Accipiter gentilis gentilis - uliul porumbar

Accipiter gentilis gentilis - uliul porumbar

Descrierea. Este o pasare de talia sorecarului, cu capul, spatele si aripile cenusii, pieptul pe fond alb cu benzi transversale, cenusii, coada cenusie cu benzi mai intunecate si deasupra ochilor o banda caracteristica de culoare mai deschisa. Femela este mai mare decat masculul.

Biotopul. Populeaza zone paduroase care se invecineaza cu teren deschis de la ses pana la limita superioara a padurilor inclusiv in apropierea localitatilor. Prezinta o usoara preferinta pentru padurile batrane de rasinoase cu toate ca fost gasit si in paduri pure de foioase.

Hrana. Vaneaza patruland in lungul unor liziere, aliniamente etc., de regula acoperit lateral, doar rar pe teren deschis. Actioneaza pana la cca 5 km in jurul cuibului prinzand victimele sale prin surprindere, in aer, in apropierea solului sau pe sol. Daca exista o hrana usor accesibila se poate obisnui sa vaneze apropae zilnic in acelasi loc. Vaneaza preponderent pasari pana la marimea unei gaini dar si mamifere (iepuri in crestere, veverite, pisici tinere etc.). Pasarele mici sau soareci sunt vanati mai rar, iar reptilele si amfibiile sunt evitate. Nu consuma hoituri.

Reproducerea. Cuibul se gaseste de regula in padure; eventual este reparat cuibul folosit in anii precedenti. Cuiburile se gasesc, de regula, pe rasinoase, dar si pe fag, cat mai sus posibil, nu sub 6-8 m. Rareori foloseste cuiburile altor pasari mari. O pereche detine de regula 2-3 cuiburi folosite alternativ cuibul folosit fiind ocupat inca din martie, dar mici reparatii se fac pana in perioada cresterii puilor; cuiburile pot deveni in acest fel voluminoase. Un cuib nou are un diametru mediu de 100 cm si o inaltime de cca 25 cm. Prezinta o forma caracteristica, conica, intrucat baza este ascutita.

Marginea cuibului este acoperita in mod caracteristic si sustinut cu frunze si ramurele verzi.

Cele 3-4 oua sunt de culoare albastruie, in transparenta verzui. Sunt depuse de la inceputul lunii aprilie pana in mai la interval de 3 zile. Cresc un singur rand de pui, iar cand pierd cuibarul fac o ponta de inlocuire, uneori chiar in acelasi cuib.

Clocirea incepe foarte individual dupa primul ou, al doilea etc. si dureaza 36-41 de zile. In primele doua saptamani femela practic nu paraseste puii, familia fiind hranita de mascul. Dupa 28 de zile puii pot sa rupa singuri din prada durata lor de sedere in cuib fiind de 36-40 zile. Dupa cca 10 saptamani parasesc cuibul si famila se destrama.

Deplasari sezoniere. Este o pasare sedentara care se indeparteaza insa iarna la distante mai mari aparand frecvent si in localitati.