TULBURARILE LIMBAJULUI SCRIS

TULBURARILE LIMBAJULUI SCRIS

Tulburarile limbajului scris urmeaza in patologie tulburarile limbajului oral. Dislogiilor le corespund tulburarile psihografice, ce pot fi sistematizate astfel :

Tulburari ale activitatii grafice

Tulburari ale morfologiei grafice

Tulburari ale semanticii grafice

Tulburarile activitatii grafice

Hipoactivitatea grafica semnifica scaderea activitatii grafice ce poate merge pina la refuzul de a scrie (negativismul grafic). Se intilneste in schizofrenie unde de multe ori se constata o disociere intre negativismul verbal si cel grafic, in sensul ca pacientul refuza sa vorbeasca, dar accepta sa scrie.

Hiperactivitatea grafica (graforee) este tendinta patologica si irezistibila de a scrie, consecinta a logoreei. Se intilneste in episodul manical.

Grafomania se manifesta prin predilectia, manifestata in exces pentru exprimarea grafica. Se distinge de normal prin continutul si cantitatea sa, intilnindu-se in special in tulburarile delirante cronice, in care pecientul isi expune detaliat planurile de reforma, inventie sau compune nenumarate scrisori, acuzatii, proteste, memorii.

Incoerenta grafica consta in cuvinte sau fraze lipsite de inteles, expresie a incoerentei ideo-verbale. Se intilneste in schizofrenie.

Stereotipia grafica consta in repetarea unui cuvint, propozitii, fraze, in scris, precum si in intercalarea lor in cursul expunerii grafice. Una din formele de stereotipie grafica consta in scrierea cu majuscule a fiecarui cuvint din fraza sau a fiecarui cuvint de la inceput de rind.

Tulburarile morfologiei grafice

Scrisul cu litere de dimensiuni mari si cu rinduri ascendente se intilneste in manie, hipomanie, stari de excitatie psihica.

Scrisul cu litere marunte si cu rinduri descendente se intilneste in depresii.

Grifonajul este scrisul cu aspect de mizgaleala, intilnit in schizofrenie, oligofrenii, demente.

Scrisul seismic cu litere inegale, rinduri suprapuse, abundenta de ghilimele, majuscule, sublinieri, arabescuri, scris de tipar, se intilneste in schizofrenie.

Scrisul in oglinda (de la dreapta la stinga) este de asemenea o expresie a manierismului schizofrenic.

Scrisul in ghirlanda se intilneste in schizofrenie.

Scrisul suprapus este o expresie a simbolismului gindirii schizofrenice.

Tulburarile semanticii grafice

Neografismele sunt considerate corespunzatoare neologismelor. Se intilnesc in schizofrenie.

Metode de investigare a gindirii

Este necesara precizarea unor notiuni :

Inteligenta este capacitatea de a intelege, aminti, mobiliza si integra in mod constructiv cunostintele anterioare in situatii noi intilnite.

Judecata este abilitatea de a evalua in mod corect o situatie si de a actiona in mod corespunzator in acea situatie. Judecata critica este abilitatea de a evalua, discerne si alege intre variatele obtiuni intr-o anumita situatie.

Masurarea eficientei intelectuale a fost initiata de Binet si Simon, care au introdus conceptul de ,,virsta mentala" (nivelul mediu intelectual la o anumita virsta) si de ,,virsta cronologica".

Raportul virsta mentala / virsta cronologica inmultit cu 100 reprezinta coeficientul de inteligenta (QI).

Retardarea mentala consta intr-o nedezvoltare cognitiva, cu o functionare intelectuala generala sub medie (avind un QI sub 70) ce este acompaniata de limitari semnificative in functionarea adaptativa in cel pitin doua din urmatoarele arii : comunicare (achizitionarea limbajului vorbit, scris),autoingrijire,ingrijirea casei, abilitati sociale interpersonale, utilizarea resurselor comunitare, autodirectionarea, indeminari scolare, de munca, activitati recreative, sanatate si siguranta. Pentru diagnosticul de retardare mentala debutul tulburarii trebuie sa apara inainte de 18 ani.

Daca retardarea mentala implica nedezvoltarea functiilor cognitive, dementa reclama ca deficitele cognitive si deteriorarea memoriei sa reprezinte un declin semnificativ fata de nivelul anterior de functionare. Intucit este foarte dificil de a determina nivelul anterior al functionarii la copii foarte mici, diagnosticul de dementa nu se utilizeaza pina la 6 ani. In general diagnosticul de dementa pentru indivizii sub 18 ani este pus numai daca tulburarea nu este caracterizata in mod satisfacator de diagnosticul de retardare mentala.

In clinica psihiatrica, modul cum se desfasoara gindirea, operatiile sale pot fi investigate prin intrebari specifice.

Capacitatea de definire a notiunilor este cercetata intrebind pacientul, ce este marul, mingea, trenul sau notiuni cu un grad mai mare de abstractizare (insula, speranta, dreptate). Pacientul cu retardare mentala usoara da raspunsuri simple ca marul e rosu, mic, se maninca", neputind da o definitie mai abstracta. Cei cu intelect de limita au dificultati in definirea termenilor mai abstracti.

Comparatia este cercetata cerindu-se subiectului sa gaseasca asemanarile si deosebirile dintre cupluri de notiuni apropiate : pitic-copil, prost-rau, obicei-lege. Debilul mental compara pe baza aspectelor secundare, pe criteriul intrebuintarii, marimii, formei, ,,marul e mic, mingea e mare, marul e de mincat, mingea e de jucat".

Studiul capacitatii de generalizare se face dindu-se serii de cuvinte, obiecte, fructe, metale, insecte, mijloace de transport, subiectului, caruia i se cere sa gaseasca denumirea comuna a categoriei respective.

Studiul capacitatii de clasificare se face dind subiectului obiecte, cuvinte in care sunt amestecate mai multe categorii si se cere separarea lor in grupe omogene dupa criterii alese de el. Debilul mental clasifica dupa criterii de culoare, forma, sau la intimplare.

Studiul capacitatii de abstractizare se face din modul de definire a notiunilor, din calculul mental si rationamentul matematic aplicat la rezolvarea unor probleme.

Ca metoda de apreciere a capacitatii de judecata si rationament se cere subiectului sa explice sensul unor proverbe cum ar fi a fi cu capul in nori", ,,minciuna are picioare scurte", sau se pun intrebari pentru a studia gindirea cauzala ,,de ce strada e mai inalta la mijloc", de ce e interzis fumatul la benzinarii", sau se pun intrebari absurde ,,ce e mai greu 1 Kg. de fulgi sau 1 Kg de cuie"?