Aron
Cotrus, Muntii
1) degeaba; necuprins
2) Liniile de pauza marcheaza o pauza in vorbire, realizata
in ambele cazuri, pentru a delimita o constructie metaforica cu
valoare apozitionala.
3) Ceea ce l-a determinat sa-si
paraseasca drumul ales in viata a fost sentimentul
apasator de vina, de care nu putea sa scape.
Intr-un moment al vietii in care pierduse sprijinul apropriatilor
sai, singurul lucru care il motiva sa-si urmeze studiile era
setea de cunoastere.
4) teme/motive literare: viata privita ca o lupta continua,
muntii, lumina etc.
5) "In coaja lui tirana", "setea-mi"
6) Metafora "piedica-mi de huma", este o figura de stil prin care eul
liric isi exprima viziunea asupra relatiei dintre trup si
suflet; astfel, partea fizica a fiintei omenesti este
vazuta ca un obstacol ("piedica") in calea obtinerii
desavarsirii spirituale, prin atingerea absolutului.
7) Modalitatea in care versificatia poeziei a fost conceputa poate fi
interpretata ca o incercare de a reda cat mai fidel starea interioara
de neliniste sufleteasca a eului liric, care nu poate fi
incadrata la nivel structural de constrangeri prozodice. Lipsa armoniei
ritmului, masurii si a rimei ar putea sugera, astfel, ideea de limitare
a individului, in comparatie cu
nazuintele sale.
8) Ideea poetica din ultima strofa este
conturata printr-o paralela realizata intre conditia
umana si cea a muntilor, iar incercarile eului liric de a
atinge absolutul sunt asemanate cu procesul de formare al muntilor.
Lupta vocii interioare a poetului cu propriile restrangeri este redata
printr-o serie de figuri de stil : metafore ("piedica-mi de huma",
"setea-mi de lumina"), o comparatie ("ca dintr-o stramta
ocna"), enumeratii ("sa ies, sa scap, sa fug"),
inversiuni ("sufletu-mi ce totul ravneste sa absoarba") si
epitete ("omorator", "slut", "salbatic", "statornic" etc.).
Comparatia vietii, vazute ca o lupta continua, cu
fenomenul de ridicare a muntilor, este evidenta la nivelul textului
liric prin repetarea structurii "ca voi" atat la inceputul strofei, cat si
spre sfarsitul acesteia.
9) Titlul poeziei poate contraria asteptarile cititorului. Initial accentul pica pe modul de formare a muntilor
vazut ca o "revolta" impotriva ordinii naturale. Deci, asa dupa cum anunta si titlul imaginea
muntilor apare in prim-plan. Strofa a doua insa, aduce o
schimbare: incercarea muntilor de a se ridica din "coaja" pamantului este comparata cu dorinta eului liric de a-si
depasi propriile posibilitati, de a se elibera de tiparele
neschimbatoare impuse fiecarui individ in parte. Astfel, finalul
poeziei sugereaza un sentiment al eului liric de
tip eterogen, manifestat atat prin admiratie, cat si prin invidia
fata de puterea intrinseca a muntilor.
(Vlad Onetiu, 11 A; coord. prof. Luminita Paraipan)
