ETIOLOGIE SI ONTOLOGIE IN SOMATIZARE
O
serie de cercetari au cautat sa delimiteze etiologii
asa-ziselor tulburari functionale.
Subliniem faptul ca distinctia intre functional si organic isi are radacinile in ontologia biomedicala
dualista, anumite boli fiind considerate mai reale
decat altele, aceasta datorita faptului ca insasi
existenta conceptului de somatizare isi
are radacinile in epistemologia dualista, profund ancorata
in istoria teoriei si practicii medicinii europene. Aceasta
epistemologie se refera la un model de boala care stabileste cum
ar trebui sa se comporte o persoana in contextul unor
modificari specifice masurabile, care
tin de o afectare a organismului.
Acest model include durerea,
suferinta fizica, disfunctii fiziologice, precum
si grade si forme adecvate de neliniste, modele de
functionare sociala si de solicitare a ajutorului medical.
Acest model normativ al suferintei permite
aprecierea raspunsului unei persoane la modificari fizio-patologice sau anatomo-patologice, dar si aducerea in discutie a
conceptului de somatizare atunci cand
raspunsurile deviaza de la normele culturale acceptate. Deci aceasta abordare este in acelasi timp
functionala si ontologica (aceasta
insemnand ca bolile sunt ca niste obiecte cu o evolutie
distincta sau cu o istorie naturala independenta de
persoana). Este postulata o corespondenta
intre suferinta si boala (Jennings, 1986), dar in timp ce
corespondenta poate insemna doar
corelatie, deci nu o determinare sau o directionali-tate, frecvent, logica medicala presupune o
directionalitate: boala duce la suferinta. Aceasta legatura
suferinta-boala poate fi observata atunci cand se legitimeaza sau se autentifica statusul
de incapacitate, aplicarea sistemului de verificare ce sta la baza
diagnosticului se face strict, admitandu-se implicit ca anumiti suferinzi nu sunt bolnavi. Pe de alta
parte, pentru a mentine autenticitatea
si credibilitatea indivizilor ca fiinte sociale si pentru a se
iesi din dilema afirmarii
continue de catre individ a suferintei sale in absenta bolii, psihologia de tip occidental a gasit
explicatii in termeni precum: fenomene mintale inconstiente,
mediere psihosomatica si, mai recent, somatiza-rea (Fabrega H,
