METODOLOGIA CERCETARII PSIHOPEDAGOGICE GRILA REZOLVATA

METODOLOGIA CERCETARII PSIHOPEDAGOGICE GRILA REZOLVATA

PSIHOLOGIE ANUL II SEM I

GRILA REZOLVATA-2008

DACA GASITI NEREGULI VA ASTEPT CORECTAREA

103 Metoda biografica implica analiza tuturor datelor referitoare la:

1. trecutul unei persoane

2. reconstituirea istoriei personale a acesteia

3. prezentul unei persoane

104 Biografiile de grup reliefeaza pentru personaje cheie:

1. motivele

2. valorile

3. trasaturile de personalitate si character

105 Limitele biografiei:

1. afectate de interventia autorilor

2. relatarile subiectilor sunt reprezentari ale acestora

3. lipsa autenticitatii documentelor

109 Metoda biografica implica analiza tuturor datelor referitoare la trecutul unei persoane reconstituind:

a.istoria personala a acesteia

b.profilul personalitatii

c.actualizarea documentatiei

110 Interpretarea biografica urmareste precizarea:

1. situatiei care a influentat

2. cauzelor care au influentat

3. conturarea caracterului

4. cultura

5. relatiile economico-sociale

111 Metoda biografica contribuie la:

1. descrierea raportului personalitate - cultura

2. intelegerea din perspectiva individului a fenomenelor sociale majore

3. releva procesul de cristalizare a identitatii personale si sociale

4. relatiile economico - sociale

5. relatiile culturale

112 Tipuri mai semnificative de bibliografii sociale sunt:

1. provocate

2.neprovocate - spontane

3.dirijate

4.obligatorii

5.altele

113 Biografia provocata defineste:

a.momentul in care persoanele sunt solicitate sa-si relateze viata

b.descrierea raportului personalitatea-cultura

c.descrierea raportului personalitatea-cult

114 Biografia neprovocata reprezinta:

a. relatia spontana a subiectului

b. obligativitatea relatarii vietii personale

c. descrierea raportului personalitate cultura

115 Culegerea datelor in cadrul constituirii biografiei apeleaza la:

1. analiza documentelor

2. convorbirea cu subiectul

3. convorbirea cu familia

4. convorbirea cu prietenii

5. analiza produselor activitatii

116 Biografiile de grup reliefeaza:

1. motivele

2. valorile

3. trasaturile de personalitate si caracter

4. relatiile interpersoana si de grup

5. interactiunile intereselor personale cu ale societatii

117 Biografiile literare au:

1. valoare estetico-intelectuala

2. sunt documnete pentru starea de spirit a unei perioade

3. sunt documnete pentru mentalitatea unei perioade

4. model de analiza pentru cercetarile de tip calitativ

5. poate clarifica trasaturi de caracter

118 Biografia de tip erudit istoric acorda o importanta:

1. fundalului istoric

2. fundalului social

3. legatura fundalului social cu profilul personalitatii

4. descrierii relatiei cu ceilalti

5. creaza scene si conversatii

119 Limitele biografiei sunt afectate de:

1. interventia autorilor pentru selectarea documentelor

2. reprezentarile subiectilor despre lumea inconjuratoare si propria persoana

3. istorisirea distorsionata a comportamentelor

4. lipsa autenticitatii documentelor

5. acces restrictionat la documente scrise

120 Biografia narativa este directionata catre:

1. productia literar artistica

2. crearea scenelor si conversatiilor

3. descrierea fundalului istoric

4. descrierea fundalului social

5. minima interpretare din partea biografului

121 H. Thomae propune analiza materialului biografic prin prisma categoriilor:

1. formale

2. cognitive

3. existentiale

4. relationale

5. fictionale

122 Omul poate fi supus cercetarii si prin produsele activitatii sale care dezvaluie:

1. insusiri

2. capacitati psihice

3. trasaturile de personalitate

4. trasaturile fizice

5. relatiile sociale

123 Semnatura ascendenta marcheaza:

1. ardoarea

2. ambitia

3. dorinta de afirmare

4. expresia oboselii

5. melancolia

124 Analiza textului conduce la o ilustrare a:

1. senzatiilor

2. imaginilor resimtite

3. tandretea

4. nu poate contura un profil

5. relatia socio-efectiva

125 Forma ascutita, taioasa a literelor demasca:

1. aptitudini critice

2. nerabdarea

3. rapiditatea de reactie

4. sensibilitate

5. sociabilitate

126 Posesorul unui scris cu forme inegale poate fi inzestrat cu:

1. simtul artei

2. gust pentru poezii

3. imaginatie

4. forta de a trai

5. nu e concludent

127 Inclinatia literelor caracterizeaza persoana:

1. intreprinzatoare

2. activa

3. sociabila

4. dornica de comunicare

5. nu e concludenta

128 In analiza semnele grafice sunt grupate dupa:

1. aspect general

2. continuitate

3. viteza

4. apasare

5. directie, inclinare si forma

129 Marginile inguste conduc la o persoana cu urmatoarele caracterisitici:

1. prudenta

2. rezerva

3. timiditate

4. sobrietate

5. suspiciune

130 Desenul la copii constituie

1. limbaj privilegiat

2. metoda psihodiagnostica

3. nu este o metoda psihodiagnostica

4. maturitate intelectuala

5. proba rapida si usor de administrat

131 Pentru a fi concret interpretat simbolismul culorii trebuie sa tina seama de:

1. influente culturale

2. moda

3. linii

4. juxtapunerea culorii

5. afectivitate

132 Creatiile literare precum compunerile sau jurnalul, contureaza nevoia catre confesiune, fiind marturie a:

1. trairii conflictelor autorului

2. sentimentelor autorului

3. iubirii, pasiunii autorului

4. creativitatii autorului

5. nu se pot lua in considerare

133 Creatiile literare precum compunerile sau jurnalul, contureaza nevoia catre confesiune, fiind marturie a:

1. trairii conflictelor autorului

2. sentimentelor autorului

3. iubirii, pasiunii autorului

4. creativitatii autorului

5. nu se pot lua in considerare

18 Caracteristica importanta in urma careia indiferent de examinatorul prezent se obtin aceleasi scoruri la aceeasi persoana este:

a. validitatea

b. fidelitatea

c. standardizarea

19 Gradul in care un test masoara ceea ce si-a propus sa masoare reprezinta:

a. validitatea

b. fidelitatea

c. standardizarea

20 Modalitatea in care scorurile unui test sunt in acord cu unititatea masurata, reprezinta

a. validitatea

b. fidelitatea

c. validitatea de construct

In cazul in care pe baza unui test se poate preciza o performanta, reactie sau comportament este vorba de:( predicativa )

a.validitatea

b. fidelitatea

c. validitatea de construct -( predicativa )

22 Eroarea in cazul unui test contribuie la:

a. scaderea subiectilor pe care poate fi aplicat

b. marimea numarului de subiecti pe care poate fi aplicat testul

c. scaderea preciziei testului

23 Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii in:

1. orientarea alegerii unei cariere

2. selectia profesionala

3. autocunoasterea

4. diagnoza psihologica

24 Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii:

1. diagnoza psihologica

2. dezvoltarea diferitelor cercetari

3. autocunoastere

4. selectie profesionala

25 Testele psihologice pot fi utilizate de:

a. personal

b. de oricine a inteles instructajul

c. psihologi

26 Dupa modul de executare a sarcinii de catre subiect testele se pot clasifica in:

1. teste orale

2. teste scrise

3. teste de performanta

4. teste de aptitudini speciale

27 Testele de eficienta cuprind:

1. teste de aptitudini multiple

2. teste de inteligenta

3. teste situationale

28 Dupa modul in care variaza continutul testului de la o administrare la alta, putem intalni:

1. teste cu continut fix

2. teste de randament

3. teste adaptive

4. teste idiografice

29 Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi:

1. starea de oboseala

2. starea de boala

3. mediul in care are loc testarea

4. forma de prezentare a testului

30 Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi:

1. starea de oboseala

2. starea de boala

3. mediul in care are loc testarea

4. forma de prezentare a testului

9 Cate persoane pot fi supuse analizei prin testele individuale ?

a.una

b.cinci

c. oricate

10 Care este numarul de examinatori necesari in testele individuale ?

a.unu

b.doi

c.trei

11 Care este marele avantaj al testelor individuale ?

1. observarea directa asubiectului

2. observatia comportamentului subiectului

3. nu are avantaj

12 Testele individuale sunt folosite in:

1. psihodiagnoza clinica

2. consiliere

3. psihologia organizationala

13 Instructajul testelor individuale este:

a. adaptabil

b. standardizat

c. nu este necesar

14 Conditiile de desfasurare a testului de grup trebuie sa fie:

a. adaptabile

b. speciale

c. standardizate-( nestandizante )

In cadrul testelor de grup examinatorul:

a. comunica timpul acordat pentru rezolvare

b. nu spune nimic

c. comunica doar momentul in care sunt rugati subiectii sa lase instrumentele jos

16 Testele de grup au avantajul:

a. pot fi examinati mai multi subiecti in acelasi timp

b. costul scazut

c. permite observarea comparativa a subiectilor

17 Standardizarea - este caracteristica principala a testului care exprima:

1. proba e identica din punct de vedere al continutului

2. proba e identica din punct de vedere al formei de prezentare

3. proba e identica din punct de vedere al modului de aplicare

4. proba e identica din punct de vedere al modului de cotare

18 Caracteristica importanta in urma careia indiferent de examinatorul prezent se obtin aceleasi scoruri la aceeasi persoana este:

a. validitatea.

b. Fidelitatea

c. standardizarea

19 Gradul in care un test masoara ceea ce si-a propus sa masoare reprezinta:

a. standardizarea

b. fidelitatea

c. validitatea de construct

20 Modalitatea in care scorurile unui test sunt in accord cu unititatea masurata, reprezinta

a. standardizarea

b.fidelitatea

c.validitatea de construct

In cazul in care pe baza unui test se poate preciza o performanta, reactie sau comportament este vorba de:

a. fidelitatea

b. validitatea de construct

c. validitate predictiva

22 Eroarea in cazul unui test contribuie la:

a. scaderea subiectilor pe care poate fi aplicat

b. marimea numarului de subiecti pe care poate fi aplicat testul

c. scaderea preciziei testului

23 Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii in:

1. orientarea alegerii unei cariere

2. selectia profesionala

3. autocunoasterea

4. diagnoza psihologica

24 Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii:

1. diagnoza psihologica

2. dezvoltarea diferitelor cercetari

3. autocunoastere

4. selectie profesionala

140 Parametrii psihologici observabili in cadrul testului de atentie baraj sunt:

1. capacitatea de adaptare

2. capacitatea de orientare in sarcina

3. susceptibilitatea de oboseala psihica

4. capacitatea de memorare

5. capacitatea de concentrare

141 Testul Raven este folosit pentru:

a. stabilirea gradului de atentie

b. masurarea inteligentei generale

c. masurarea capacitatii de memorare

142 Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi:

1. stresul

2. mediul in care are loc testarea

3. formularea pretentioasa a itemilor inaccesibila subiectului

4. amabilitatii excesive a cercetatorului

5. lipsei cercetatorului

41 Metoda experimentala este o modalitate de investigare

a.provocata

b.alternativa

c.singulara

54 Grupul martor ce serveste la compararea rezultatelor si asupra caruia nu actioneaza variabila independenta este:

a. grup experimental

b. grup de control

c. grup de participare

55 Situatia experimentala cuprinde:

1. cercetatori

2. personal auxiliar

3. conditiile desfasurarii experimentului

56 Experimentul natural presupune:

a. realizarea unei situatii identice naturale

b. proiectia audio

c. proiectia video

57 In cadrul experimentului de teren, cercetatorul manevreaza o variabila independenta in situatie:

a.reala

b.de laborator

c.sociala reala

58 In experimentul de teren pasiv cercetatorul se limiteaza la:

1. sesizarea situatiei

2. inregistrarea reactiilor subiectilor

3. provoaca reactiile subiectilor

53 Totalitatea subiectilor asupra carora cercetatorul actioneaza variabila independenta este:

a.grup experimental

b.grup de control

c.grup de participare

52 Grupul de control este grupul martor ce serveste pentru compararea rezultatelor si asupra caruia nu actioneaza

a. cercetatorul

b. variabila dependenta

c. variabila independenta

51 Grupul experimental cuprinde totalitatea subiectilor asupra carora cercetatorul actioneaza:

a. variabila dependenta

b. variabila independenta

c. nu actioneaza

50 Un bun experiment presupune ca variabila dependenta:

a. sa poata fi instabila

b. sa aiba grad mare de stabilitate

c. sa poata lua valori diferite in experimente diferite

87 Esantionarea aleatoare corespunde selectiei umane sau mai multor grupuri de subiecti din:

a. aceeasi populatie

b. populatie diferita

c. aceleasi grupuri

88 Prin prin esantionarea aleatoare se asigura:

1. validitatea interna a experimentului

2. calitatea rezultatelor

3. reprezentativitatea grupurilor

89 Esantionarea aleatoare este specifica:

a. psihologiei descriptive

b. psihologiei introspectioniste

c. psihologiei creativitatii

90 Esantionarea multistadiala este specifica:

a.psihologiei experimentale

b. psihologiei creativitatii

c. psihologiei organizationale

91 Rezultatele unui singur experiment pot fi considerate valabile si generalizate daca:

1. componentele umane suntrelativ constante

2. componentele umane sunt reprezentative

3. in conditiile repetabilitatii rezultatele sunt comparabile cu ale celui initial

92 Numarul de subiecti poate fi variabil din:

1. cauze naturale

2. cercetatorilor

3. asa trebuie

48 Controlul variabilei independente poate fi realizata prin:

1. manipularea indicatorilor fiziologici

2. manipularea consemnului

3. folosirea complicilor

49 Controlul variabilei independente poate fi realizata prin:

1. manipularea stimulului de catre cercetator

2. manipularea contextului

3. manipularea consemnului

47 Variabilele au valori diferite datorita influentei asupra lor a:

a. variabilei independente

b. variabilei de continut

c. variabilei interdependente

46 Variabilele independente sunt date de factorii introdusi in experiment de catre cercetatori ai caror parametri modificati in timp:

1. intensitate

2. durata

3. frecventa

45 Variabilele exploratorii creeaza conexiunea dintre:

a. cauza si effect

b. situatie si fenomen

c. subiecti si relatia intersubiecti

44 Variabila reprezinta o influenta masurabila asupra comportamentului si poate fi:

1.o caracteristica a subiectilor

2. o caracteristica a situatiei la care subiectii trebuie sa raspunda

3. o caracteristica a stimulilor la care subiectii trebuie sa raspunda

43 Controlul variabilelor insumeaza conditiile necesare pentru asigurarea repetabilitatii rezultatelor:

1. indiferent de cate ori de reia cercetarea

2. numai la reluarea cercetarii de doua ori

3. independent de persoana cercetatorului

42 Esentialul metodei experimentale consta in:

a. stabilirea variabilelor

b. stabilirea relatiilor dintre variabile

c. controlul variabilelor

41 Metoda experimentala este o modalitate de investigare

a. provocata

b. alternative

c. singulara

31 Prin intermediul studiului de caz se investigheaza:

a. fenomenul desprins din context

b. fenomenul in context social

c. caracteristice contextului

32 Studiul de caz presupune o strategie atotcuprinzatoare de cercetare incluzand:

1. logica design-lui

2. tehnica de colectare a datelor

3. tehnica de analiza a datelor

33 Cercetatorul in cazul studiului de caz trebuie sa aiba capacitatea de:

1. a pune intrebari relevante

2. a interpreta raspunsurile obtinute

3. a evita capcana propriilor prejudecati

4. a dovedi flexibilitate

34 Cercetatorul in cazul studiului de caz trebuie sa aiba capacitatea de:

1. a se adapta la noile situatii intalnite

2. a dovedi flexibilitate

3. a evita propriile prejudecati

4. a pune intrebari relevante

35 Protocolul unui studiu de caz contribuie la:

1. ingreunarea urmaririi evenimentelor

2. ghid de colectarea datelor

3. fidelitatea crescuta a investigatiei

36 Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din:

1. documente

2. arhive

3. fotografii

4. best-seller

37 Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din:

1. interviuri

2. casete audio

3. casete video

4. observatie directa

38 Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din:

1. arhive

2. artifacte fizice

3. interviuri

4. observatie participativa

39 Principiile necesare in vederea obtinerii unui bun studiu de caz sunt:

1. folosirea dovezilor multiple

2. folosirea unei singure dovezi

3. mentinerea succesiunii logice

4. realizarea unei baze solide de date

40 Pentru a elimina pe cat posibil subiectivitatea cercetatorilor in studiul de caz se pot efectua:

a. mai multe verificari in timp

b. mai multe verificari in parallel

c. se reia cercetarea de catre aceiasi cercetatori la un interval de timp

59 Studiul de caz in care investigarea este efectuata minutios fara tendinte de generalizare este:

d. instrumental

e. intrinsic

f. general

60 Studiul de caz instrumental in care pentru a lamuri un aspect general, cazul particular este:    d. nu este analizat

e. se analizeaza

f. este analizat cu alte cazuri asemanatoare

61 Studii de caz in vederea intelegerii unui fenomen social scurt:

1. studii de caz particulare

2. studii de caz multiple

3. studii de caz collective

1 Focus-grup este un tip de:

1. observatie dirijata

2. interviu stiintific

3. chestionar cu intrebari deschise

4. interviu de grup

5. observatie nedirijata

2 Printre dezavantajele unui focus - grup se numara:

1. metoda cantitativa

2. datele nu au relevanta statistica puternica

3. raspunsuri ce nu pot fi inregistrate

4. calitatea informatiilor depinde de abilitatea moderatorului

5. influenta efectelor de grup

3 Efectul polarizarii in focus - grup este datorat:

a. influentei moderatorului

b. presiunii grupului

c. cunostintelor stiintifice

4 Etapele focus - grupului sunt:

1. formarea grupului de discutie

2. alegerea datei si a orei de desfasurare si alegerea locului de desfasurare

3. pregatirea conditiilor de desfasurare

4. desfasurarea propriu - zisa

5. prelucrarea si analiza informatiilor

5 Alegerea datei, orei si locului de desfasurare a focus- grup se:

1. face oricand este dispus moderatorul

2. planifica evitandu-se sarbatori religioase

3. planifica evitandu-se evenimente sportive

4. organizeaza in orice spatiu avut la dispozitie

5. organizeaza pentru ca participantii sa se simta cat mai confortabil

6 Pregatirea conditiilor de desfasurare a reuniunii in focus - grup:

1. nu este necesara deoarece se merge pe adaptare spontana

2. implica pregatirea ghidului de interviu

3. implica pregatirea chestionarelor ce urmeaza a fi completate de participanti

4. pregatirea altor instrumente in completarea chestionarelor

5. pregatirea aparaturii si echipamentului electronic ce urmeaza a fi utilizat pe parcurs

7 Durata desfasurarii reuniunii intr-un focus - grup este de:

1. 15 minute

½ ora

3. 1 ora

4. 2 ore

5. 3 ore

8 Moderatorul in focus - grup:

1. trebuie sa aiba competente de comunicare

2. trebuie sa aiba competente de negociere

3. trebuie sa cunoasca domeniul metodologiilor calitative de cercetare

4. asista fara a deranja interlocutorii

5. nu necesita o pregatire suplimentara

135 La focus-grup participantii trebuie:

1. sa se cunoasca intre ei

2. sa fie rude

3. sa fie de varste diferite

4. sa doreasca sa participe la discutii

5. sa prezinte o relativa omogenitate din punc de vedere a varstei

136 Focus - grupul constituie o metoda calitativa din categoria interviurilor:

a.structurate

b.nestructurate( semistructurate )

c.nestructurate

137 Prin focus - grup se obtin

a. date sociale de profunzime

b. informatii nerelevante

c. informatii greu de structurat

138 focus - grup trebuie:

1. sa respecte metodologia specifica interviurilor clasice

2. sa nu aiba reguli

3. sa respecte un proces special de moderare

4. sa nu fie influentat de intervievator

5. sa fie liber

139 Intrebarile formulate in cadrul focus-grup trebuie sa fie:

1. scurte

2. clare

3. deschise

4. in limbajul comun al participntilor

5. inchise

133 Focus-grup este:

1. metoda calitativa

2. din categoria interviurilor semistructurate

3. din categoria interviurilor clinice

4. din categoria anchetei de opinie

5. din categoria chestionarului

134 Utilitatea focus grupurilor s-a dovedit in:

1. evaluarea produselor de pe piata

2. crearea de noi produse

3. evaluarea nevoilor

4. imbunatatirea programenlor existente

5. urmarirea satisfactiei

94 Documentul reprezinta test sau obiect ce:

1. reprezinta o informatie

2. scrisoare

3. bilete

95 Dupa natura lor documentele se pot clasifica in:

1. scrise

2. nescrise

3. planificate

96 Dupa destinatar documentele se pot clasifica in:

1. documente personale

2. publice

3. cifrice

97 Dupa emitent, documentele se pot clasifica in:

1. oficiale

2. neoficiale

3. cifrice

98 Foile de zestre ca documente personale neoficiale reprezinta o valoare pentru:

a. reconstituirea vietii din trecut

b. stabilirea arborelui genealogic

c. publicare

99 Analiza de continut cantitativa se refera la descrierea:

1. obiectiva

2. sistematica

3. cantitativa

100 Prin analiza de continut cantitativa se urmareste evidentierea:

1. tendintelor

2. atitudinilor

3. valorilor

101 Analiza de continut prezinta drept avantaje:

1. rigurozitate in interpretarea documentelor

2. poate reliefa tendinte din interiorul documentelor

3. costul relativ scazut in raport cu alte metode

102 Analiza de continut calitativa permite generarea inductiva a unei teorii prin:

1. conceptualizare

2. relationare propriu-zisa

3. relationare valida a datelor empirice

70 Testul sociometric este instrumentul de lucru al:

a.testului psihologic

b.anchetei

c.metodei sociometrice

71 Testul sociometric:

1. nu este standardizat

2. se construieste

3. este standardizat

72 Teleelementul - este:

a. element de coeziune

b. element de comunicatie

c. element de coeziune si comunicatie la nivelul grupului

73 Ansamblul de procedee si tehnici experimentale si matematice destinate sa masoare intensitatea si intinderea curentelor psihoafective in cadrul unei populatii, constituie:

a. studiul de caz

b. metoda interviului

c. metoda sociometrica

74 Reactiile defensive ale subiectului fata de testul sociometric pot avea cauze:

1. constientizarea pozitiei sale reale

2. constientizarea sentimentelor altora

3. teama de a face publice preferintele si respingerile proprii

75 Harta ce pune in evidenta configuratia partiala sau totala - dintr-un grup este:

a. testul sociometric

b. matricea sociometrica

c. sociograma

76 Sociograma pune in evidenta:

1. configuratia partiala a unui grup

2. configuratia totala a unui grup

3. fenomenul social

77 Sociograma indica:

1. liderii

2. exclusii

3. izolatii

83 In momentul existentei coincidentelor in alegerea facuta si perceperea alegerii de catre subiecte avem:

a. transpatrundere

b. onestitate

c. lider

84 Existenta coincidentelor intre subiectii care se cred alesi de un subiect anume si alegerile efective vorbim de:

a. transparenta

b. sinceritate

c. comunicare in cerc

85 Cand subiectul este ales fara a constientiza acest lucru avem:

a. transparenta

b. lacune perceptive

c. iluzii perceptive

86 Cand subiectul se crede preferat fara a fi preferat in realitate de ceilalti membri ai grupului avem:

a.transparenta

b.lacune perceptive

c.iluzii perceptive

68 Metoda incidentului critic presupune:

1. culegerea de informatii

2. culegerea de informatii despre situatii sau factori care determina un salt pozitiv

3. culegerea de informatii despre situatii sau factori care determina un salt negativ

69 Orice gen de actiune umana observabila si completa pentru a permite efectuarea de inferente si perceptii este:

a.incident critic

b.cauza

c.analiza structurala

62 Raportul de cercetare cuprinde:

a.descrierea metodelor si rezultatele

b.metodele utilizate si rezultatele

c.introducere, metode rezultate, concluzii si referinte bibliografice

63 Pagina de titlu cuprinde:

1. formularea clara cu variabile si relatiile studiate

2. poate avea mai multe cuvinte

3. nu trebuie sa cuprinda mai mult de 12 cuvinte

64 Rezumatul lucrarii va fi introdus:

a.dupa pagina de titlu

b.dupa introducere

c.la sfarsitul lucrarii

65 Rezumatul contine:

1. scurta descriere a cercetarii

2. prelucrarea statistica

3. rezultate obtinute prin prelucrarea statistica

66 Textul din rezumat va fi scris:

a.cu aliniat

b.fara aliniat

c.cu prescurtari

67 Referintele bibliografice vor fi inscrise:

a.in ordinea in care apar in text

b.in ordine alfabetica

c.nu conteaza