Particularitatile moderniste in poezia Testament de Tudor Arghezi

Prezinta particularitatile moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Tudor Arghezi.(Testament)

Valori expresive ale limbajului Arghezian

fondul principal al limbajului poetic arghezian il constituie limba poporului, folosita de strabuni in procesul muncii ogoarelor, printre plavani.

Arghezi selecteaza in scrisul sau, din materialul lexical popular o anumita categorie de cuvinte, mai dure, cu materializari "stancoase" cum le denumeste el, care sa exprime, prin sensul lor propriu si prin duritatea fonetica, asprimea vietii inaintasilor: bunuri, adunat, razvratita, strabuni, gropi, rapi, credinta, hrisov, robi, oseminte, zdrente, durerea surda si amara, tap, fierul, zace, mania etc.

Criteriul selectiv este acela de a arata     istoria sociala a neamului sau de tarani iobagi, robi (ideea de vechime).

O zona a limbajului sugereaza imaginea suferintelor: rapi, gropi, branci, robi, vite, plavani, durere .

O mare semnificatie o arte sonoritatea cuvintelor; predomina consoana r (sunetul repetat obsesiv sporeste expresivitatea limbajului poetic in reflectarea ideilor):drept, moarte, carte, razvratita .

NOTA BENE!

Arghezi aduce in plan literar cuvinte considerate pana la el degradate, excluse de generatiile anterioare de scriitori (estetica uratului . )

sunt cuprinse in poezie si cuvinte ce denumesc imperiul artei: icoane, muguri, coroane, miere, frumuseti, facui, le-am preschimbat, am ivit, sa schimbam (verbele creatiei) - punand in opozitie doua lumi:

o       lumea poporului trudit si obidit

lumea artei - nascuta din suferinta milenara a neamului de robi, din mijlocul carora poetul a iesit la lumina (si pusa in slujba idealurilor de eliberare sociala si spirituala).