Structurile motivatiei specifice la adolescenti

Structurile motivatiei specifice la adolescenti.

Mo - 1. Mo pt invatare

2. Ierarhizarea si reorganizarea structurilor motivationale

Trebuie sa avem in vedere A kre sunt f implicati, leaga viitorul lor de performantele scolare, au aptitudini si la ei gasim o Mo intrinseca de nivel ridicat reprezentata de interese stabile de cunoastere, interese cognitive prorpiu-zise, satisfactii privind reusita in rezolvraea problemelor, ordinea in cunostinte, formule de a sintetiza idei, interese creative. Mai exosta Mo extrinseca = convingerea legaturii f stranse dintre invatare siviitorul profesional; Mo legate de dorinta de a deveni bine prgatiti; Mo constand in a obtine note f mari sunt legitime; reputatia in scoala, acasa. O alta categorie de A considera ca e necesar sa depuna un efort doar potrivit pt studii liceale, universitare, pt educare. Ei au o mo mai slaba. Mo extrinseci pot fi mai intense. Exista A care putin implicati in invatare, fac putin eforturi, tind sa ajunga undeva fara mult efort. Mo e f scazuta.

Multi cercetatori considera ca in A se actualizeaza mai ales trebuintele din vful piramidei lui Maslow, cele de autoafirmare, exprimate de tendintele A de a se implica in diferite activitati pentru a-si proba propriile capacitati. In fata activitatilor noi manifetsa nerabdare. Adesea, aceste tendinte se manifesta si in familie, dar sunt mai dispusi sa se angajeze extrafamilial. Trebuintele de autorealizare - A pot fi preocupati de dezvoltarea capacitatilor, aptitudinilor, de a cauta activ cadrul si conditiile de manifestare ale acestora. Trebuintele de cunoastere = mai largi, sunt satisfacute partial in invatarea scolara, a.i ei cauta ocazii, surse in limita timpului de kre dispun. Apar interese culturale mai largi, continuu manifestate. Ele ii fac sa ia contact cu arta, sa fie interesati de muzee, expozitii, teatru. Se intensifica trebuintele de interactiune cu altul, sa satisfac prin legaturi cu grupuri adolescentine, mai reduse ca nr, stabile, cupluri, grad ridicat de coezivitate. Se constata ca exista o mai buna armonie intre cerintele grupului si dorintele, tendintele membrilor grupului, armonie intre conformismul la grup si satisfacerea libera a dorintelor. Se intensifica interesul pentru viata interioara. Apar interese pt viitoarea profesie, se intra intr-o faza realista. A incep sa se cunoasca pe sine, sa-si identifice dorintele, capacitatile, aptitudinile, dar si conditiile oferite de societate pt domeniul profesional ales.

(carte) Cu privire la structura generala a motivatiei din A sunt de retinut m ales urmat. aspecte:

-Se manifesta f activ trebuintele de autorealizare si autoafirmare, astfel adolescentul cauta tot felul de ocazii pt a-si testa propriile posibilitati. Dc are aptitudini pt invatare se implica puternic in activitatile scolare, in concusruri si competitii. Dc isi descopera alte feluri de aptitudini si inclinatii se inscrie in cluburi si cercuri pentru a le cultiva si pune in valoare.

- pt toti se parcurge o noua faza a cristalizarii interesului pt viitoarea profesie si pt identificarea vocationala. Mai catre finalul A se intensifica aceste cautari, se stabilizeaza ca directie si se diversifica modul in care vor fi satisfacute

- interesele cognitive formate in stadiul anterior devin mai profunde simai active pentru ceea ce se leaga de viitorul profesional dar raman si deschideri mai largi pt celelalte domenii, adolescentii fiind preocupati de cultura lor generala.

A este varsta unor interese intense pt lectura care tind sa foe satisfacute, la inceputul stadiului, fara masura, in sensul ca citesc orice le cade in mana si relativ dispersat de tematica. Catre sf A devin mai selectivi si prefera nu doar literatura ci si lucrari mai dificile cu caracter filosofic sau referitor la istoria culturii si civilizatiilor etc. Cei cu inclinatii catre literatura selecteaza lucrari de beletristica valoroase, dar si de critica literara. Sunt interesati de geneza operei literare, de originalitatea stilului si continutului ei etc.

Constienti de propriile transformari sufletesti, A manifesta un interes crescut pt viata psihica, pentru cunoasterea de sine si a celor din jur.

-Se dezvolta noi forme de motivatie cum ar fi conceptia de viata, sistemul propriu de valori, idealul de viata, aspiratii puternice de a se apropia de statutul adultului.