Memoria si Imaginatia la adolescenti

Memoria si Imaginatia la adolescenti

Particularitatile memoriei (Me) in A si postA

Reuchlin - recomandare - dezv Me tb urmarita in interactiunea ei cu celelalte componente ale cognitiei din A si celelalte stadii

Me adolescentina se caracterizeaza printr-un mare volum, apreciindu-se chiar ca se atinge varful specific uman in ceea ce priveste cantitatea si varietatea materialelor stocate. Volumul e o conditie f importanta pt ca A sa se poata adapta la marele volum de sarcini scolare si la varietatea lor. Volumul este si o conditie subiectiva importanta pt ca in A sa se formeze bazele culturii generale si sa se inceapa formarea culturii profesionale. A ii dau seama de caracteristicile Me lor si la inceputul stadiului tind sa si-o manifeste f larg si putin sistematic. Ursula Schiopu subliniaza ca dandu-si seama de aceasta caracteristica, A fac parada de cunostintele lor => ingamfare gnoseologica. In a 2a jumatate a stadiului incepe sa se manifeste selectivitatea materialului stocat. Ea e determinata de prioritatea sarcinilor scolare.

La cei mai multi A domina memorarea logica pt ca asa pot face fata solicitarilor scolare, numai ca unii A ce invata cu intermitenta ajung sa aiba goluri in cunostinte si sunt nevoiti uneori sa memoreze mecanic => erori grave

In A se inregistreaza capacitati crescute de memorare a laturii abstracte si generale ale cunostintelor, care contribuie la organizarea accentuata a materialului memorat

Creste caracterul activ al Me pt ca A stapanesc f bine procedee de memorare acumulate de-a lungul anilor de scoala, si isi formeaza mereu noi procedeea si in functie de factura cunostintelor. Caracterul activ se exprima si:

in capacitatea de selectare a ideilor necesare pt rezolvarea anumitor sarcini

in reorganizarea materialului

in rapiditatea selectarii argumentelor pt sustinerea unor idei, atat logice, cat si faptice

Exista deja un fond de cunostinte bine organizat si structurat sub influenta invatarii scolare indelungate ce usureaza intiparirea si pastrarea in Me => in anumite situatii, nu mai au nevoie de repetitii prea multe

A reusesc sa-si dea seama de pierderile din Me => au initiative personale in organizarea/desfasurarea repetarilor si autoverificarea

MetaMe este bine dezv si A implicati profund in invatare isi gestioneaza bine propriile capacitati mnezice

Pastrarea in Me a celor acumulate e mai buna la A pt ca poate fi sustinuta de motive propriu-zise ale invatarii scolare; interese cum ar fi cel de a se forma ca persoana culta si de a demonstra asta; interese cum ar fi relatia cu sexul opus. Ei sunt inclinati sa memoreze poezii, expresii poetice, etc.

Reproducerile sunt accentuat active si personalizate => se deosebeste de preA prin reusita actualizarii a numai ce e cerut + reorganizare. Ei pot interveni personal in relevanta celor reproduse, manifestandu-si individualitatea, folosesc sintagme precum: "eu consider ca", "dupa parerea mea"

A + postA nu reusesc sa-si dea seama daca au actualizat din Me tot ce tb pt indeplinirea unei sarcini

Intre M si G se stab relatii f complexe cu efecte favorabile pt fiecare din cele 2 procese cognitive pp.

Particularitatile imaginatiei (I) din A

Se afirma ca in A se asigura cele mai bune premise pt manifestarea la varf a I. Spre deosebire de preA, se inregistreaza cresteri calitative in manifestarea formelor I.

I reproductiva este realizata cu usurinta in toate sarcinile si dispune de procedee facilitatoare (posibilitatea de a construi rapid o schema in care se exprima principalele continuturi ale unui text). E implicata in invatarea la diferite discipline si in realizarea lecturilor particulare.

I creatoare- e cea care se manifesta cel mai mult la un niv inalt si caracteristic pt acest stadiu. Imaginatia creatoare implicata in invatarea prin descoperirea la diferite discipline scolare este favorizata de legaturile stranse cu gandirea. Aceasta sustine originalitatea specifica imaginatiei stiintifice si tehnice, adica a acelora care tre sa se subordoneze legilor fenomenelor

atinge in ansamblul ei o cota crescuta de originalitate, indiferent de domeniul de manifestare. Daca se exprima in stiinta+tehnica, se constata un bun echilibru fctional intre I si G => dispare alunecarea spre himere caracteristica preA. In domeniile artistice, se constata noutatea si originalitatea => mai ales din interactiunea cu Af specifice ale A. Trairile afective tumultoase, intense, profunde, vor genera, de ex, o poezie deosebita de tot ce va mai realiza o persoana talentata in acest domeniu. Ei sunt receptivi la sarcini creative, atat la invatarea in clasa, cat si in toate activitatile extrascolare pt ca isi simt disponibiliatile imaginative.

Intr-o masura mult mai mare decat in preA se realizeaza visul de perspectiva, in legatura cu construirea idealului de viata.

Interesul pt visele nocturne creste, A tinzand sa descifreze eventualel predictii pt ce va urma.

In A se intensifica, devin mai frecvente momentele de reverie. Ele constituie pt cautarile A un fel de experiment mental util, cu cojnditia ca ele sa nu devina dominante si de lunga durata pt ca tulbura adaptarea la mediul grupurilor.

In ansamblul sau imaginatia adolescentilor se releva printr-un > grad de originalitate si de personalizare a modurilor sale de exprimare.