 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
LITERATURA ROMANA IN EPOCA DE LA 1848
Generatia pasoptista
l prima generatie de scriitori moderni
l fixarea limitelor cronologice ale epocii pasoptiste
(domniile regulamentare)- 1860
l modernizarea generala a societatii:
incetarea monopolului turcesc asupra comertului exterior
intrarea economica a Principatelor in circuitul european
dezvoltarea fortelor de productie
inmultirea numarului meseriasilor
Caracteristicile epocii
l un progres cultural vizibil
l literatura romana incepe sa se incadreze celei apusene
l traducerile din romantici si preromantici
Heliade traduce in 1830 a Meditatiile lui Lamartine
Dezvoltarea invatamantului
l
nu existau in Principate scoli cu adevarat superioare bine organizate
in Ardeal, numai cea de la Blaj
l Heliade Radulescu va reorganiza colegiul de la Sf. Sava
l Gh. Asachi - Academia Mihaileana (1835)
l infiintarea scolilor primare in principalele centre din tara (Asachi si Petrache Poenaru)
l crearea scolilor pentru fete
l a scolilor normale de la Iasi si Bucuresti
l a conservatoarelor dramatice si muzicale (1834) si Asachi (1836)
l dupa Unire se infiinteaza Universitatea din Iasi si cea din Bucuresti
"Societatea literara'
l infiintata de Dinicu Golescu si Heliade (1827)
l incurajarea traducerilor si editarilor de periodice
l o efervescenta mult mai mare in Muntenia
"Societatea Filarmonica'
l initiata de Heliade si de boierul liberal Ion Cimpineanu
l un impuls evident traducerilor din literatura universala
l a contribuit la realizarea invatamantului artistic in romaneste
scoala de muzica si declamatie condusa de Heliade (1834)
"Asociatiunea literara'
l
l sub presedintia lui Iancu Vacarescu
l coordoneaza tiparirea lui Bolintineanu, Iancu Vacarescu si a unei traduceri de Heliade
Presa
l Curierul romanesc (1829)
editat de Heliade
l Albina romaneasca
editata de Asachi
l primele periodice cu aparitie regulata
l apar si magazine sau suplimente de popularizare
Muzeul National
Alauta romaneasca
Icoana lumei
Gazeta Teatrului National
Curierul de ambe sexe
Spicuitorul moldo-roman (1841) etc.
l Veritabilele publicatii periodice
Dacia literara (1840)
Propasirea
l revistele de oarecare specializare stiintifica
Arhiva romaneasca (1840) - Kogalniceanu
Magazin istoric pentru Dacia (1845)- Balcescu si Laurian
Romania literara (1855) - Alecsandri
Steaua Dunarii (1855) - Kogalniceanu
Convorbirile literare
Foaie pentru minte, inima si literatura
Gazeta de Transilvania
Teatrul
l Conservatoarele intemeiate de Heliade (1834) si Asachi (1836) nu reusesc sa dea decat cateva reprezentatii.
l Apar numeroase trupe de amatori si, fapt important, un repertoriu romanesc
l
Teatrul National devine o institutie stabila
cu un repertoriu, in parte, original
Literatura pasoptista
l toti pasoptistii au apartinut romantismului entuziast si national, propriu tarilor din sud-estul Europei
l pasoptistii selecteaza anumite teme literare romantice, carora le dau o coloratura specifica
poezia pasoptista a noptii
a ruinelor
a trecutului national
meditatie pasoptista pe teme actuale
erotica pasoptista etc.
Paralelismul cu Romantismul apusean
l arta se suprapune deseori cu actiunea civica
l speciile poetice cele mai dezvoltate sunt poezia agitatorica si proza scurta
cele mai usor de improvizat si cu eficacitate imediata
l nu au timp de redactat romane si tratate teoretice
l sunt multilaterali pana la a deveni superficiali
l nici unul dintre pasoptisti nu a scris un singur fel de literatura
l epoca devine cea a marilor proiecte incepute si abandonate
Contactul cu Occidentul
l se adopta sistemul literar francez al genurilor si al speciilor
l se incetatenesc temele de circulatie-europeana
l se adopta tiparul prozodic al versului francez
l tineri pasoptisti merg la studii in Apus, in special in Franta: D. Bolintineanu, N. Balcescu, C. A. Rosetti, Ion Ghica, M. Kogalniceanu, V. Alecsandri etc
Traducerile
l Muntenia
Heliade
l Lamartine, Byron, Al. Dumas
l alcatuirea unei Biblioteci Universale sau un puternic impuls traducerilor
Negruzzi
l Baladele lui Victor Hugo si doua drame romantice ale aceluiasi (Angelo si Marie Tudor)
C. A. Rosetti
l Manfred de Byron
Concluzii
l doua momente esentiale ale epocii pasoptiste:
Heliade-Asachi:
l traieste mai ales sub semnul traducerilor
l al indemnului heliadesc la scris
Daciei literare si al Romaniei literare
l aduce afirmarea adevaratilor scriitori
Gh. Asachi (1788-1869)
l nascut la Herta
l fiul preotului Lazar Asachievici
l urmeaza cursurile liceale la Lemberg: polona, germana si latina
l in 1804 a terminat universitatea, cu titlul de arhitect si de doctor in filozofie
l
Italia: descopera poezia italiana, pictura si muzica
o cunoaste pe Bianca Milesi, iubita si muza sa
Activitatea
l revine in tara in 1812
l deschide un curs de inginerie hotarnica
l scrie cateva carti de matematica
l organizeaza un teatru particular in casele hatmanului Costache Ghica
are loc prima reprezentatie teatrala in limba romana, cu pastorala Mirtil si Chloe de Gessner, in traducerea lui Asachi (1816)
l reorganizeaza seminarul de la Socola (1820)
l infiinteaza la 1828 scoala de la Trei Ierarhi
l organizeaza Academia Mihaileana (1834)
l infiinteaza Conservatorul filarmonic-dramatic (1836)
l editor de periodice
Albina romaneasca
Alauta romaneasca
Foaie sateasca
Icoana lumei
Spicuitorul moldo-roman
Gazeta de Moldavia
Patria
Literatura
l scrie o poezie diferita de cea a contemporanilor
conceperea "la rece' a versului
lipsa vulgaritatii si a senzualitatii balcanice
legata mai mult de clasicism
l Volume
Poezii, Iasi, 1836
Fabule alese
Fabule
Culegere de poezii
Primele poezii
l compuse in timpul sederii in Italia
l un caiet de versuri intitulat Leucaidele
un grupaj de sonete inchinate Leucai
l debuteaza in 1811 cu o oda inchinata unei aventuri:
In ocazia zborului aerostatic al Madamei Blanchard
"Istoria Moldovei" in poeziile sale
l epoca 1820-1840
l poezia vazuta ca arta utilitara
l facuta sa slujeasca virtutea
l La Moldoveni
prilejuita de restaurarea domniilor pamantene
l Restaurarea scoalelor nationale
l La introducerea limbei nationale in publica invatatura
l Anul nou al moldoromanilor
l Prolog
l Paladiul moldovenilor
Poezia ocazionala
l celebreaza evenimente de interes general sau local
l se incadreaza imagisticii traditionale
l plecand de la un fapt concret, Asachi se ridica imediat in generalitate
l circumstante banale devin prilej de poezie conceptuala
l Astfel, intunecimile ce precedau infiintarea scolii nationale erau "in ripa Aheronului nascute"
l infiintarea Teatrului National este o binefacere deoarece "Pe-a Parnasului verzi plaiuri timpul este mai senin"
l soldatul moldovean se gandeste fericit ca "Desi-aiure cruntul Aris mii sotii a vaduvit / Iar Belona cu faclie secerisuri a stirpit / Pe-a Moldaviei junime la resbel inca nu cheama"
l Moldova apare menita unui viitor cultural fericit, din moment ce "De cintarea lui Orfeus muntii Traciei s-umpleau'
Anul nou al moldoromanilor
l abundenta alegoriei
l evenimentul celebrat nu este niciodata numit direct, ci aluziv, prin perifraze ceremonioase
l aerul atemporal si pretios al exprimarii:
Dulce-armonie de pace
Care farmaca si place,
Ni rasuna impregiur ;
Si din sferile senine
Se apropie trei zane,
Cu manos ferice-ogur.
Sfinte legi intaia duce,
Si in dreapta spata-i luce,
Spre osinda celor rai.
In a doua vad figura
Cu simbol de-nvatatura,
Ce-a luminei e temei.
(Anul nou al moldoromanilor)
La moldoveni
l conteaza constructie ansamblului si mai putin fiecare vers
l epitete stereotipe
l comparatia ampla:
"Ca un calatoriu nemernic, zbuciumat de-al marei val,
Cind in noaptea-ntunecoasa nici o stea in ceriu nu vede,
Daca-aproape de pieire de-intimplare afla-un mal,
Cu miini ambe il apuca s-abia sie insusi crede ;
Dar saltind pre el din unda, care moartea i minea,
Domnului el da marire ca patria-si va vedea
O puternica fortuna pe Moldov-a fost impins
Sa pluteasca pe o mare de pericoli presurata."
Imitatiile
l in maniera clasicismului
l poetii clasici si clasicizanti:
Petrarca si Anacreon,
Boileau (Satira asupra omului),
Schiller (Credinta),
Gray (Elegie scrisa pe tintirimul unui sat),
poeti polonezi contemporani (Mickiewicz) etc.
l prelucrarea este creatoare
l introduce modulatii proprii pe tema data
Poezii inspirate de Italia si de iubirea pentru Bianca Milesi
l La Italia
l poezie de inspiratie bucolica
l o tendinta de integrare europeana
l poetul se descrie ca un trimis al Daciei care vine sa invete la scoala celor mai ilustri oameni, virtutea morala si civica, cultura:
Va urez, frumoase tarmuri ale-Ausoniei antice,
Cungiurate de mari gemeni, impartite de-Apenin,
Unde linga laurul verde creste-olivul cel ferice,
Unde floarea nu se trece sub un ceriu ce-i tot senin,
Unde mindre monumente ale domnitoarei ginte
Inviaza mii icoane la aducere aminte !
Sonetele
l Dafne
l La cugetarea mea
l Dorul
l Alvir catra a sa miniatura
l Catra planeta mea
l Consacrat memoriei lui Leufca
Iubita
l prezenta iubitei in versul sau se transforma intotdeauna in "dulci fiori', aluzii si delicatete infinita
l nu a mai ramas nimic din vulgara senzualitate a primilor Vacaresti si a lui Conachi :
Atinsa-i fi de minele
Doritei doamne mele
Si te-or privi luminele
Acelor vie stele.
Si mie lin luceafarul
Din ceriu va sa-mi straluce
Cind dulce-a fi d-o patima
Aminte a-si aduce.
(Alvir catra a sa miniatura)
Iubirea
l un sentiment prin excelenta cast, asociat ideii de virtute
l iubirea pamanteasca si pasiunea ideii formeaza un ideal inaccesibil
l frumosul si binele compun idealul in unitate indestructibla
l elogiul dragostei nu poate fi despartit de cel al ideii :
Eu care-n doua-a stelelor lumine
Vad chiar minuni, ce-s mai presus de fire,
Numai trecind privesc la alte zine.
Spre Dafne zboara-aprins-a me gindire,
Si ajung l-a ei lumini senine,
Pere-n a lor noian de fericire.
(Dafne)
La cugetarea mea
"Cind intinzi a tale aripi, o tu, cugete-nfocate,
Si-n noianul fantaziei te inalti cu repegiune,
Cautind frumoase teme intre cele luminate
Pentru lira-mi umelita, doritoare sa rasune,
Usurel pe munte Pincio, intre pinii verzi razbate ;
De virtute si frumusete acolo-i videa minune,
Acolo zina me trece pe cararile-ncintate,
Stralucind ca o lumina care niciodata-apune."
(La cugetarea mea)
Catra planeta mea
l steaua este o aparitie constanta in poezia lui Asachi
l ea materializeaza perfect idealul, simbolizand mereu, atat ochii iubitei, cat si lumina supranaturala a revelatiei:
Cit ti-s dator, o, stea mult gratioasa,
Ca-n primavara a vietei mele
Tu m-ai ferit de strimbe cai si rele
Si m-ai condus pe calea virtuoasa !
Tu-n sint mi-aprinzi faclia luminoasa,
M-ai adapat l-Ascree fintinele,
Si cind viata-mi indulcesc prin ele
Despretuiesc chiar soarta fioroasa.
Consacrat memoriei lui Leufca
l la moartea Biancai, poetul se consoleaza prin amorul elevat
l sufletul sau s-a unit cu cel al iubitei
l au admirat impreuna Ideea si, de aceea, vor trai vesnic in cerul permanentelor:
"Acea raza nemurinda, pentru glorie creata,
Ce lucit-au preste mine inca-n timpul de giunie,
Aleu, s-a inturnat iara la-obirsia-i necurmata.
Dar in mezul a durerei ce-mi ramine-n suflet vie,
Cea scinteie care-aprins-ai nu s-a stinge niciodata
S-a trai cu tine-unita in a ceriului tarie !"
Concluzii
l poezia lui Asachi atinge o puritate neobisnuita
l versul este patruns de vibratie stapanita
l raceala aparenta se transforma in elevatie
l corectitudinea prozodica
l limbajul complet innoit, bazat pe neologisme
Asachi- creator de mitologie nationala
l compuneri semi-istorice
l legenda cu Dochia, Traian, muntele Pion-Ceahlau (Dochia si Traian)
l traditiile legate de "muntele sfant' al primilor moldoveni (Turnul lui But)
l epoca lui Stefan cel Mare, vazuta tot printr-o aura legendara (Milian si Dina, Stefan cel Mare inaintea Cetatii Neamtu)
l prelucrari de legende in maniera folclorica
Jijia
Sirena lacului
pur ocazionale
scrise in vers facil de factura populara
Fabulele
l compuneri echilibrate
l bine conduse spre final
l Momita la bal-masche
l Castorii
l Minciunile
comentariul national domina intamplarea propriu-zisa
poetul ramane moralist si filozof
Proza
l meditatiile in proza
l publicate in Albina romaneasca (1830-1848)
l precursoare ale poemului in proza
l fraza lui Asachi capata cadenta si ritm
l se arata preocupat de teme filozofice
trecerea timpului
perisabilitatea celor umane
permanenta idealului
l Cerul stelit
Meditatia unui imbatrinit poet
l poetul transforma proza in poem liric de buna calitate;
l repetitiile, revenirile si structura asemanatoare a frazelor dau paragrafului o melodie usor de remarcat :
l ,,Atunci apuc harfa, placerile si durerile cele vechi sa trezesc, negurile pier, lacrimile rasar iar din ochii mei cii stinsi, in sinul meu sa ras-primavereaza, tonuri dulce a duiosiii tremura de pe coardele harfei, iar mi sa infatosaza riul cel galbin, palaturile de marmora, zinele cele frumoase si cint versuri de Italia ! Acesta va fi cinticul meu cel de pe urma ; stelele ma vor lumina ca in noptile tineretilor mele, raza cea racoare a lunei imi va atinge fata si cinticile trecutelor privighitori ca un iho vor rasuna din departare ; atunci ochii mei doritori de rapaos sa vor inchide si sufletul sa va inalta ca tonul harfei mele'.
Nuvele istorice
l pot fi numite doar conventional nuvele
l contemporane cu nuvela romantica
l dar par a fi scrise cu cel putin un secol in urma
l au aspectul unor naratiuni cavaleresti, fixate intr-un ev mediu de fantezie, fara nici o preocupare pentru reconstituirea istorica
Nuvelele
l Ruxandra Doamna
l Svidrighelo
l Dragos
l Bogdan Voievod
l Petru Rares
l Valea Alba
l accentul cade pe intriga extrem de complicata si neverosimila;
l personajele simpatizate de autor sufera aventuri aproape miraculoase din care ies invingatoare
Tehnica nuvelistica la Asachi
l autorul pleaca de la o circumstanta istorica reala (nunta Ruxandrei cu Timus, descalecatul lui Dragos, conflictul lui Bogdan cel Orb cu polonii), pentru a broda apoi cele mai halucinante episoade
Branda, logodnica lui Bogdan Dragos, este facuta prizoniera de niste ,,pirati birladeni', care bantuiau sudul Moldovei prin secolul al XlV-lea;
cam in aceeasi epoca, in partea de sud a Moldovei existau "republici libere" (Petru Rares);
nunta domnitei Ruxandra devine o serbare de Renastere italiana, terminata cu distractii si luminatii pe lacuri (Ruxandra Doamna) etc.
Trasaturi
l intamplarile trec pe prim plan
l decorul si atmosfera (elementele cruciale ale unei nuvele romantice) lipsesc cu totul
l secolele si epocile se amesteca intr-un unic trecut, incert si abstract
l personajele incarneaza defecte sau virtuti
l legitimitatea lor nu este istorica, ci caractereologica
Dramaturgia
l Serbarea pastorilor moldoveni
o idila patriotica cu aluzii
l Dragos
o naivitate istorica
l Inturnarea plaiesului din Anglia
l Tiganii
celebrarea naiva a unor evenimente se desfasoara intr-un decor rustic de opereta
dialogul personajelor, complet artificial, serveste nu atat conflictului dramatic, cat expunerii ideilor social-umanitare ale autorului
Piesele notabile
l Petru Rares
l Elena Dragos de Moldavia
l Turnul Butului
l Voichita de Romanie
Caracteristici
l tablouri dramatice in care personajele comenteaza la nesfarsit propria lor situatie
l intriga, foarte simpla, provoaca desfasurari si rezolvari ale conflictului extrem de rapide
l pretextul pieselor este de tragedie:
Ana nu se poate hotari sa se casatoreasca, desi logodnicul ei, But, nu mai vine;
Voichita afla fara sa vrea de un complot turcesc contra vietii lui Stefan cel Mare, dusmanul tatalui sau etc.
Finalul aduce fericirea unanima, iar efectul melodramatic nu este nici el neglijat (in Petru Rares, viata eroului este primejduita de actiunea unui tradator italian tenebros).
Elena Dragos de' Moldavia
l transpusa in decorul nordic al Kremlinului
l este singura piesa tragica pana la capat
l asistam la consumarea totala a nefericirii printesei moldovene nedreptatite
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
