IMAGINATIA

IMAGINATIA

DEFINITIA SI PROCEDEELE IMAGINATIEI

Omul, in memoria sa de lunga durata, pastreaza imaginile, ideile, sentimentele traite anterior. Aceste imagini si idei, in timpul pastrarii sau reactualizarii sunt prelucrate, combinate, sistematizate si uneori se ajunge mai mult sau mai putin intentionat la imagini sau idei noi, deosebite de cele pastrate in memorie. Acest proces, prin care se ajunge la imagini sau idei noi este imaginatia.

! Imaginatia este procesul psihic cognitiv de elaborare a unor imagini si idei noi, prin combinarea imaginilor si ideilor fixate anterior in memorie.

Elaborarea imaginilor si ideilor noi se realizeaza cu ajutorul operatiilor de analiza si sinteza. Prin analiza imaginile, ideile, cunostintele de care dispunem sunt descompuse, iar prin sinteza sunt reorganizate in alte structuri. In functie de elementele sintetizate si de modul in care se realizeaza sinteza vorbim despre diferite procedee ale imaginatiei. Vom prezenta cateva dintre ele.

Aglutinarea: cateva obiecte sau fiinte sunt descompuse pe plan mintal, iar elementele obtinute sunt recombinate intr-o forma noua, fara ca elementele sa se modifice.

Astfel a fost creata imaginea sfinxului sau a sirenelor, prin unirea pe plan mintal a unui corp de leu / peste cu un cap de om; tot in acest fel a fost imaginat radiocasetofonul.

Modificarea dimensiunilor, amplificarea sau diminuarea unor insusiri duce la obtinerea unor produse noi, deosebite de cele da la care s-a pornit.

Prin acest procedeu au fost imaginati piticii, uriasii sau personaje ca Setila sau Flamanzila.

Multiplicarea acelorasi elemente uneori creeaza efecte deosebite.

Prin multiplicarea beculetelor colorate s-a ajuns la inventarea seturilor de beculete pentru bradul de Craciun sau pentru reclame. Tot prin acest procedeu a fost imaginat balaurul cu sapte capete.

Schematizarea se realizeaza prin selectarea insusirilor esentiale si omiterea celor neesentiale. Schemele obtinute pot inlocui obiectele reale in activitatea de cercetare, usurand munca cercetatorilor.

De exemplu, in chimie reactiile chimice sunt descrise schematic, cu ajutorul unor formule chimice. In fizica, parghiile, scripetii pot fi redati schematic. Cu ajutorul unor astfel de scheme intelegem mai usor realitatea si modificarile pe care le sufera substantele, obiectele in diferite situatii.

Analogia se bazeaza pe descoperirea unor asemanari intre diferite obiecte sau fenomene.

Prin acest procedeu s-a ajuns de la imaginea sistemului solar la descoperirea structurii atomului. Primele automobile au fost construite in analogie cu trasurile.

Exista si alte procedee care se bazeaza pe reorganizarea elementelor, ca de exemplu substitutia (inlocuirea unor elemente cu altele), omisiunea, diviziunea, inversarea ordinii elementelor etc. (Cosmovici, 1996, p. 157; Popescu-Neveanu, 1997).

FORMELE IMAGINATIEI

Imaginile si ideile noi uneori in mintea noastra apar fara sa vrem, neintentionat. In alte cazuri noi ne imaginam ceva in mod intentionat (de exemplu, incercam sa ne imaginam cum va arata locuinta dupa ce vom zugravi sau vom cumpara mobila noua). In functie de absenta sau prezenta intentiei, dorintei de a ne imagina ceva, imaginatia poate fi neintentionata sau intentionata.

In cazul imaginatiei neintentionate imaginile si ideile noi apar fara sa vrem, fara sa ne fi propus acest scop. Imaginatia neintentionata are trei forme mai importante: Asociatiile imaginative spontane, reveria si visele din timpul somnului.

asociatiile imaginative spontane: in timpul activitatii sau a unor conversatii imaginile si ideile se pot combina in mod spontan, fara sa vrem, si in mintea noastra apar dintr-o data imagini sau idei neasteptate.

De exemplu, la magazin vedem un material, si fara sa ne fi propus acest lucru, ne imaginam un model de rochita pe care l-am putea face din acel material.

Reveria (visarea cu ochii deschisi): imaginile si ideile se deruleaza aproape de la sine, ca intr-un film interior. In timpul reveriei ne imaginam intamplari care am dori sa se realizeze sau de care ne este frica.

Tinerii viseaza frecvent despre persoana care le place; ei isi imagineaza cum se vor intalni, despre ce vor discuta.

Reveria are un rol important in mentinerea echilibrului psihic. Dar la unele

persoane timide ea tinde sa ia locul actiunii efective. In aceste cazuri reveria

poate avea efecte negative, indepartandu-l pe om de realitate.

Visele din timpul somnului sunt formate din imagini, idei, emotii care uneori se desfasoara ca scenele unui film, alteori au un caracter haotic, absurd. Cel care viseaza are impresia ca visul este realitate si participa afectiv la evenimentele visate.

Asa cum am aratat la capitolul "Nivelele de constiinta ale sistemului psihic uman", reveria si visele sunt considerate stari modificate ale constiintei.

Imaginatia preponderent intentionata are doua forme: imaginatia reproductiva si creatoare.

imaginatia reproductiva consta in formarea imaginii unor obiecte, situatii, evenimente pe care nu le-am perceput direct, dar despre care obtinem informatii indirect, din carti sau din discutii.

In timp ce citim un roman sau cineva ne povesteste niste intamplari interesante parca vedem in fata noastra, ca intr-un film interior, evenimentele despre care citim sau despre care ni se vorbeste. Imaginatia noastra reproduce evenimentele respective.

Aceasta forma a imaginatiei are un rol deosebit de mare in invatamant. Pe

baza explicatiilor profesorului sau a lecturilor, elevii isi formeaza

reprezentari, isi imagineaza locurile, evenimentele descrise, chiar si in

absenta unui material intuitiv.

cea mai valoroasa forma a imaginatiei este imaginatia creatoare. Aceasta se manifesta prin crearea intentionata, cu un anumit scop, a unor imagini sau idei noi, originale care uneori se materializeaza intr-un produs: o pictura, o poezie, o noua metoda de rezolvare a unor probleme practice sau teoretice. Imaginatia creatoare in forma ei cea mai dezvoltata se intalneste la artisti si oamenii de stiinta. Dar intr-o oarecare masura, fiecare om dispune de imaginatie creatoare.