Trecerea la gandirea formala in preadolescenta

Trecerea la gandirea formala in preadolescenta

Intrarea in preadolescenta reprezinta o transform semnif a gandirii constand in trecerea la stadiul operatiilor formale. Aceasta trecere are loc intre 11-12 ani si 14-15 ani, dupa J Piaget, si presupune aparitia urmatoarelor caract ale gandirii:

a)      Inceputul decentrarii de concret si real, cand subiectul ajunge sa se degajeze de concret si sa situeze realul intr-un ansamblu de transformari posibile. Aceasta din urma decentrare pregateste adolescenta. Ea se poate face mai repede sau poate sa intarzie, daca nu sunt suficiente stimulari din partea scolii si mediului cultural.

b)      Gandirea adolescentului incepe sa se desfasoare cu succes si daca informatiile sunt prezentate in forma verbala. In acest caz gandirea opereaza asupra propozitiilor si de aceea se mai numeste si propozitionala. Elevul de la gimnaziu va reusi sa invete singur dupa manuale, fara sa aiba mereu nev de o baza intuitiva ; insa aceasta perfomanta apare dupa 11-12 ani.

c)      Tot in cursul acestui stadiu se ajunge la reversibilitate deplina in gandire si astefl preadolescentul este capabil sa faca un sir de rationamente pt a face o demonstratie la geometrie si daca e necesar poate face drumul inapoi pt a identifica un rezult partial.

d)      Tipul de rationament care tinde sa aibe o pondere din ce in ce mai mare in G preadolescentului este cel deductiv, iar cel inductiv dobandeste la randul sau mare rigoare. La sfarsitul stadiului va apare si cel ipotetico-deductiv, rationam ce va fi dominant in adolescenta si postadolescenta.

e)      La diferite discipline scolare se insusesc algoritsmi de identificare, rezolvare sau de control si de aceea in ansamblu, gandirea se poate desfasura corect si relativ repede. Preadolescentul face fata din ce in ce mai bine situatiilor problematice la fiecare disciplina.Insa la un numar mare de preadolesc, sit problematice de la matematica raman inca dificile.Eventualele insuccese nu sunt datorate atat G ca atare, cat lacunelor in cunostinte si insuficientei experinete in rezolvare.

f)        Notiunile cu care opereaza G preadolescentului au un crescut nivel de abstractizare si generalizare fata de scolaritatea mica. Se formeaza sisteme de notiuni la fiecare disciplina, dar acestea sunt inca restranse, adica se refera la cun de baza din fiecare domeniu.

Preadolescentii reusesc sa gandeasca relativ usor si corect asupra trecutului indepartat, a viit indepartat, a posibilului si imposibilului, a realului si imaginarului si chiar a obiectivului si subiectivului.

Elevii ciclului gimnazial au o gandire cauzala compleza insa legata de fiecare categorie de fenomene, studiate la div discipline. Le sunt putin accesibile relatiile cauzale ale fenomenelor sociale sau ale celor subiective. Daca sunt ajutati si stimulati pot reusi sa faca fata probl legate de aceste domenii.

Nivelul general al G din acest stadiu infl semnif toate procele cognitive si in primul rand activitatea de invatare care este ampla si complexa.

Niv general al G din ac stadiu infl semnific toate proc cogn si in primul rand activitatea de inv care este mai ampla si mai complexa.

O noua decentrare realizata de G Pa fata de concret (se trece de la G operatiilor concrete din scolaritatea mica la G formala)

G Pa prelucreaza cu succes din ce in ce mai multe informatii care sunt transmise in forma verbala si de aceea G lor = propozitionala pt ca operatorii logici se aplica propozitiilor

Dpdv operational se trece de la operatiile de gradul I la cele de gradul II si astfel Pa pot realiza fara dificultati generalizari ale generalizarilor, abstractizari, reusind sa parcurga deseori un drum complex de la concret la abstract. Se insusesc operatii propozitionale: incluziuni intre propozitii, disjunctii, cu multi algoritmi generali si f multi din cei specifici fiecarei discipline scolare

Reversibilitatea operatorie e realizata pe deplin si prin urmare intre operatia pozitiva si cea negativa si reciproca. Reversibilitatea poate sa se realizeze cu relativa usurinta si asupra traseelor G facand posibila o reintoarcere la punctul initial pe de o parte pt control logic si pe de alta parte pt identificarea aspectelor variabile si celor invariabile dintr-un continut informational

Rationamentul dominant si caracteristic pt acest stadiu este cel deductiv. E sprijinit de mate, fizica, chimie, dar ajunge sa se desfasoare corect si fara dificultate dupa ce e invinsa o at cognitiva formata instadiul anterior cum e cea a evidentei intuitive. Rationamentul inductiv se desfasoara f repede, corect. Spre sfarsitul stadiului apare si rationamentul ipotetico-deductiv, dar acesta va deveni dominant si deplin realizat in adolescenta

Notiunile cu care opereaza G Pa au urmatoarele caracteristici comparativ cu cele ale scolaritatii mici:

un grad mai mare de generalizare + abstractizare;

sunt notiuni stiintifice de baza de la fiecare disciplina, presupun grade diferite de abstractizare si generalizare

au un esafodaj operational mai comlex

formeaza sisteme notionale specifice fiecarei discipline scolare

modul de desfasurare al G este mai larg pt ca se poate extinde asupra trecutului indepartat, asupra viitorului, spatiului indepartat, asupra realatiei real-imaginar, posibil-imposibil

G Pa e cauzala complexa, dar se refera cu precadere la fen din biologie, fizica, chimie, fenomene geografice, istorice mai simple

Creste reationalitatea generala a activitatii mentale prin capatitatea G de a prelucra riguros informatii diferite, prin prin atitudinile cognitive specifice acestui stadiu. Exista o tendinta de a argumenta si mai profund afirmatiile si ideile, de a stabili legaturi logice, riguroase intre notiuni si idei, de a-si spori capacitatile rezolutive in ansamblu.