Conceptia de sine a adolescentului, stima de sine si imaginea de sine

Conceptia de sine a adolescentului, stima de sine si imaginea de sine

Conceptul de sine si particularitatile sale la A

= sinteza a generalizarilor despre propria fiinta

Un oarecare concept de sine apare si in copilarie, dar consta intr-o insiruire de insusiri, calitati, kre se aseamana cu o lista de cumparaturi. In A, conceptul are un grad mai mare de abstractizare si generalizare, integreaza intr-un intreg coerent confruntat cu situatiile/circumstantele calitatilor si defectelor. El tinde sa integreze prin prelucrare speciala aprecierile celorlalti cu privire la A, diferentele de opiniei ale celorlalti si tendintele de e explica calitati/defecte, manifestari variate ale propriei fiinte in diferite situatii. Conceptul e raportat la viitor.

Stima de sine Isi are puncte de pornire si legaturi cu stima de sine din preA, dar e mai stabila. Ramane insa valabila diferentierea dintre componenta stabila a stimei de sine si cea barometrica. Ea e influentata de anumite evenimente scolare deosebite sau evenimete de viata personala ce implica imaginea de sine. A va tinde sa-si apere respectul de sine, sa se opuna factorilor ce il afecteaza sau sa evite situatiile acestea.

Imaginea de sine a A (IS)= toate felurile de informatii kre se refera la propria fiinta in plan fizic/psihic:Eul fizic,Eul spiritual,Eul social

1.In general, in A petrecandu-se armonizari faciale, acest Eu cuprinde calitati/defecte fizice, dar domina calitatile. A manifesta o atitudine activa fata de acest Eu fizic, urmarind optimizarea lui. A au o preocupare deosebita pt moda, e un semn al varstelor tinere. Se inscrie si tendinta A de a se conforma la generatie. Allport - conformare si in planul gusturilor culturale. Ef incepe sa fie valorizat in relatiile interpersonala, mai ales in relatiile cu sexul opus. Se constata ca din 1960 exista o tendinta de apropiere intre cele 2 sexe in sensul dorintei fetelor de a avea caracteristici mai masculinizate. Identitate sexuala e o parte a Ef. Imaginea/reprezentarea sociala despre sexul F kre a existat pana catre 1960, traditionala, cuprinde insusiri cum ar fi: dependenta de altul, sentimentalism, tendinta de pasivitate, mai putin competitiva/indrazneata, vorbareata. B - dominanti, indrazneti, curajosi, independenti, agresivi, stapanesc emotiile, tendinta spre competitie, spirit activ, performante in G logica, agresivitate verbala. Reprezentarile traditionale tind sa fie urmate, dar alte grupuri de F au o tendinta spre caracteristicile B - vestimentatia unisex.

2.Interes pt a-si identifica pe de-o parte calitatile cognitive - nivelul intelectual, cultura generala - dar mai ales sunt interesati sa-si identifice particularitatile caracteriale/temperamentale cu semnificatie in relatiile sociale. A isi por identifica calitatile si defectele, sa le manifeste activ, sa le optimizeze.

3.Es suporta mai putine transformari fata de primele 2. Stabilizarea grupurilor informale si a relatiilor din cadrul acestora constituie conditii de armonizare mai buna intre cerintele grupului pt conformism, cu interesele participantilor la grup. Sunt mult mai clare pozitiile in cadrul grupului, reputatia si popularitatea, iar prezenta diadelor heterosexuale reprezinta un factor de securizare afectiva in conditii de conflict cu grupul. Relatiile din grup sunt mult mai calme.

Conceptul de sine si particularitatile sale la A-Este inteles ca o sinteza a generalizarilor despre propria fiinta, un oarecare concept de sine apare si in copilarie, dar acesta consta mai degraba dintr-o insiruire de insusiri, calitati care se aseamana cu o lista de cumparaturi. Conceptul de sine are un mai mare grad de generalizare si abstractizare, este mai bine organizat si integreaza intr-un intreg coerent, confruntat cu circumstante atat ale calitatilor, cat si a defectelor. Conceptul de sine tinde sa integreze prin prelucrare speciala a aprecierilor celrlalti, o diferenta de opinie a celorlalti fata de sine, si chiar tendinta de a explica calitatile sau defectele, manifestari variate in situatii diverse. Conceptul de sine al adolescentilor este din nou raportat la perspectiva, la viitor.

Stima de sine-Isi are punctul de pornire si legaturi puternice cu stima de sine din preadolescenta, dar cea de acum este mai stabila. Ramane insa valabila diferenta dintre componenta stabila si cea barometrica, care este mai ales influentata de anumite evenimente scolare deosebite(concursuri, bac), sau evenimente de viata personala, care implica imaginea de sine. A va tinde sa-si apere respectul de sine, sa se opuna factorilor care il afecteaza sau sa evite situatiile care ar afecta respectul sau de sine. ALLPORT: ranirea respectului de sine este o lovitura foarte puternica.

Imaginea de sine in A-Sintetizeaza toate felurile de informatii referitoare la propria fiinta. Are 3 dimensiuni fundamentale: Eu-l fizic, spriritual si social.

Eu - l fizic: in general, in A petrecandu-se armonizari faciale si corporale, acest Eu fizic cuprinde calitati dominant fizice, defecte. Ei manifesta o atitudine si mai accentuat activa fata de acest Eu fizic, urmarind oprimizarea lui prin vestimentatie, etc. o preocupare deosebita este aceea de a fi in ton cu moda, semn al varstelor tinere. Tendinta de a se conforma la genratie, si astfel se poate afirma ca sunt generatiile in blugi. Eu - l fizic incepe sa fie puternic valorizat in relatia interpersonala mai ales cu celalalt sex. Incepand cu 1966 exista o tendinta de apropiere intre cele 2 sexe, in sensul dorintei fetelor de a avea caracteristici mai masculinizate. Identitatea sexelor constituie o parte a identitatii fizice a Eu-lui fizic.

Reprezentarea sociala despre sexul feminin care a existat catre 1960 cuprinde urmatoarele insusiri:

-dependenta de altul

-sentimentalismul

-relatia de pasivitate

-slaba dorinta de competitie

-mai putin indrazneata, intreprinzatoare

-vorbareata

Reprezentarea sociala a sexului masculin este:

dominanti, indrazneti si curajosi

independenti

agresivi

capabili sa-si stapaneasca emotiile

tendinta spre competitie, spirit activ

agresivitate verbala, o mai mare gandire logica.

Unele femei tind sa se apropie de caracteristicile masculine, fenomen exprimat in

domeniul vestimentatiei.

Eu - l spiritual: interesul A si observatia pentru a-si identifica:

calitatile cognitive(nivelul inteligentei, al culturii generale)

particularitati temperamentale sau caracteristici care au semnificatii in realitatea sociala.

A isi pot identifica atat calitatile, cat si defectele, si incearca sa se manifeste activ,

adica sa le transforme si sa le atenueze.

Eu - l social: mai putine transformari in A. stabilirea grupurilor informale si a relatiilor din cadrul acestora constituie conditia de armonizare mai buna intre cerintele gradului de conformism cu interesele participantilor la grup. Sunt mult mai clare pozitiile fiecaruia, reputatia si popularitatea, prezenta diadelor heterosexuale reprezinta un factor de securizare afectiva in conditiile de conflict cu grupul. Relatiile din grup sunt mai calme.