Diagnoza fenomenului consumului de droguri - rapoarte, studii, cercetari în domeniu:

DIAGNOZA FENOMENULUI CONSUMULUI DE DROGURI - RAPOARTE, STUDII, CERCETARI ÎN DOMENIU:

Conform datelor furnizate, in ultima decada de CEMDDD (Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri), consumul de droguri a devenit in prezent un fenomen raspandit, o serioasa problema de sanatate, publica in Europa de vest si un fenomen in crestere, in Europa de est. Este general acceptat faptul ca exista dificultati metodologice in evaluarea dimensiunii si consecintelor consumului de droguri, populatia consumatorilor fiind o populatie ascunsa si, de asemenea, faptul ca abuzul de droguri poate avea implicatii serioase in planul sanatatii individuale si publice.

Estimarea dimensiunii consumului se refera in general la obtinerea unui raspuns la intrebarea: Cati consumatori de droguri avem? Desi o intrebare simpla in aparenta, expertii in domeniu considera dificila aprecierea dimensiunii, la un moment dat, populatiei de consumatori de droguri din totalul populatiei generale. (2) Explicatia este strans legata de ilegalitatea fenomenului - consum/posesie de droguri (desi cu nivele diferite de toleranta la nivelul statelor membre), motiv pentru care consumatorii de droguri raman in general o populatie ascunsa. Sistemele de monitorizare implementate la nivelul fiecarei tarii pot oferi informatii doar despre caracteristicile consumatorilor de droguri cunoscuti, adica cei care acceseaza serviciile de asistenta (medicala, psihologica, sociala, programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri - programe de schimb de seringi etc.), comit infractiuni la regimul drogurilor, au decedat ca urmare a consumului de droguri etc., aceste date permitand estimari ale prelevantei consumului, adica a proportiei persoanelor caracterizate de acest atribut.

Figura nr. 1: Populatia cunoscuta versus populatia necunoscuta/ascunsa de consumatori de droguri (CD)

Informatiile obtinute din esantioanele de populatie cunoscuta pot fi utilizate, fie individual, fie prin intersectare, pentru a obtine extrapolari asupra dimensiunii intregii populatii de consumatori de droguri prin aplicarea diferitelor metode statistice (metoda captura - recaptura, metoda nominala, metoda multiplicatorului).

Pana in anul 2004, in Romania nu existau studii calitative sau cantitative privind fenomenul, infiintarea si operationalizarea Agentiei Nationale Antidrog determinand progrese evidente la acest capitol. În continuare vom detalia doar studiile nationale relevante, precum si tendintele in evolutia indicatorilor epidemiologici cheie.

Consumul de droguri in scoli si in randul populatiei tinere:

În anul 2007, a fost implementata, pentru a treia oara la nivel national, componenta pentru Romania a studiului European ESPAD (derulat la nivel international in 1995, 1999, 2003, 2007). Institutiile implicate in derularea studiului 2007 au fost: Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar, Agentia Nationala Antidrog si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

În perioada mai-iunie 2007, s-a realizat colectarea datelor la nivel national in cadrul Proiectului Scolar European, privind consumul de alcool si alte droguri (ESPAD), studiu realizat in randul elevilor de 16 ani. Parteneriatul de colaborare dintre Agentia Nationala Antidrog si coordonatorul national reprezentat de catre Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar (SNSPMS) a beneficiat de sprijin din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT), desfasurandu-se sub coordonarea metodologica a CAN (Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, Stockholm/Suedia). Studiul este reprezentativ la nivel national si regional pentru elevii nascuti in anul 1991 (grupul tinta).

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a asigurat cadrul de esantionare, furnizand baza de date cu scolile eligibile, si a facilitat accesul in scoli. Instrumentul de cercetare a fost reprezentat de chestionarul international, tradus si adaptat. Esantionarea multistadiala a fost realizata de catre Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar. Drept baza de esantionare au fost utilizate scolile liceale din anul scolar 2006-2007, dintre acestea fiind excluse: scolile speciale, liceele teologice si militare, liceele care nu au ca limba de predare limba romana (conditie metodologica fiind ca durata de completare a chestionarului sa nu fie mai mare de 60 de minute, iar includerea unui liceu

cu o alta limba de predare decat limba romana nu ar fi corespuns acestei cerinte). Pentru participare au fost selectate un numar de 116 scoli si la nivelul fiecarei scoli un numar de 2 clase (o clasa a IX-a, din care au fost invitati sa participe la completarea chestionarului toti elevii prezenti, indiferent de anul

nasterii si o clasa a X-a din care au fost invitati sa participe doar elevii nascuti in anul 1991). În cadrul acestei cercetari au fost aplicate efectiv un numar de 2719 chestionare (administrarea in teren a chestionarelor a fost realizata integral de ANA prin Centrele de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog) dintre care 2307 elevilor nascuti in 1991, diferenta fiind reprezentata de elevii nascuti in alti ani.

Anterior administrarii in teren, chestionarul a fost pre-testat, in aceasta etapa aplicandu-se un numar de 215 chestionare dintre care 178 elevilor nascuti in 1991. Pretestarea a permis ajustarea chestionarului - adaptari de ordin cultural.

În ceea ce priveste prevalenta consumului oricarui drog ilegal de-a lungul vietii in randul elevilor de 16 ani, aceasta a fost, in anul 2007, de 14,5% (14,9% in cazul baietilor si 14,2% in cazul fetelor). Consumul experimental de alcool cu pastile a inregistrat cel mai ridicat procent (4,4%), din care 5%, in cazul baietilor si 3,8% in cazul fetelor, urmat de consumul experimental de inhalante (4,1% atat in cazul fetelor, cat si in cel al baietilor).

Comparativ cu anul 2003, s-au inregistrat prevalente de-a lungul vietii mai ridicate pentru consumul oricarui tip de drog ilegal, exceptand consumul de tranchilizante/sedative fara prescriptie medicala (scadere de la 6,6%, la 4,1%). Consumul experimental de ecstasy, cocaina, droguri injectabile a inregistrat o dublare fata de anul 2003 (ecstasy - de la 0,6%, in anul 2003 la 1,2%, in anul 2007; cocaina - de la 0,7%, in anul 2003 la 1,5%, in anul 2007; droguri injectabile - de la 0,3%, in anul 2003 la 0,7%, in anul 2007).

Grafic: Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii (ESPAD 2003, ESPAD 2007)

Sursa: SNSPMS si ANA/DORDT

În ceea ce priveste prevalenta consumului de droguri ilegale in ultimele 12 luni, in anul 2007, in chestionarul ESPAD au fost incluse intrebari referitoare la consumul de droguri in ultimele 12 luni si ultimele 30 de zile pentru cannabis, ecstasy si solventi/inhalante. Consumul recent de cannabis a inregistrat cel mai ridicat procent 1,9% (3% in randul baietilor si 1% in randul fetelor).

Comparativ cu anul 2003, s-a inregistrat o tendinta de crestere pentru toate cele trei substante mentionate: solventi/inhalante - de la 0,4%, in anul 2003 la 1,8%, in anul 2007; ecstasy - de la 0,2%, in anul 2003 la 0,6%, in anul 2007; cannabis - de la 1,5%, in anul 2003 la 1,9%, in anul 2007.

Grafic: Prevalenta consumului de droguri in ultimele 12 luni (ESPAD 2003, ESPAD 2007)

Sursa: SNSPMS si ANA/DORDT

Prevalenta consumului de droguri ilegale in ultimele 30 zile in randul elevilor de 16 ani a inregistrat valori sub 1,5% pentru toate cele trei substante mentionate in chestionar: cannabis - 0,7%, din care 1,2% in cazul baietilor si 0,2% in cazul fetelor; ecstasy - 0,5%, din care 0,7%, in cazul baietilor

si 0,3%, in cazul fetelor) si solventi/inhalante - 0,8%, din care 0,9%, in cazul baietilor si 0,8%, in cazul fetelor. Totodata consumul actual a inregistrat o tendinta de crestere in anul 2007, comparativ cu anul 2003, pentru toate cele trei droguri ilegale analizate.

Grafic: Prevalenta consumului de droguri in ultimele 30 zile (ESPAD 2003, ES

Sursa: SNSPMS si ANA/DORDT

Consumul de droguri in populatia generala - prevalenta consumului de droguri:

Studiul privind prevalenta consumului de droguri in romania,studiu in populatia generala, realizat de Agentia Nationala Antidrog, in anul 2007, se refera la unul din cei cinci indicatori epidemiologici recomandati de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri, pornind de la metodologia de implementare propusa de acest organism. Studiul a fost realizat integral cu finantare de la Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei si Malariei prin programul « Combaterea HIV/SIDA: un raspuns cuprinzator, coordonat si multisectorial in Romania » si Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri, prin intermediul Acordului de finatare semnat intre organismul mentionat si Agentia Nationala Antidrog.

Populatia tinta si esantionarea s-au bazat pe metodologia utilizata de regula de Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS) pentru sondaje reprezentative la nivel national si pentru cele cu esantionare relativ mari, in special.

Realizarea anchetei domiciliare privind consumul de droguri, numarul de subiecti intervievati sau de chestionare valide este de 7497. Dintre acestia 700 de respondenti reprezinta o supraesantionare (supraestimare) a grupei de varsta de 15-34 de ani din Bucuresti.

La nivel national esantionul are o marja maxima de eroare de +/-1,2% la un nivel de incredere de 95%; la nivelul municipiului Bucuresti, sub-esantionul are o marja maxima de eroare de +/-3,1% la un nivel de incredere de 95%.

Chestionarul a avut o durata maxima de 40-50 minute (minimum 100 de intrebari privind evaluarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor populatiei referitoare la consumul de alcool, tutun, droguri) si a fost structurat in doua parti distincte ca metodologie de aplicare. Astfel, toate intrebarile orientate catre evaluarea consumului de substante psihoactive s-a realizat prin intermediul unui chestionar completat de catre persoana intervievata si s-a pus intr-un plic separat, exceptie facand cazurile in care persoana intervievata nu a stiut sa citeasca sau suferea de afectiuni fizice sau psihologice majore care o puneau in imposibilitatea de a completa singura chestionarul, caz in care intrebarile s-au adresat in cadrul unui interviu fata in fata. Celelalte intrebari au fost realizate prin interviu fata in fata.

Plicul cu toate fisele, inchis si sigilat, a fost dat operatorului de interviu (90% din cazuri) sau a putut fi depus in cutia postala cea mai apropiata, daca cel intervievat a dorit acest lucru (10% din cazuri).

Principalele rezultate ale studiului sunt:

Prevalenta consumului de diferite droguri ilegale in randul populatiei de 15-64 ani de-a lungul vietii este de 1,7%, fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale: marijuana, ecstasy, inhalante, cocaina, crack, amfetamine, halucinogene, heroina sau opiacee. Prin extrapolare, acest procent arata ca, din populatia Romaniei in varsta de 15-64 ani, aproximativ 300.000 de persoane au consumat cel putin o data unul din aceste droguri, de-a lungul vietii. Daca se iau in considerare si medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive) acest procent ajunge la 8,6% (prin extrapolare, aproximativ 1.300.000 de persoane).

Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este cannabisul, intr-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy - 0,4%, heroina - 0,1%, halucinogene - 0,1%, cocaina (in ambele forme - baza sau crack) - 0,1%.

Harta: Prevalenta consumului de droguri ilegale de-a lungul vietii, in functie de regiune, 2007:

Sursa: ANA/DORDT

Cannabisul se consuma in toate regiunile tarii, inregistrandu-se urmatoarele procente: 5,6%, in Bucuresti, 1,3%, in Transilvania, 1,1% in: Muntenia, Moldova, Banat-Crisana-Maramures, 0,9% in Dobrogea si 0,6% in Oltenia.

Ecstasy-ul se consuma, de asemenea in toate regiunile tarii, cu exceptia Dobrogei: 1,8%, in Bucuresti, 0,4%, in Transilvania, 0,2%, in Muntenia si Oltenia, 0,1%, in Moldova si Banat-Crisana-Maramures. Heroina este consumata in Bucuresti, Transilvania si Oltenia in procente egale: 0,2%. Inhalantele se consuma in: Bucuresti (0,3%), Oltenia (0,2%) si Transilvania (0,1%). Amfetaminele si cocaina (crack sau in forma baza) se consuma doar in Bucuresti - 0,3% din populatia capitalei, in varsta

de 15-64 ani, incercand amfetamine si 0,5% experimentand consumul de cocaina. În ceea ce priveste consumul pe cale injectabila de heroina sau cocaina de-a lungul vietii, se inregistreaza urmatoarele procente: 0,3% dintre respondentii din Bucuresti au recunoscut un astfel de consum si 0,2% dintre cei din Transilvania si Oltenia.

În functie de grupa de varsta, asa cum se observa in tabelul de mai jos, drogul care este experimentat de populatia de toate varstele este cannabisul, celelalte droguri fiind incercate cu precadere de populatia tanara cu varsta cuprinsa intre 15-34 ani.

Tabel: Prevalenta consumului de droguri ilegale de-a lungul vietii, in functie de grupa de varsta, 2007.

Sursa: ANA/DORDT

Varsta de debut declarata de un respondent pentru consumul de cannabis a fost de 11 ani, 76,6% dintre consumatorii de cannabis mentionand o varsta de debut pana in 24 ani. În cazul consumului de ecstasy, cea mai mica varsta de debut declarata a fost de 14 ani, iar cea mai mare varsta de debut in consumul de ecstasy fiind de 30 ani.

Barbatii, spre deosebire de femei, au incercat, cel putin o data in viata, toate tipurile de droguri ilegale: 2,3% cannabis, 0,5% ecstasy, 0,2% heroina si 0,1% celelalte categorii de droguri, iar pentru femei s-a inregistrat un consum experimental pentru: cannabis - 0,7%, ecstasy - 0,2%, inhalante si halucinogene - 0,1%.

Din punct de vedere al prevalentei consumului de droguri ilegale de-a lungul vietii, functie de tipul de drog, studiul realizat in anul 2007, fata de cel din 2004, indica faptul ca apare o scadere (stabilizare, diferentele nefiind semnificative statistic) a prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii la toate substantele:

• Canabisul scade de la 1,7%, la 1,5% si ramane in continuare cel mai consumat drog la nivel national;
• Ecstasy creste de la 0,3%, la 0,4%;
• Cocaina scade de la 0,4% la 0,1%;
• Heroina scade de la 0,2% la 0,1%.

Prevalenta consumului de canabis de-a lungul vietii in Bucuresti creste in 2007, fata de 2004, de la 3,8%, la 5,6%, Aceeasi tendinta de crestere se remarca si in cazul consumului de ecstasy, prevalenta de-a lungul vietii crescand de la 1,3%, la 1,8%. În cazul prevalentei consumului de cocaina de-a lungul vietii in Bucuresti, apare o scadere de la 1,9%, la 0,5%, la fel ca si in cazul consumului de heroina - de la 1%, la 0,2%. În Transilvania si Oltenia, prevalenta consumului de canabis a scazut de la 2,8%, la 1,3% (Transilvania) si de la 2,1% la 0,6% (Oltenia). Prevalenta consumului de ecstasy de-a lungul vietii a crescut in Transilvania, de la 0,2%, la 0,4% , ceea ce poate indica impactul crescut in zona al modelului de consum occidental.

Rezultatele preliminare ale celui de-al treilea studiu national privind prevalenta consumului de droguri in Romania - realizat de Agentia Nationala Antidrog in anul 2010, prin metoda probabilistica, stratificata si multistadiala, avand ca variabilele de stratificare cele 8 euro-zone ale Romaniei, mediul de rezidenta, grupa de varsta si sexul, pe 5100 respondenti, esantin reprezentativ

national pentru populatia neinstitutionalizata, cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 ani - arata urmatoarele tendinte semnificative in consumul de droguri:

• Prevalenta consumului oricarui tip de drog ilegal in randul populatiei de 15-64 ani de-a lungul vietii este de cca. (comparativ cu 1,7% in 2007).
• Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul, intr-un procent de (fata de 1,5% in 2007 si 1,7% in 2004), urmat de ecstasy - (fata de 0,4% in 2007 si 0,3% in 2004), heroina - (fata de 0,1% in 2007 si 0,2% in 2004), cocaina (in ambele forme - baza sau crack) - (fata de 0,1% in 2007 si 0,4% in 2004), LSD- (fata de 0,1% in 2007 si 0,2% in 2004).
• Similar cu situatia inregistrata in cazul prevalentei de-a lungul vietii, prevalenta consumului de droguri in ultimele 12 luni continua sa fie concentrata pe droguri recreationale, cum ar fi canabisul si ecstasy, care sunt consumate cu predilectie de tineri intre 15-34 de ani, majoritatea de sex masculin cu precadere in euroregiunile Bucuresti/Ilfov si Vest.
• Valorile pentru prevalenta consumului de droguri in ultimele 30 de zile continua sa fie mici, in general nesemnificative statistic, in linie cu cele inregistrate in anii 2004 si 2007. Se remarca totusi o diversificare a consumului la acest nivel al prevalentei care, in general, semnaleaza un consum problematic.
• Pentru prima oara la nivel national este semnalat consumul de ketamina.
• Prevalenta oricarui drog ilegal in Bucuresti a inregistrat urmatoarele valori, in crestere semnificativa fata de anul 2007: 14,4% de-a lungul vietii (comparativ cu in 2007) si de 5,1% pentru consumul in ultimul an (comparativ cu 2,3% in
• Trebuie mentionat faptul ca, spre deosebire de restul tarii, in Bucuresti respondentii au declarat ca au consumat toate tipurile de droguri ilegale mentionate in chestionar.
• Prevalenta consumului de substantele psihoactive comercializate sub numele de "droguri legale" sau "plante etnobotanice", de-a lungul vietii, este cea din ultimul an de 1,1 iar cea din ultima luna este de
• Substantele psihoactive comercializate sub numele de "droguri legale" sau "plante etnobotanice" se consuma in toate regiunile tarii. Pe primul loc se situeaza regiunea Bucuresti/Ilfov - cu 6,0%, urmata de regiunea Sud - cu 2,5%, Centru - cu 1,6%; Vest - cu 1,5%; Nord Est - cu 1,4%; Sud Est - cu 1,4%; Sud Vest - cu 0,9% si Nord Vest - cu 0,7%.
• În Bucuresti, a fost declarat un consum de-a lungul vietii de 11,9% pentru grupele 15-24 ani si 25-34ani si 1,9% pentru intervalul 35-44 ani. În ultimele 12 luni, "drogurile legale" au fost

consumate de un procent de 9,5% de respondenti cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani, respectiv 6,8% cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani. Respondentii cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 ani au declarat, intr-un procent de 7,1%, ca au consumat "droguri legale" (in ultimele 30 de zile), comparativ cu cei din grupa de varsta 25-34 ani la care procentul inregistrat a fost de 3,4%.

Tendinte in evolutia indicatorilor epidemiologici cheie:

Raportul National privind Drogurile 2009 (cu date din 2008) evidentiaza urmatoarele tendinte ale indicatorilor epidemiologici cheie si altor indicatori de reducere a ofertei de droguri:

Desi se observa o crestere a solicitarilor de tratament pentru droguri ilicite (in anul 2008 aproximativ la nivelul anului 2002), raportul cazuri noi/recidive ramane subunitar, situatie care sustine

Alte evaluari ale consumului de droguri realizate de ANA. Drogul principal pentru care s-a solicitat servicii de asistenta a ramas heroina, atat pentru centrele din reteaua Ministerului Sanatatii (66%), cat si pentru Centrele de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog ale ANA (73,6%).

- Pe locul doi s-au situat medicamentele hipnotice si sedative (centrele Ministerului Sanatatii) si cannabisul, in cazul Centrelor de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog. În continuare, procentul pacientilor pentru care cocaina este drogul principal de consum este foarte mic (aproximativ 1%);

Urmarind evolutia admiterilor la tratament, in unitatile Ministerului Sanatatii, in perioada 2002-2008, pentru heroina, hipnotice si sedative si cannabis (cazuri noi versus recidive) se constata ca, daca in cazul cannabisului, pe toata perioada, proportia celor care au solicitat tratament pentru acest tip de drog este mai mare in cazul consumatorilor care solicitau tratament pentru prima data decat in cazul recidivelor, in cazul heroine, in perioada 2002-2006, proportia celor care au solicitat tratament pentru acest tip de drog era mai mare in cazul consumatorilor care solicitau tratament pentru prima data, iar, din anul 2007, devine mai mare in cazul recidivelor. În ceea ce priveste admiterile la tratament pentru hipnotice si sedative, situatia este inversa, in sensul in care pentru aceeasi perioada, 2002-2006, proportia celor care au solicitat tratament pentru acest tip de drog era mai mare in cazul recidivelor, iar, din anul 2007, devine mai mare in cazul admiterilor noi. Datele prezentate conduc la 2 ipoteze: fie a crescut accesibilitatea la tratament pentru utilizatorii care consuma alt tip de drog decat heroina, fie asistam la o schimbare a modelului de consum, prin scaderea proportiei consumatorilor de heroina si

cresterea celei a consumatorilor de hipnotice si sedative, cannabis, metadona si alte opiacee (decat heroina), cocaina, halucinogene etc.;

- Analizand evolutia admiterilor la tratament, pentru aceeasi perioada, in functie de sexul consumatorului si tipul admiterii se constata ca, fata de 2001, se inregistreaza o scadere a raportului barbati/femei, atat pentru numarul total de persoane aflate in tratament, cat si pentru persoanele care solicita pentru prima data tratament, situatie care sugereaza o posibila crestere a accesibilitatii serviciilor de catre persoanele de sex feminin consumatoare de droguri ilicite. Consumatorii de sex masculin consuma preponderent heroina, iar consumul de hipnotice, sedative si alte substante (de exemplu: Alcaloizi, Antalgice, Antidepresive, Calmogen, Carbamazepina, Depakine, Meprobamat, Rapinirol, Sepoquel, Taver) este mai mare pentru femei;

- Cele mai multe persoane debuteaza in consumul de droguri intre 15-19 ani, proportia acestora fiind in crestere, de la 25%, in 2004, la 34%, in anul 2008. Urmatoarea grupa de risc este cea de 20-24 de ani, varsta la care au debutat aproximativ unul din patru consumatori de droguri. Proportia persoanelor care au inceput sa consume substante psihoactive intre 25-34 de ani se mentine relativ stabila (intre 12-15%). Fata de anul 2004, se constata o reducere la mai putin de jumatate atat a procentului de persoane care au debutat in consumul de droguri la mai putin de 15 ani (de la 12% la 5%), cat si a celor care au inceput sa consume la peste 35 de ani (de la 20% la 9%);

- Referitor la calea de administrare a drogului principal, predomina administrarea injectabila (pentru anul 2008, aproximativ 3 din 5 consumatori), existand si o tendinta de crestere a proportiei celor care isi administreaza in acest mod drogul, de la 50,9%, in 2004, la 72,1%, in 2008. De asemenea, a crescut proportia consumatorilor de droguri care au in antecedente, indiferent de tipul drogului consumat, modelul de consum prin injectare Desi cresterea se inregistreaza atat pentru consumatorii de sex feminin cat si pentru cei de sex masculin, proportia consumatorilor de droguri care au in antecedente, indiferent de tipul drogului consumat, modelul de consum prin injectare este diferita, ca proportie, pentru cele doua sexe, fiind influentata de faptul ca utilizatorii de droguri barbati sunt majoritatea consumatori de heroina, spre deosebire de femei unde numai aproximativ o treime consuma heroina;

- Majoritatea persoanelor care au solicitat tratament sunt someri/fara ocupatie, inactivi economic sau lucreaza fara contract de munca, locuiesc cu familia de proveninta sau propria familie si au solicitat asistenta din proprie initiativa sau la initiativa familiei/prietenilor;

- Mentinerea concentrarii cazurilor de consum de heroina in Bucuresti, heroina fiind in continuare consumata mai ales pe cale injectabila. Posibilele explicatii pentru aceasta situatie sunt:

concentrarea centrelor de asistenta specializate in capitala, oferta terapeutica inca insuficienta si, posibil, disponibilitatea heroinei pe piata (situarea Romaniei pe ruta balcanica);

Profilul tip al consumatorului de heroina arata, similar anilor precedenti, o varsta de debut in consum intre 15 -19 ani, existenta altor tratamente anterioare pentru consumul de droguri si un model de policonsum de droguri;

- Evaluarea consumului problematic de droguri din Bucuresti, prin metoda multiplicatorilor a aratat, in 2007, o scadere a consumului de heroina pe cale injectabila in aceasta zona (in comparatie cu evaluarile prin metoda captura-recaptura din 2003 si 2004), iar in 2008 nu s-au observat schimbari majore comparativ cu anul 2007. Astfel, studiul rapid a evidentiat in anul 2007 o estimare de 17 400 consumatori de droguri injectabile in Bucuresti, fata de estimarea din anul anterior de 24 000 consumatori.

- Cresterea numarului de decese ca urmare a consumului de droguri (33, in 2008, 32, in 2007, fata de 21, in 2006 si 6, in 2005) este o consecinta a aplicarii algoritmului unitar de definire si recunoastere a cazurilor de deces, managementului medico-legal algoritmizat, si imbunatatirii semnificative atat a capacitatii de detectie toxicologica de catre Institul National de Medicina Legala "Mina Minovici" cat si a procesului de colectare a datelor;

- Prevalenta bolilor infectioase in randul consumatorilor de droguri injectabile (CDI) nu a inregistrat modificari semnificative, in anul 2008, putandu-se vorbi despre o tendinta de stabilizare a prevalentei bolilor infectioase asociate consumului de droguri: la valori reduse pentru HIV (1,09%), in crestere usoara, dar, in continuare sub-raportata pentru hepatita B - HVB - (11,68%) si ingrijoratoare pentru hepatita C - HVC - (72,59%), cu valori peste media europeana. Ca si in anii precedenti, hepatita C (HVC) a inregistrat o prevalenta ridicata, concluzia fiind ca, in conditiile in care majoritatea CDI adopta un comportament la risc (schimb de ace si seringi, intretinerea de relatii sexuale neprotejate), se poate vorbi de o epidemie de HVC in randul CDI din Bucuresti. Cifrele scazute pentru prevalenta HIV pot fi datorate neatingerii unui prag "critic" de persoane seropozitive in interiorul comunitatii CDI, dar pot exista si alte explicatii (cum ar fi, structurarea CDI in grupuri de 3-5 persoane care utilizeaza in comun echipamentul de injectare);

- Pretul drogurilor la nivelul strazii a ramas acelasi in anul 2008, ca si in anul anterior, pentru hasis (rezina de cannabis), cocaina si LSD (timbru), crescand, insa, pentru cannabis iarba (marijuana) si heroina si a scazut pentru ecstasy (MDMA). Cel mai scump drog ramane in continuare cocaina (in jur de 100 euro/gram);

- Referitor la puritatea drogurilor, potrivit informatiilor primite de la Laboratorul Central de Analiza din cadrul IGPR, heroina are o puritate la nivelul strazii intre 5 si 63% (puritatea medie fiind 21%), Ecstasy are o puritate medie de 40 mg pe comprimat, cocaina are o puritate medie de 62%, iar hasisul avea o concentratie medie a THC de 8,3% (cu extreme intre 4% si 16%).

Raportul National privind Drogurile 2011 (cu date din 2010) evidentiaza urmatoarele tendinte ale indicatorilor epidemiologici cheie si ale altor indicatori de reducere a ofertei de droguri:

1. Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii:

Prevalenta consumului de droguri in randul populatiei de 15-64 ani de-a lungul vietii este de 4,3%, pentru toate tipurile de droguri ilegale, dar si pentru substantele psihoactive comercializate sub numele de "droguri legale sau plante etnobotanice": marijuana, ecstasy, inhalante, cocaina, crack, amfetamine, ketamina, halucinogene, heroina sau opiacee, mefedrona, spice, alte plante etnobotanice (in crestere fata de anul 2007 cand prevalenta consumului de-a lungul vietii in randul populatiei de 15-64 de ani era de 1,7%). Daca se iau in considerare si medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive) administrate fara indicatia medicului acest procent ajunge la 8,3% (in 2007- 8,6%).

Conform datelor din studiul realizat in 2010, dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul, intr-un procent de 1,6%, urmat de ecstasy - 0,7%, heroina - 0,3%, cocaina - 0,3%. Daca includem si substantele psihoactive comercializate sub denumirea de "droguri legale" (al caror statut licit sau illicit depinde de substanta la care se face referire), prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru segmental 15-64 de ani este de 1,9%, cea mai mare prevalenta inregistrata (0,6% declara ca au consumat produse care contin substante de tip canabinoizi sintetici -"Spice", iar 1,6% mentioneaza ca au folosit alte substante din gama asa numitelor "etnobotanice"). Comparativ cu studiul anterior (2010) se observa:

cu exceptia SNPP (al caror consum a devenit o problema doar in ultimii ani), se pastreaza aceeasi ierarhie in functie de tipul de substanta psihoactiva consumata: 1. sedative si/sau

tranchilizante, 2. canabis, 3. ecstasy, 4. heroina si cocaina (in ambele forme - baza sau crack), 5. solventi / inhalante si 6. alte droguri.

cresteri atat pentru consumul de sedative si/sau tranchilizante, cat si pentru consumul de droguri ilegale (canabis, ecstasy, heroina, cocaina, solventi/ inhalante, amfetamine si alte halucinogene) si apare consumul de SNPP si ketamina.

in functie de tipul de drog si de sexul respondentului - pentru persoanele de sex feminin se inregistreaza un consum mai mare decat in cazul celor de sex masculin pentru sedative si/ sau tranchilizante si metadona, iar pentru barbati se inregistreaza prevalente mai mari pentru consumul tuturor drogurilor ilegale (SNPP, canabis, ecstasy, heroina, cocaina, solventi/ inhalante si halucinogene). Situatia este similara cu cea din 2007.

pe tip de drog si grupa de varsta - cel mai mare consum de sedative si/ sau tranchilizante si solventi/ inhalante se inregistreaza pentru generatia adulta (45-64 ani), in raport cu generatia tanara (15-34 ani) pentru care se inregistreaza cel mai mare consum de SNPP, canabis si cocaina. Consumul de heroina este mai mare pentru grupele de varsta intre 25-44 de ani, iar cel de ecstasy are valori relativ egale pentru grupele de varsta intre 15-54 de ani. Situatia este diferita fata de 2007 cand consumul de sedative si/ sau tranchilizante inregistra cele mai mari valori tot pentru generatia adulta (45-64 ani), dar consumul celorlate tipuri de droguri era caracteristic pentru generatia tanara (15-34 ani).

in functie de regiune:

1. Substantele psihoactive comercializate sub numele de "droguri legale" sau "plante etnobotanice" se consuma in toate regiunile tarii. Pe primul loc se situeaza regiunea Bucuresti/ Ilfov cu 6,0%, urmata de regiunea Sud cu 2,5%, Centru cu 1,6%; Vest cu 1,5%; Nord-Est cu 1,4%; Sud-Est cu 1,4%; Sud-Vest cu 0,9% si Nord-Vest cu 0,7%.

2. Canabisul se consuma in toate regiunile tarii, inregistrandu-se urmatoarele procente: 6% in Bucuresti/ Ilfov; 2% in Centru; 1,5% in regiunea Vest; 1,4% in Sud-Est; 0,9% in Sud-Vest, 0,8% in Nord-Est, 0,6% in Sud si 0,4% in Nord-Vest. Situatia este relativ similara cu cea din 2007: 5,6% in Bucuresti, 1,3% in Transilvania, cate 1,1% in Muntenia, Moldova, Banat-Crisana-Maramures, 0,9% in Dobrogea si 0,6% in Oltenia.

3. Ecstasy se consuma, de asemenea in majoritatea regiunilor tarii, cu exceptia regiunilor Sud-Vest, Sud- Est si Nord-Vest. În Bucuresti/ Ilfov si in regiunea Vest se inregistra un consum de 2,6%, 0,4% in Centru si cate 0,3% in Nord-Est si in Sud. De asemenea, situatia este similara cu cea din 2007.

4. Heroina este consumata cel mai frecvent in Bucuresti-Ilfov (1,7%), urmata de Vest (0,5%) si Centru (0,4%), iar cocaina este prezenta in mai multe regiuni ale tarii: Bucuresti/ Ilfov (0,9%); Vest (0,5%); Centru si respectiv Nord-Vest cu 0,4%, iar in Nord-Est cu 0,3%. În 2007, cocaina (crack sau in forma baza) se consuma doar in Bucuresti (0,5%), iar consumul de-a lungul vietii, pe cale injectabila, de heroina sau cocaina inregistra urmatoarele valori: Bucuresti - 0,3% dintre respondentii si 0,2% dintre cei din Transilvania si Oltenia.

5. Amfetaminele, ciupercile halucinogene si LSD-ul sunt prezente exclusiv in zona Bucuresti/ Ilfov avand o prevalenta de-a lungul vietii de 0,4%. De asemenea, situatia este similara cu cea din 2007: se consuma doar in Bucuresti - 0,3% din populatia capitalei in varsta de 15-64 ani.

6. Consumul de solventi, substante inhalante si aurolac este cel mai frecvent intalnit in Vest si Sud-Vest cu 0,5%, Bucuresti si in Nord-Vest cu 0,4% si in N-E cu 0,3% (similar cu 2007: Bucuresti -0,3%, Oltenia -0,2% si Transilvania - 0,1%).

7. Ketamina este cel mai frecvent semnalata in regiunea Vest si Sud-Vest cu 0,5% si in Bucuresti/ Ilfov

cu 0,4% (in 2007 nu s-a inregistrat consum de ketamina).

Cea mai mica varsta declarata de un respondent pentru debutul in consumul de canabis a fost de 14 ani, media varstei de debut fiind 22 de ani. În cazul ecstasy, cea mai mica varsta de debut declarata a fost 16 ani, iar media varstei de debut este de 23 de ani.

Analiza comparativa 2004-2007-2010 (Raportul National privin Drogurile 2011):

A. Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii: continua sa fie concentrata pe droguri recreationale cu ar fi canabisul si ecstasy care sunt consumate cu predilectie de tineri intre 15-34 de ani, majoritatea de sex masculin cu precadere din euroregiunile Bucuresti/ Ilfov si Vest. Noutatea consta in aparitia unui nivel ingrijorator al consumului de asa numite "droguri legale" si diversificarea consumului pentru generatia adulta, persoanele de sex feminin si in majoritatea regiunilor tarii. Pentru prima oara la nivel national este semnalat consumul de ketamina.

B. Prevalenta consumului de droguri ilegale in ultimele 12 luni (consumul recent)

Acest model de consum a putut fi analizat doar pentru SNPP (1,1%), canabis (0,3%) si ecstasy (0,2%) din cauza numarului redus de cazuri inregistrate pentru celelalte categorii de droguri. Similar cu situatia inregistrata in cazul prevalentei de-a lungul vietii, prevalenta consumului in ultimele 12 luni continua sa fie concentrata pe droguri recreationale cum ar fi canabisul si ecstasy care sunt consumate cu

predilectie de tineri intre 15-34 de ani, majoritatea de sex masculin, cu precadere din euroregiunile Bucuresti/ Ilfov si Vest. Noutatea consta in aparitia unui nivel ingrijorator al consumului de asa numite "droguri legale".

C. Prevalenta consumului de droguri ilegale in ultimele 30 zile (consumul actual)

Acest model de consum a putut fi analizat doar pentru SNPP (0,6%), canabis (0,1%) si ecstasy (0,1%) din cauza numarului redus de cazuri inregistrate pentru celelalte categorii de droguri. Valorile pentru prevalenta consumului de droguri in ultimele 30 de zile continua sa fie mici, in general nesemnificative statistic, in linie cu cele inregistrate in anii 2004 si 2007. Se remarca totusi o diversificare a consumului la acest nivel al prevalentei care in general semnaleaza un consum problematic. Nu in ultimul rand, aparitia "drogurilor legale" (SNPP) la acest nivel de analiza poate fi un semnal ingrijorator.

Prevalenta consumului de droguri ilegale in Bucuresti - prevalenta consumului de-a lungul vietii a oricarui drog ilegal a inregistrat valoarea de 14,4%. Trebuie mentionat faptul ca, spre deosebire de restul tarii, in Bucuresti respondentii au declarat ca au consumat toate tipurile de droguri ilegale mentionate in chestionar:

SNPP: de-a lungul vietii - 6% (1,1% spice si 5,3% alte preparate "etnobotanice"), cea in ultimul an - 3,3%, iar cea in ultima luna - 2,1%;

canabis: de-a lungul vietii - 6%, cea in ultimul an -1,3%, iar cea in ultima luna - 0,4%;

ecstasy: de-a lungul vietii - 2,6%, cea in ultimul an - 0,9%, iar cea in ultima luna - 0,9%;

heroina: de-a lungul vietii - 1,7%, cea in ultimul an - 0,8%

cocaina/ crack: de-a lungul vietii - 0,9%, cea in ultimul an - 0,5%;

amfetamine: de-a lungul vietii - 0,4%;

inhalante: de-a lungul vietii - 0,3%;

halucinogene: de-a lungul vietii - 0,3%.

Atitudini fata de consum si consumatori de droguri - peste 15% din populatia investigata este de acord cu folosirea canabisului in scopuri medicale. Atunci cand evaluam atitudinea fata de "folosirea canabisului in scop de recreere" procentul este mult mai redus, respectiv 3,18%, ceea ce indica faptul ca populatia intre 15- 64 de ani din Romania este in mare majoritate impotriva legalizarii drogurilor usoare.

Si mai clara este optiunea in cazul folosirii heroinei: doar 1,6% din populatia intre 15- 64 de ani este de acord cu utilizarea heroinei fara restrictii. Toleranta fata de consumatorii de droguri este si ea

destul de scazuta, doar 8,6% dintre respondenti sunt de acord cu afirmatia "Utilizatorii de droguri ar trebui acceptati ca orice alta persoana".

Perceptia riscurilor fata de consumul de droguri - intrebati cat de mult considera ca risca oamenii sa-si faca rau lor insisi datorita consumului de droguri, aproximativ 87,7% dintre respondenti considera

ca exista un risc ridicat privind efectele adverse ale consumului regulat de canabis, comparativ cu 72,3% in cazul consumului experimental de ecstasy si 76,4% in cazul consumului experimental de cocaina.

Se constata ca un segment important din populatia generala tinde sa atribuie o importanta scazuta riscului de a trece rapid de la consum experimental la consum problematic, chiar daca drogul folosit este unul cunoscut pentru efectele sale adictive inca de la primele doze. Dupa cum se observa, cel mai scazut nivel de perceptie a riscurilor nu este in capitala unde, probabil, exista mai multe programe de informare si prevenire a consumului de droguri; nivele scazute ale perceptiei riscurilor fiind inregistrate in regiunile Centru, Sud Vest si Vest.

Raportul National privind Drogurile 2010 concluzioneaza urmatoarele tendintein evolutia indicatorilor sus-mentionati:

Pentru realizarea estimarii prevalentei consumului problematic de droguri la nivelul anului 2009, a fost utilizat multiplicatorul rezultat in urma aplicarii "Anchetei comportamentale si serologice privind prevalenta HIV si a hepatitelor B si C in randul consumatorilor de droguri injectabile CDI din Bucuresti - Behavioural Surveillance Survey 2009 ". Studiul a fost coordonat de UNODC Romania in parteneriat cu Romanian Angel Appeal, Agentia Nationala Antidrog, Administratia Nationala a Penitenciarelor, Ministerul Sanatatii, Comisia de Lupta Anti Sida

Prin impartirea numarului persoanelor care au fost incluse in programele de schimb de seringi in anul 2009 (respectiv 9.417) la procentul mentionat mai sus, a rezultat un numar estimat de 17.767 (17.767; 95% CI: 16.343 - 19.464) consumatori problematici de droguri in Bucuresti.

Tabel nr. 4-1: Estimarea (in cifre absolute si rata) numarului de consumatori problematici de droguri in Bucuresti, utilizand metoda multiplicatorilor, 2007- 2009

Sursa: ANA/IGPR

Nu au fost observate schimbari majore in ceea ce priveste numarul estimat de consumatori problematici din Bucuresti in anul 2009, comparativ cu anul 2008, respectiv 2007. În continuare, principala limita in realizarea unei estimari la nivel national este reprezentata de disponibilitatea serviciilor/ programelor din restul tarii.

În anul 2009, comparativ cu cel anterior, s-a inregistrat o crestere a proportiei cazurilor noi tratate in regim de internare (de la 43,7% in 2008, la 48,6% in 2009) si o scadere in cazul beneficiarilor noi carora li s-a acordat tratament in regim ambulatoriu (de la 93,6%, la 83,9%);

Similar informatiilor colectate in anii precedenti, in ceea ce priveste distributia teritoriala a persoanelor care au beneficiat de tratament ca urmare a consumului de substante psihoactive si, in anul 2009, a fost constatata mentinerea concentrarii acestora cu predilectie in Municipiul Bucuresti (71,49% - in regim de internare si 75,7% - in regim ambulatoriu);

Ca si in anii anteriori, drogul principal pentru care s-au solicitat servicii de asistenta, atat in regim de internare, cat si in regim ambulatoriu, a fost heroina. Pe locul doi insa, in cazul asistentei acordate in centrele din reteaua Ministerului Sanatatii (internare), daca in anul 2008, se situau medicamentele hipnotice si sedative si cannabisul, in anul 2009, 12,6% dintre solicitarile la tratament au fost pentru alte substante (in special plante etnobotanice); a fost pastrata, insa, aceeasi tendinta ca si in 2008, persoanele readmise la tratament (recidivele) solicitand preponderent asistenta pentru heroina, in timp ce pentru persoanele admise pentru prima data la tratament proportia consumatorilor de heroina a scazut si a crescut cea a consumatorilor de alte droguri. Pentru admiterile in regim ambulatoriu, desi in scadere, drogul principal a ramas tot cannabisul cu 11%;

Atat pentru asistenta in regim de internare, cat si pentru cea in regim ambulatoriu, distributia cazurilor in functie de sex si tipul admiterii a fost aceeasi ca si in anul anterior, aratand o pondere

crescuta a barbatilor comparativ cu femeile (desi a scazut proportia persoanelor de sex masculin si a crescut cea a persoanelor de sex feminin). Pentru asistenta in regim de internare, datele au indicat o proportie mai mare de cazuri care au mai fost tratate anterior pentru consumatorii de sex masculin si o proportie mai mare de cazuri noi pentru consumatorii de sex feminin;

Analizand admiterile la tratament in regim de internare din anul 2009, in functie de drogul principal si de sex, s-a constatat ca, daca mai mult de 3/4 dintre barbati au solicitat tratament pentru opiacee (77,1%), pentru femei, mai putin de jumatate (47%) au solicitat tratament pentru opiacee, iar una din 4 pentru hipnotice sau sedative (25,1%) sau alte substante (25,1%). De mentionat ca, fata de anul anterior, pentru consumatorii de sex masculine, desi s-a pastrat aceeasi tendinta (un consum preponderent de heroina), in anul 2009 a fost inregistrata o usoara scadere a proportiei celor care au solicitat tratament pentru consumul de heroina si hipnotice si sedative si o usoara crestere a proportiei celor care au solicitat tratament pentru consumul de alte substante si cannabis, iar consumul de alte substante este mai mare pentru femei comparativ cu barbatii;

Referitor la varsta persoanei admise la tratament, exista diferente in functie de tipul centrului unde s-a facut admiterea la tratament. Astfel, pentru tratamentul in regim de internare media de varsta a fost de 31,7 de ani, fiind mai mare pentru persoanele de sex feminin (39 de ani, comparativ cu 29,5 ani - barbati). Pentru persoanele de sex masculine, proportia admiterilor la tratament a fost mai mare pentru grupa de varsta 20-34 de ani, iar pentru persoanele de sex feminin, proportia admiterilor la tratament a fost mai mare pentru persoanele de peste 35 de ani. Pentru tratamentul in regim ambulatoriu, media de varsta a fost de 27 de ani, fiind mai mare pentru persoanele de sex masculin (27,1 de ani comparativ cu 26,2 ani - femei);

Cele mai multe persoane au debutat in consumul de droguri intre 15-19 ani si, atat pentru admiterea in regim ambulatoriu, cat si pentru cea in regim de internare a fost constatata o crestere a proportiei pentru debutul la varste mai mici de 15 ani si scaderea proportiei pentru debutul la varste mai mari de 25 de ani.

Pentru admiterea in regim de internare, proportia persoanelor care au debutat in consumul de droguri intre 15-19 ani a fost in crestere (de la 25%- 2004 la 39,4% - 2009), iar comparativ cu anii anteriori, a fost observata o scadere a proportiei pentru debutul peste 20 de ani;

Frecventa consumului - pentru asistenta in regim de internare, procentul utilizatorilor zilnic a fost in scadere fata de anul anterior, iar consumatorii de sex masculin au consumat mai frecvent decat cei de sex feminin; pentru asistenta in regim ambulatoriu, comparativ cu situatia din anii anteriori, s-a constatat o crestere a frecventei de consum;

Fata de anii anteriori, in anul 2009, a crescut proportia consumatorilor care utilizau un drog secundar (a crescut policonsumul). Avand in vedere drogul principal pentru care a fost solicitat tratament, cele mai mari procente pentru consumul unui drog secundar au fost inregistrate pentru persoanele consumatoare de opiacee. Pentru asistenta in regim de internare, policonsumul cu opiacee (metadona), alcool, cocaina, stimulante si inhalanti volatili ca drog secundar, a inregistrat scaderi in anul 2009, fata de 2008, crescand insa procentul celor care au utilizat, ca drog secundar, hipnotice si sedative, alte opiacee decat metadona (inclusiv heroina), alte substante, cannabis si halucinogene.

În functie de sursa de referinta, 62,9% dintre persoanele consumatoare de droguri au solicitat asistenta din proprie initiativa, in timp ce 29,5% au fost referiti la tratament prin sistemul de sanatate (exista diferente in functie de sex: persoanele consumatoare de droguri de sex masculin solicita intr-un procent mai mare tratament din proprie initiativa sau la initiativa familiei sau prietenilor, in timp ce sistemul de sanatate reprezinta sursa de referire pentru doua treimi dintre persoanele consumatoare de droguri de sex feminin);

Nivelul de scolarizare al persoanelor admise la tratament in regim de internare se mentine, crescand proportia celor cu un nivel scazut de scolarizare (ajungand la 67,1%) si scazand cea a celor cu un nivel mediu de educatie (25,5%), iar nivelul de scolarizare a fost mai scazut in cazul persoanelor de sex masculin, comparativ cu cele de sex feminin;

Principalele tendinte inregistrate in cazul datelor colectate in anul 2010 in cadrul indicatorului epidemiologic cheie - Admiterea la tratament din Raportul National Privind Drogurile din 2011 sunt urmatoarele:

• comparativ cu anul anterior se observa o crestere cu 28% a numarului total de admiteri (de la 1689 la 2163), astfel incat se inregistreaza cel mai mare numar de admiteri la tratament din ultimii 10 ani, ajungandu-se astfel la o valoare similara cu cea din 2001. Cresterea a avut loc atat pentru admiterile in regim de internare (cu 23%), cat si pentru cele ambulatorii (cu 42%).
• cazuri noi/recidive: comparativ cu anul 2009, desi a crescut numarul persoanelor care au solicitat pentru prima data tratament (de la 1008 la 1228), ca proportie, din numarul total de persoane se observa o usoara scadere (de la 59,7% la 56,8%). Proportia cazurilor noi a scazut atat pentru admiterea in regim de internare (de 0,8%), cat si pentru cea in regim ambulatoriu (de 6,2%). Totusi, proportia celor aflati la prima internare comparativ cu cea inregistrata in cazul celor care au mai fost tratati anterior este subunitara pentru consumatorii inregistrati in regim de

• internare si supraunitara, dar cu tendinta de scadere, in regim ambulatoriu (determinata si de diversificarea recenta a furnizorilor de servicii in regim ambulatoriu)
• ca si in anii anteriori, drogul principal pentru care s-au solicitat servicii de asistenta, atat in regim de internare, cat si in regim ambulatoriu a fost opiaceele (41,5%, respectiv 69,5%).
• pe locul doi insa, in cazul asistentei acordate in regim de internare, daca in anul 2008, se situau medicamentele hipnotice si sedative si canabisul, in anul 2009 si 2010: 12,6%, respectiv 40,4% dintre solicitarile la tratament au fost pentru alte substante (in special, SNPP - substante noi cu proprietati psihoactive comercializate sub denumirea de "etnobotanice"). Pentru admiterile in regim ambulatoriu pe locul secund se mentine canabisul cu 13,3% (in crestere fata de anul anterior), iar SNPP, cu 9,6% ocupa locul 3. Din analiza datelor pentru perioada 2008-2010 se observa o situatie constanta: persoanele readmise la tratament (recidive) solicita preponderent asistenta pentru heroina, iar in cazul persoanelor admise pentru prima data la tratament, scade proportia consumatorilor de heroina si creste cea a consumatorilor de alte substante. Apare astfel o schimbare a modelului de consum, scade consumul de heroina (38,9% dintre persoanele care au primit in 2010 tratament pentru SNPP au primit anterior tratament pentru opiacee) si creste semnificativ consumul de substante noi cu proprietati psihoactive comercializate sub denumirea de "etnobotanice", dar si de alte droguri: canabis, cocaina, inhalanti volatili, stimulente, medicamentele cu efect hipnotic sau sedativ si halucinogene. .
• distributia teritoriala - similar informatiilor colectate in anii precedenti si in anul 2010 se poate constata mentinerea concentrarii acestora cu predilectie in Municipiul Bucuresti (62,2% cu 66% - in regim de internare si 67,8% - in regim ambulatoriu), desi exista scaderi semnificative fata de 2009 (71,5% - in regim de internare si 75,7% - in regim ambulatoriu).
• sexul consumatorilor: pentru ambele tipuri de tratament proportia persoanelor de sex masculin are o tendinta de scadere, iar proportia celor de sex feminin are o tendinta de crestere.
• sexul consumatorilor si tipul de drog consumat - evolutia admiterilor la tratament in perioada 2002- 2010 arata:

- pentru admiterile in regim de internare: pentru persoanele de sex masculin se inregistreaza incepand cu anul 2010, pe langa consumul de heroina (preponderent pana in 2009) si consum de SNPP; pentru persoanele de sex feminin se inregistreaza in anul 2010 consum de heroina, hipnotice si sedative si SNPP (alte substante pana in anul 2009).

- pentru admiterile in regim ambulatoriu - pentru ambele sexe exista un pattern apropiat: pana in 2009 un consum preponderent de heroina si urmatorul drog, ca proportie, canabisul, iar din 2010 un consum preponderent de heroina si urmatoarele (ca proportie), canabisul si SNPP;

• sexul consumatorului si tipul admiterii - pentru perioada 2007-2010 se constata ca pentru admiterile in regim de internare: pentru persoanele de sex masculin proportia celor admisi pentru prima data la tratament este mai mica decat a recidivelor, iar pentru persoanele de sex feminin mai multe admiteri noi decat recidive; pentru admiterile in regim ambulatoriu, pentru ambele sexe exista un pattern apropiat: mai multe admiteri noi decat recidive si tendinta de micsorare a diferentei.
• varsta persoanei admise la tratament - distributia pentru anul 2010 releva urmatoarele: aproximativ 1/3 din totalul admiterilor la tratament au fost inregistrate pentru persoane cu varsta mai mica de 24 de ani si o alta treime pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 29 de ani. Comparativ cu admiterile in regim de internare, in cazul celor in regim ambulatoriu se observa o varsta maxima mult mai mica, atat pentru toate drogurile (internare: >=65 ani, ambulatoriu <59 ani), cat si pentru SNPP (internare: <59 ani, ambulatoriu: <39 ani). Fata de perioada anterioara se constata, pentru admiterile in regim de internare, masculin: conturarea unei tendinte de scadere a proportiei pentru consumatorii cu varsta cuprinsa intre 20 si 29 de ani si de crestere a celei pentru asistatii cu varsta mai mica de 20 de ani; in regim de internare, feminin: se pastreaza tendinta inregistrata anul anterior de crestere pentru persoanele cu varsta cuprinsa in intervalul 20-29 de ani si de scadere a celor de peste 29 de ani; pentru ambulator exista o crestere a proportiei persoanelor mai tinere de 19 ani si din grupa de varsta 30-39 de ani si de scadere a proportiei persoanelor de 20-29 de ani si peste 40 de ani178. media de varsta: pentru admiterile in regim de internare este de 30,9 ani (in scadere fata de 2009 - 31,7 de ani), fiind mai mare cu 6 ani pentru persoanele de sex feminin (35,5 de ani, comparativ cu 29,4 ani - barbati; in scadere fata de 2009, cand diferenta era de aproximativ 10 ani: 39 de ani pentru femei, comparativ cu 29,5 ani - barbati) si cu 5,6 ani mai mica pentru SNPP fata de cea pentru toate drogurile. Pentru cele in regim ambulatoriu: media de varsta este de 26,4 ani (in scadere fata de anul anterior - 27 de ani), fiind mai mare cu 3 ani pentru persoanele de sex masculin (26,8 ani, comparativ cu 23,8 ani- femei) si cu 7 ani mai mica pentru admiterile de SNPP (toate drogurile -26,4 ani, SNPP - 19,1 ani).

Comparativ cu admiterile in regim de internare, in cazul celor in regim ambulatoriu se observa o varsta medie mult mai mica atat pentru toate drogurile (internare: 30,9 ani, ambulatoriu: 26,4 ani), cat si pentru SNPP (internare: 25,3 ani, ambulatoriu: 19,1 ani) .

• varsta si sexul consumatorului

- in cazul SNPP pentru admiterile in regim de internare pentru persoanele de sex masculine varsta medie este de 25,8 ani, iar pentru persoanele de sex feminin de 23,3 ani, iar pentru cele ambulatoriu 20,1 ani, respectiv 16,9 ani.

- cea mai mica varsta minima - in regim de internare: pentru ambele sexe este pentru consumatorii de SNPP si pentru ambulatoriu: pentru persoanele de sex masculin este pentru inhalanti volatili, iar pentru cele de sex feminin, pentru SNPP.

- cea mai mare varsta minima - in regim de internare: pentru ambele sexe este pentru stimulante si hipnotice si sedative; pentru ambulatoriu: pentru persoanele de sex masculin este pentru pentru cocaina, iar pentru feminin pentru benzodiazepine.

- cea mai mica varsta medie - in regim de internare: in cazul barbatilor pentru cei care consuma inhalanti volatili si cocaina, iar in cazul persoanelor de sex feminin - pentru consumul de inhalanti volatili si stimulante; ambulatoriu: pentru persoanele de sex masculin - pentru halucinogene si pentru persoanele de sex feminin - pentru inhalanti volatili.

- varsta de debut (pentru drogul principal): in regim de internare, in anul de referinta, 4 din 5 persoane au debutat in consumul de droguri la varste mai mici de 30 de ani si, comparativ cu anul anterior, se inregistreaza o scadere a proportiei persoanelor cu varste mai mici de 19 ani la debutul in consumul de droguri (2009- 57,3%, 2010 - 35,2%) si o crestere a proportiei celor de peste 20 de ani (2009 - 42,7%, 2010 - 64,8%); in regim ambulatoriu in anul de referinta, 9 din 10 persoane au debutat in consumul de droguri la varste mai mici de 30 de ani si, comparativ cu 2009 se constata o crestere a proportiei pentru debutul precoce (la varste mai mici de 15 ani) si intre 15-19 ani si scaderea proportiei pentru debutul la varste mai mari de 20 de ani (2009 - 35,9%, 2010 - 32,6%).

- anul de debut si tipul de drog : in anul 2009 situatia era relativ similara pentru ambele tipuri de centre: peste 80% dintre admiteri au fost pentru opiacee (majoritatea cu o perioada de consum mai mare de un an); in 2010, situatia era urmatoarea: in regim de internare, 45,9% erau consumatori de opiacee (majoritatea avand o perioada de consum de cel putin 2 ani) si 38,1% erau consumatori de SNPP (dintre care aproximativ 2/3 au debutat in consum in anul 2010), iar in regim ambulatoriu, 68,8% erau consumatori de opiacee (majoritatea avand o perioada de consum de cel putin 2 ani) si 9,6% consumatori de SNPP (dintre care aproximativ 4/5 au debutat in consum inainte de anul 2010);

• policonsumul: pentru ambele tipuri de admitere: s-au inregistrat valori similare pentru proportia asistatilor cu policonsum (internare - 33,8%, ambulatoriu - 36,5%), drogurile secundare cele mai utilizate au fost SNPP si alte substante si drogul principal pentru care se inregistreaza cel mai mult consumul unui drog secundar au fost opiaceele. Comparativ cu anii anteriori, pentru cazurile din centrele care acorda servicii in regim de internare se inregistreaza o tendinta de scadere a proportiei de persoane care au consumat un drog secundar, iar opiaceele si substantele hipnotice si sedative au fost utilizate in mai mare masura ca drog secundar, iar pentru asistenta in regim ambulatoriu se inregistreaza o tendinta de crestere a proportiei de persoane care au consumat un drog secundar, canabisul si cocaina fiind utilizate, in procente mai mari, ca drog secundar;
• frecventa consumului: atat in centrele care acorda servicii in regim de internare, cat si ambulatoriu, preponderent au fost inregistrate cazuri de consum zilnic, dar cu o tendinta de scadere; pentru admiterile in regim ambulatoriu se inregistreaza proportii mai mari pentru consumul cu frecventa scazuta - ocazional (ex. in 2010: internare - 2,9%, ambulator - 23,5%) si o data pe saptamana sau mai putin (ex. in 2010: internare - 7,3%, ambulator - 10,4%);
• calea de administrare: desi in scadere fata de anii anteriori, si in anul 2010 predomina administrarea injectabila, substantele cele mai consumate pe cale injectabila fiind pentru admiterile in regim de internare opiaceele (83%) si SNPP (55%), iar in cazul ambulatorului, heroina (98,8%). Pentru admiterile in regim de internare urmeaza, ca pondere, administrarea orala pentru care exista insa din 2007 o tendinta de scadere, la polul celalalt regasindu-se fumatul/ inhalarea si prizarea, pentru care se inregistreaza cresteri, comparativ cu anul anterior.
• pentru admiterile in regim ambulatoriu, pe locul secund se afla fumatul/ inhalarea pentru care exista o crestere fata de 2009, la polul celalalt aflandu-se prizarea (7,2%, insa cu o valoare dubla fata de anul 2009) si administrarea orala (1,8%). Comparativ, pe cele doua tipuri de asistenta, calea de administrare cea mai frecventa se mentine cea injectabila (corelat si cu tipul de drog pentru care s-a solicitat asistenta, opiacee: ambulator- 70%, internare - 42%). Se inregistreaza insa, diferente pentru administrarea orala, fumat/ inhalare si prizare, corelat cu tipul de droguri pentru care s-a acordat asistenta (ambulator: canabis - 13% si SNPP - 10%, iar in regim de internare: SNPP - 32,3%, hipnotice si sedative - 8,7% si canabis - 5%). Cea mai mare influenta asupra diferentelor inregistrate in cazul celor doua categorii de asistenta se datoreaza SNPP care, in cazul admiterilor in regim de internare au fost administrate pe cale injectabila in proportie de 55%, iar in cazul asistentei in ambulatoriu, administrate prin prizat/ fumat/ inhalare

proportia este de 85%. În functie de sexul consumatorului, comparativ cu admiterile in regim de internare se observa pentru cele in regim ambulatoriu o proportie mai mare si diferenta mai mare intre sexe pentru administrarea pe cale orala, iar pentru cele in regim ambulatoriu o proportie mai mare pentru persoanele de sex feminin si diferenta mai mare intre sexe pentru administrarea prin prizare;

• antecedente pentru modelul de consum prin injectare (indiferent de tipul drogului consumat): evolutia consumului pe cale injectabila este influentata, determinant, pentru ambele tipuri de admiteri, de evolutia admiterilor la tratament pentru consumul de heroina (administrata preponderent pe cale injectabila) si mai putin de consumul altor substante. De asemenea, pentru ambele tipuri de admiteri, fata de 2009, desi a crescut numarul celor care isi administreaza droguri pe cale injectabila, proportia acestora este mai mica, iar proportia celor care s-au injectat in ultimele 30 de zile a crescut constant din 2007 pana in 2010. Comparativ pe tip de admitere, se observa, pentru ambele sexe, proportii mai mari pentru injectare in ultimele 30 de zile in cazul persoanelor admise la tratament in regim de internare, iar comparativ cu anul anterior, desi pentru ambele tipuri de admiteri si sexe se observa cresteri ale proportiilor pentru persoanele care nu s-au injectat niciodata, pentru persoanele de sex feminin asistate in regim ambulator exista o usoara crestere (cu scaderea proportiei pentru cele care au in istoric injectare, dar nu in ultimele 30 de zile);
• sursa de referinta:

- pentru admiterile in regim de internare: persoanele consumatoare de droguri solicita asistenta preponderent din initiativa proprie sau sunt referiti la tratament prin sistemul medical (medici de familie/ generalisti, spital, urgenta sau un alt centru de tratament); in functie de sex: daca in anii anteriori predomina, pentru persoanele de sex masculin, solicitarea de asistenta din initiativa proprie, iar pentru persoanele de sex feminin, referirile din sistemul de sanatate, in 2010, pentru ambele sexe cele mai multe trimiteri au fost prin sistemul de sanatate;

- pentru admiterile in regim ambulatoriu: marea majoritate a persoanelor consumatoare de droguri solicita asistenta din initiativa proprie sau sunt referiti la tratament prin sistemul de justitie/ probatiune/politie; in functie de sex, pentru persoanele de sex masculin, daca in anii anteriori predomina solicitarea de asistenta prin referire din sistemul de justitie/ probatiune/ politie, in ultimii 2 ani acestea au fost devansate de catre solicitarile din proprie initiativa; pentru persoanele de sex feminin, cu exceptia anului 2008 a predominat solicitarea de asistenta din proprie initiativa, iar cele la initiativa familiei/ prietenilor au o pondere mai mare decat in cazul barbatilor.

- comparativ, in functie de tipul admiterii, situatia este relativ similara, cu exceptia referirilor prin sistemul de sanatate (medic de familie/ generalisti, spital) si alte centre specializate care au o pondere mai mare in cazul celor admiterilor in regim de internare si a celor prin sistemul de justitie/ probatiune/ politie care au o pondere mai mare in cazul admiterilor in regim ambulatoriui

• statul ocupational: in cazul ambelor tipuri de asistenta cea mai mare proportie se inregistreaza pentru persoanele fara un loc de munca. Diferentierea este data de proportia celor cuprinse in sistemul de invatamant (elevi/ studenti), mai mare in cazul asistentei in ambulatoriu si cea a persoanelor inactive economic, mai mare pentru persoanele asistate in regim de internare. Pentru admiterea la tratament in regim de internare, comparativ cu anul anterior, in 2010 a scazut proportia persoanelor fara un loc de munca si a celor inactive economic si a crescut procentul celor angajate cu contract de munca sau care au propria afacere si a celor care frecventeaza o forma de invatamant; in functie de variabila sex, in anul 2010, ca si in anul precedent, atat proportia persoanelor cu un loc de munca, cat si a celor somere/ fara ocupatie a fost mai mare in cazul persoanelor de sex masculin; in cazul persoanelor de sex feminin s-a inregistrat o proportie mai mare de persoanele inactive economic sau cuprinse in sistemul de invatamant (elevi/ studenti).

Pentru admiterea in regim ambulatoriu, comparativ cu anul anterior se constata o crestere a proportiei de persoane fara un loc de munca si a celor inscrise intr-o forma de invatamant (elev/ student) si o scadere a celor care aveau un loc de munca si a celor inactive economic; in functie de sexul consumatorului, in cazul barbatilor s-a inregistrat o proportie mai mare de persoane angajate (in scadere fata de 2009), in timp ce pentru consumatorii de sex feminin s-a inregistrat o proportie mai mare de persoane inscrise intr-o forma de invatamant188.

• nivelul de scolarizare : pentru ambele tipuri de admiteri situatia a fost relativ similara, in anul 2010 scoala profesionala fiind nivelul maxim pentru aproximativ jumatate dintre cei inscrisi la tratament, iar o treime au declarat un nivel de scolarizare mediu. Fata de anul 2009 a crescut proportia celor cu un nivel mediu sau superior de scolarizare si a scazut cea a consumatorilor cu studii profesionale. În functie de sexul persoanei admise la tratament se observa ca femeile au avut un nivel de scolarizare mai ridicat
• situatia locativa : pentru ambele tipuri de admiteri, aproximativ doua treimi au declarat ca locuiesc impreuna cu parintii si circa 15% cu partenerul de viata/ cu partenerul si copiii; cei care au primit tratament in regim de internare au declarat in proportii mai mari ca locuiesc singuri sau doar cu copiii ori cu partenerul si copiii, iar cei care au primit tratament in regim

ambulatoriu provin intr-o mai mare masura din locuinte impartite in comun (detentie/ arest, centru de plasament, camin de elevi/ studenti) sau nu aveau o locuinta. În functie de sex, situatia locativa este diferita: persoanele de sex masculine declarand in proportii mai mari ca locuiesc cu parintii sau familia din care provin, in timp ce femeile locuiau doar cu partenerul/ cu partenerul si copiii si singure sau doar impreuna cu copii. Comparativ cu anii anteriori se constata o tendinta de crestere a proportiei celor care locuiesc singuri sau doar impreuna cu copiii si de scadere a celor care locuiesc doar cu partenerul sau cu partenerul si copiii; pentru subiectii de sex masculin se inregistreaza o tendinta de scadere a proportiei celor care locuiesc doar cu partenerul sau cu partenerul si copiii, iar pentru subiectii de sex feminin se observa o tendinta de scadere a proportiei celor care locuiesc doar cu partenerul sau cu partenerul si copiii si de crestere a celor care locuiesc fie cu parintii sau familia, fie singure/ singure si cu copii in intretinere

• profilul persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului/ dependentei de:

a) heroina - este similar pentru cele doua tipuri de admitere cu diferenta ca, in regim de internare majoritatea au mai fost tratati anterior pentru consum de droguri, in timp ce in regim ambulatoriu cele mai multe cazuri sunt la prima admitere la tratament.

b) SNPP (substante noi cu proprietati psihoactive comercializate sub denumirea de "etnobotanice") - intre cele 2 tipuri de asistenta se inregistreaza diferente, mai ales in functie de varsta, anul si varsta de debut, frecventa si calea de administrare, drogul secundar si sursa de referinta.

c) canabis - intre cele 2 tipuri de asistenta s-au observat diferente in functie de varsta si varsta de debut, frecventa consumului si sursa de referinta.

tratamentul de substitutie - comparativ cu anul anterior a crescut numarul persoanelor care se aflau deja in tratament de substitutie, de la 168 la 359 de pacienti. Referitor la tipul de asistenta acordat, in anul 2010, din totalul serviciilor acordate, 1,6% au fost de dezintoxicare medicamentoasa cu substitute opiaceu, de care au beneficiat 4,4% dintre pacienti (in crestere fata de 2009), iar 9,7% au fost tratamente de mentinere a abstinentei cu agonist/ antagonist opiaceu, de care au beneficiat 27,8% dintre beneficiari (in 2009: 8,9% din totalul serviciilor acordate si 24,9% dintre pacienti).

În concluzie, avand in vedere cele rezultate la analiza datelor privind admiterile la tratament, in functie de tipul asistentei, tipul de drog si grupa de varsta a consumatorilor se pot observa urmatoarele:

in regim de internare - se solicita tratament pentru o paleta mai larga de droguri, beneficiarii sunt intr-o proportie mai mare din segmentul de populatie varstnic, cu o varsta de debut mai mare de 20 de ani,

in regim ambulatoriu - se solicita tratament, cu precadere, pentru opiacee, canabis si SNPP, majoritatea beneficiarilor avand varsta mai mica de 40 de ani si varsta de debut mai mica de 24 de ani.

Mecanisme de finantare si suport pentru programele destinate grupului vulnerabil al consumatorilor de droguri:

În anul 2008, atat Agentia Nationala Antidrog, cat si alte institutii, cu atributii in implementarea Strategiei Nationale Antidrog (SNA) 2005-2012, au initiat/elaborat proiecte legislative in domeniul reducerii cererii de droguri, care au urmarit dezvoltarea sistemului de servicii de prevenire si asistenta integrata a consumatorilor de droguri:

Programul de interes national de prevenire a consumului de tutun, alcool si droguri - 2009-2012, care a fost aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.101/2008[4];

Programului national de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri - 2009-2012, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.102 din 18 septembrie 2008[5].

Ambele programe propun masuri concrete de interventie pentru completarea sistemului national de servicii de prevenire si asistenta a consumatorilor de droguri, servicii configurate pentru o abordare integrata si adecvata permanent nevoilor clientilor si comunitatilor locale (servicii de outreach, implicarea familiilor si comunitatilor in actul terapeutic, precum si finantarea din fonduri publice a operationalizarii unor servicii specializate dezvoltate in sectorul neguvernamental).

Prin Hotararea Guvernului nr. 357/2008 , a fost aprobata derularea de catre Ministerul Sanatatii a programelor nationale de sanatate in anul 2008. Unul dintre obiectivele subprogramului 2.2 - Subprogramul de supraveghere si control al infectiei HIV - prevede: asigurarea accesului la consiliere si testare HIV pentru populatiile la risc (persoane care practica prostitutia, persoane care isi injecteaza droguri, persoane fara adapost, persoane aflate in detentie, homosexuali), iar in Programul national de sanatate mintala este inclus subprogramul de prevenire si tratament ale toxicodependentelor al carui obiectiv este: "prevenirea consumului de droguri si asigurarea tratamentului specific la persoanele cu

toxicodependenta". Aceste programe consolideaza eforturile din anul anterior pentru organizarea si "asigurarea continuitatii si cresterea accesibilitatii si calitatii ingrijirilor de sanatate mintala".

La nivel national, resursele financiare alocate realizarii politicilor antidrog au provenit din surse bugetare si extra-bugetare. Bugetul alocat Agentiei Nationale Antidrog a urmat o tendinta ascendenta pana in anul 2009, comparativ cu anii anteriori, o pondere semnificativa avand programele cu finantare nationala si internationala (in special proiectele cu finantare PHARE si asistenta tehnica si financiara oferita de Biroul Natiunilor Unite pentru Droguri si Criminalitate - UNODC);