, Timișoara-Beograd-Novi Sad, Biblioteka Matice Srpske, 1995

Cerović Ljubivoje, Srbi u Aradu, Novi Sad-Arad, Muzeul orașului Novi Sad și Uniunea Sarbilor din Romania-Filiala Arad, 2007

Cerović Ljubivoje, Srbi u Rumuniji, Novi Sad, Matica Srpska, 1997

Jovanović Aleksandar, Gutović Zoran, Znameniti Srbi XIX Veka, Beograd, KIZ "Kultura", Novi Sad, "Pravoslavna reč", 1997

Krstić Velimirov Borislav, Krstić Ognjan, Misković Srboljub, Bugarski Stevan, Tri veka Tekelijine crkve, Timișoara, Uniunea Sarbilor din Romania, 2002

Milankov Vladimir, Eustahija pl. Arsić i njeno doba, Novi Sad, Biblioteka Matice Srpske, 2001

Mitrović Vladimir, Arhitekta Đorđe Tabaković, Novi Sad, Biblioteka Matice Srpske, 2005

Nicolae Stoica de Hațeg, Cronica Banatului, Timișoara, Editura Facla, 1981

Popeanga V., Gavanescu E., Țircovnicu V., Preparandia din Arad, București, Editura Didactica și Pedagogica, 1964

Temisvarski Zbornik-Culegere de studii-Timișoara, vol. I, Novi Sad, Matica Srpska, 1994

Temisvarski Zbornik-Culegere de studii-Timișoara, vol. II, Novi Sad, Matica Srpska, 2000

Vejinović Slavko, Srbi u dijaspori, u proslosti i sadasnjosti, Novi Sad, Muzej Vojvodine, 1999 Borislav