Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Pronumele
Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv.
Pronumele este de mai multe feluri: pesonal, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, nehotarat, interogativ, relativ, negativ.
Pronumele personal:
Pronumele personal este pronumele care indica persoana vorbirii (eu, noi), cu care se vorbeste(tu, voi), despre care se vorbeste(el, ea ei, ele). Are forme accentuate si neaccentuate. Se declina la toate cele cinci cazuri, avand forme dupa schema urmatoare:
Per- soana |
N |
G |
D |
Ac |
V |
||
I |
eu |
|
mie |
imi, mi |
pe mine |
ma |
|
II |
tu |
|
tie |
iti, ti |
pe tine |
te |
tu! |
III |
el |
al(a, ai, ale) lui |
lui |
ii, i |
pe el |
il, l- |
|
|
ea |
al(ai, a, ale) ei |
ei |
ii, i |
pe ea |
o |
|
Plural
Per- soana |
N |
G |
D |
Ac |
V |
||
I |
eu |
|
noua |
ne, ni |
Pe noi |
ne |
|
II |
tu |
|
va,vi |
va, vi |
pe voi |
va |
voi! |
III |
el |
al(ai, a, ale) lor |
le, li |
le, li |
pe ei |
ii,i |
|
|
ea |
al(ai, a, ale) lor |
lor |
le,li |
pe ele |
le |
|
Functia sintactica a pronumelui personal:
-Nominativ: El citeste.
-Genitiv: Ai lui au plecat la mare.
2. Nume predicativ in:
-Nominativ: Prietenul mae este el.
-Genitiv: Caietul este al lui.
-Acuzativ: Florile sunt pentru ea.
-Genitiv:Cartea lui este pe masa.
-Dativ: Succesul gratie lui ne-a incantat.
-Dativ posesiv: Mana-ti era rece.
-Nominativ (apozitie): Elena, ea, eate prietena lui.
-Acuzativ:Excursia impreuna cu voi a fost reusita.
4.Complement indirect: Pe ea am cautat-o.
5. Complement direct:
-Genitiv: Prietenii au luptat contra lui.
-Dativ: Lui i-am adus o carte.
-Acuzativ: Ma gandesc la voi.
6. Complement circumstantial de loc: Copii alergau spre noi.
7. Complement circumstantial de timp:
-Genitiv: Tu ai sosit acasa inaintea lui.
-Acuzativ: Ai intrat in clasa odata cu mine.
8. Complement de agent: Problema a fost compusa de el.
9. Complement circumstantial de mod: Copii au cantat ca voi.
10. Complement circumstantial de cauza:Am intarziat din pricina lui.
11. Complement circumstantial de scop: Ai muncit in scopul lui.
Pronumele personal de politete:
Are formele:
Persoana a-II-a |
Persoana a-III-a |
||||
singular |
plural |
singular |
plural |
||
|
|
masculin |
feminin |
masculin |
feminin |
dmneata, mata, matale, d-ta |
dumnea- voastra d-voastra |
dumnealui |
dumneaei |
dumnealor |
dumnealor domniile lor |
Locutiuni pronominale de politete: Luminatia Ta, Inaltimea Sa, Preasfintia Sa, Majestatea Sa etc.
Pronumele reflexiv:
Pronumele reflexiv tine locul obictului asupra caruia se exercita direct sau indirect actiunea verbului.
Are forme proprii numai pentru persoana a-III-a. Pronumele reflexiv are numai DOUA cazuri: DATIV si ACUZATIV.
Formele pronumelui reflexiv:
Cazuri |
Pers.I |
Pers.II |
Persoana a-III-a |
N |
|
|
|
G |
|
|
|
D |
|
|
Accentuat: sie, siesi; neaccentuat: isi, si, - si |
Ac |
|
|
Accentuat: sine, sinesi; neaccentuat: se, s |
Functia sintactica:
Complement direct: El se spala.
Atribut pronominal:Lauda de sine.
Complement indirect: El isi aminteste de vacanta.
Atribut pronominal in D: Lundu-si haina a plecat.
Pronumele deintarire este partea flexibila de vorbire care insoteste un substantiv sau un pronume cu scopul de a preciza obiectul determinat. Are functia sinatctica de atribut adjectival, mai rar de subiect.
Formele pronumelui de intarire
Nr. |
Gen |
Persoana I |
Persoana II |
Persona III |
singular |
m: |
insumi |
insuti |
insusi |
|
f: |
insami |
inseti |
insasi |
plural |
m: |
insine |
insiva |
insisi |
|
f: |
insene |
inseva |
Insesi, insele |
Exemple:
Insumi te-am vazut chiulind.
pronume de intarire, SUBIECT
Elevul insusi a compus acest exercitiu.
atribut adjectival
Tu insuti ai fost impotriva hotararii.
atribut adjectival
Pronumele posesiv este partea flexibila de vorbire care inlocuieste numele posesorului, cat si al obiectului posedat
Este intotdeauna insotit de articolul posesival genitival: al, a, ai, ale.
Formele pronumelui posesiv:
Pronumele posesiv are forme pentru cele trei persoane, dupa genul si numarul obiectului posedat si dupa numarul posesorilor.
Un singur obiect posedat - un singur posesor:
Persoana (singular) |
masculin |
feminin |
Persoana I-a |
al meu |
a mea |
Persoana a-II-a |
al tau |
a ta |
Persoana a-III-a |
al sau |
a sa |
Un singur obiect posedat - mai multi posesori
Persoana |
masculin |
feminin |
Persoana I-a |
al nostru |
a noastra |
Persoana a-II-a |
al vostru |
a voastra |
Persoana a-III-a |
al lor |
a lor |
Mai multe obiecte posedate - un posesor:
Persoana |
masculin |
feminin |
Persoana I |
ai mei |
ale mele |
Persoan a-II-a |
ai tai |
ale tale |
Persoana a-III-a |
ai sai |
ale sale |
Mai multe obiecte posedate - mai multi posesori:
Persoana |
masculin |
feminin |
Persoana I |
ai nostri |
ale noatre |
Persoana a-II-a |
ai vostri |
ale voastre |
Persoana a-III-a |
ai lor |
ale lor |
Adjectivul posesiv:
Adjectivul posesiv are aceleasi forme ca si pronumele posesiv ( insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, nr, si caz si devine adjectiv pronominal).
Caietul meu este pe masa.
Un caiet al meu este pe masa.
1)Subiect: Ai mei au venit.
2)Nume predicativ:
N : Caietul este al nostru.
G : Pamantul acesta era alor sai.
Ac : florile sunt pentru ai nostrii.
3)Atribut pronominal: Reusita alor nostri a bucurat toata scoala.
4) Atribut adjectival: Cainele vostru e rau.
5)Complement indirect:
G: Dusmanul s-a repezit asupra alor nostrii.
D: Am dat alor vostri mingea.
Ac: El isi aminteste de ai tai.
6)Complement direct: I-am intalnit pe ai tai
7) Complement circ de loc: El mergea catre ai sai.
8) Complement circ de timp: El a venit pe teren inainte alei noastre
9) Complement circ de cauza: El a intarziat din pricina alor sai.
10) Complement circ de scop: El a muncit pentru ai sai.
11)Complement de agent: Scrisoarea a fost trimisa de ai tai.
Pronumele si adjectivul pronominal
demonstrativ
Pronumele demonstrativ este partea de vorbire flexibila care inlocuieste numele unui obiect indicand apropierea sau departarea lui in spatiu ori in timp, identitatea sau diferenta fata de alte obiecte.
Pronumele demonstrativ are formele:
de apropire: acesta, aceasta, acestia, aceastea.
de departare: acela, aceea, aceia, acelea.
de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi.
de identificare(diferentiere);celalat, cealalta, ceilati, celalte.
Pe langa aceste forme de intalnesc formele populare:
o asta, asta, astia, istea, etc.
o acela, aia, alea, etc.
o alalat, ailalta, ailalti, etc.
Declinarea pronumelui demonstrativ:
Apropiere |
Departare |
|||||||
N.Ac |
singular |
plural |
singular |
plural |
||||
masc |
fem |
masc |
fem |
masc |
fem |
masc |
fem |
|
acesta |
aceasta |
acestia |
acestea |
acela |
aceea |
aceia |
acela |
|
G.D |
acestuia |
acesteia |
acestora |
acestora |
aceluia |
aceleia |
acelora |
acelora |
Atunci cand pronumele demonstrativ insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, nr si caz, pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal
Exemple:
Cartea acestuia este mai interesanta.
FUNCTIA SINTACTICA a PRONUMELUI
DEMONSTRATIV
1)Subiect: Acesta a venit.
2)Nume predicativ: N: Prietenul meu este acesta.
G: Cartile sunt ale acestuia.
Ac: Cartea este pentru cealalta.
3)Atribut adjectival: Copilul acesta este bun.
4)Atribut pronominal: Cartile acetuia sunt noi.
5)Complement indirect: D: Dau acestuia o minge.
Ac: Eu m-am interesat despre acela.
6)Complement direct: Tu il cauti pe acela.
7)Complement circ de loc: Eu locuiesc langa acesta.
8)Coplement circ de timp: Tu ai venit inaintea acestuia.
9)Complement circ de de mod: El a raspuns ca acestia
10)Complement circ de cauza: El a intarziat din pricina acestuia .
11)Complement circ de scop: Ai muncit pentru acestia.
12)Complement de agent: Poezia a fost scrisa de acesta.
PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL RELATIV
Pronumele relativ se foloseste numai in fraza si este element relational intre regenta si subordonata, pastrandu-si functia sintactica in propozitie.
Formele pronumelui relativ:
simple: care, cine, ce, cat, cata, cati, cate.
compuse: cel care, cel ce, ceea ce.
DECLINAREA pronumelui relativ:
Forma |
cine |
cat, cati, cata, cate |
care |
|
N.Ac |
cine |
cat, cati, cata, cate |
care |
|
G. |
(al, a, ai, ale) cui |
caror |
(al,a,ai,ale) |
carui,(a) carei(a) caror(a) |
D. |
cui |
caror |
m |
caruia carora careia |
PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL INTEROGATIV
Partea de vorbire care tine locul cuvantului asteptat ca raspuns la o intrebare dintr-o propozitie sau fraza interogativa directa.
SUBIECT |
Cine a venit? |
NUME PREDICATIV |
N: Cine este prietenul tau? G: Al cui este caietul? Ac:Pentru cine sent florile? |
ATRIBUT PRONOMINAL |
A cui casa ai construit-o? |
ATRIBUT ADJECTIVAL |
Care carte este interesanta? |
COMPLEMENT DIRECT |
Pe cine ai asteptat in parc? |
COMPLEMENT INDIRECT |
D: Cui dau florile? G: Impotriva cui au luptat ei? Ac:La cine te gandesti? |
COMPLEMENT circ. de LOC |
Spre cine alerga baiatul? |
COMPLEMNT circ de TIMP |
Inaintea cui a intrat in clasa? |
COMPLEMENT circ de MOD |
Mai mult decat cine te iubeste Mircea? |
COMPLEMENT circ de SCOP |
Pentru ce ai invatat tot anul? |
COMPLEMENT circ de CAUZA |
Din cauza cui s-a imbolnavit? |
COMPLEMENT de AGENT |
De catre cine a fost scrisa poezia? |
FUNCTIA SINTACTICA:
PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEHOTARAT
Partea de vorbire care tine locul unui substantiv, fara,sa dea vreo indicatie precisa asupra obiectului sau fiintei pe care o inlocuieste.
ARE FORME:
simple: unul, altul, atat, atata, atati, atate(a) (niscai)
compuse: cineva, ceva, careva, altcineva, niscaiva, fiecare, fiecine, fiece, ori(si)cine, ori(si)ce, ori(si)cat, oarecine, cutare, vreunul, vreuna
locutiuni-pronominale: nu stiu cine(cineva), nu stiu ce (ceva), cine stie cine, te miricine.
Exemple:
A sunat nu stiu cine la usa.
Il atragea nu stiu ce spre crestele muntilor.
Cand pronumele nehotarat insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, nr, si caz devine adjectiv pronominal nehotarat, cu functia sintactica de atribut adjectival.
Exemple:
Fiecare invata lectia.
Fiecare elev invata lectia.
N.Ac. |
cineva |
fiecare |
oricine |
G.D. |
cuiva |
fiecaruia |
oricui |
PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEGATIV
Partea de vorbire care tine locul unui substantiv(sau ubstituit al aceesuia) pe care il neaga. Apare in propozitii nuegative.
Exemple:
N-ai intalnit pe colegii tai?
N-am intalnit pe nimeni.
ARE FORMELE: nimeni, nimic, nimica, nici unul, nici una.
Declinarea pronumelui negativ:
N.Ac. |
nimeni |
nimenea |
nici unul |
nici una |
G.D. |
nimanui |
nimanuia |
nici unuia |
nici uneia |
Forme adjectivale: nici un, nici o
Exemple:
Astazi tu n-ai mancat nimic.
Ai cumparat niste nimicuri foarte costisitoare.
Ii visezi la nimic crezan mereu in soarta.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate