Anas clypeata - rata lingurar

Anas clypeata - rata lingurar

Descrierea. Masculul prezinta in haina nuptiala capul verde cu luciu metalic, pieptul alb, spatele brun-cenusiu, iar partea ventrala si laturile ruginii. Femela este bruna-cenusie, marmorata. Ambele sexe prezinta ciocul lung si latit in forma de lingura; oglinda este verde, tivita anterior si posterior cu alb, iar in timpul zborului se remarca la ambele sexe (ca si la Anas querquedula) tectricele secundare cenusii-albastrui.

Biotopul. Populeaza ape interne, eutrofe, dulci, la ses (balti, mlastini, lacuri) cu mal si fund mocirlos, putin adanci, cu luciu liber si vegetatie la mal. Accepta si lacuri inconjurate de paduri sau fara brau de stuf. Uneori, in special in pasaj, poate fi vazuta si pe lacuri salmastre, pe litoral etc.

Hrana. Cauta hrana inot, filtrand stratul superficial cu capul intins inainte. Mai rar cauta hrana cu capul sub apa sau in pozitie verticala cu capul in jos si doar exceptional se scufunda. Ciocul lor reprezinta printre toate ratele aparatul de filtrare cel mai eficient si specializat.

Hrana se compune din plante si animale marunte; iarna si primavara predomina vegetalele, vara si toamna, animalele. Printre plante cauta in special seminte plutitoare ale plantelor acvatice (Carex sp., Potamogeton sp., Scirpus sp. s.a.), mai rar consuma verdeturi (Elodea sp., Lemna sp.). Animalele sunt reprezentate preponderent de diferite moluste (Planorbis sp., Hydrobia sp., Littorina sp.) - este rata care consuma cele mai multe moluste -   urmate de crustacei (Ostracoda, Amphipoda s.a.), insecte (Coleoptera, Chironomida s.a) si mai rar a puietului unor amfibii sau pesti. Puii consuma numeroase exemplare de Daphnia

sp.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala la cca 10 luni. Cuplurile se formeaza din toamna sau iarna, sosind primavara imperecheate. Sunt monogame pe sezonul de reproducere.

Cuibul se gaseste in braul vegetal in jurul lacurilor, in locuri mai uscate, frecvent in vegetatie scunda: pe tufe de Carex sp., mai rar in culturi sau pajisti invecinate sau pe salcii, de regula bine ascuns. Este format din fire de iarba uscate si captusit cu dune brune-cenusii deschise, cu o linie intunecata in dreptul axului.

Depune la inceputul lunii mai 8-10 oua cenusii-verzui, mai rar brune-galbui. Ouale sunt depuse zilnic, eventual cu o pauza de 1-2 zile, iar clocirea incepe dupa depunerea ultimului ou; numai femelele clocesc, timp de 22-27 de zile, iar masculii stau de veghe si participa la conducerea puilor. Puii sunt precociali si devin zburatori dupa 6-7 saptamani.

Creste un singur rand de pui; dupa pierderea cuibarului poate depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o specie partial migratoare; o parte a populatiei ierneaza pe ape neinghetate. Plecarea are loc in septembrie-octombrie, iar intoarcerea in martie-aprilie. Ierneaza in jurul Mediteranei si in Africa de Sud.

In iunie-iulie incepe un pasaj intermediar de retragere spre locurile de naparlire. Se pare ca si aceasta specie prezinta cai diferite de pasaj la dus si la intoarcere (vezi si Anas querquedula).