Anas platyrhynchos platyrhynchos - rata mare

Anas platyrhynchos platyrhynchos - rata mare

Descrierea. Masculul prezinta capul verde cu luciu metalic si gusa bruna zonele fiind separate de un inel alb. Spatele si tectricele sunt cenusii, remigele primare brune, penajul supra- si subcaudal negre si coada alba; oglinda este albastra. Femela este brun marmorata.

Biotopul. Este foarte variat; in Europa Centrala apare semidomesticita in parcuri si pe ape. La origini populeaza ape dulci si salmastre superficiale, statatoare sau uneori lin curgatoare, inclusiv canale de desecare, de la ses pana in zona muntoasa. Biotopul  optim trebuie sa contina luciu de apa, maluri line cu vegetatie la mal si locuri uscate si ferite pentru odihna. Este in tara rata cea mai frecventa, care poate aparea pana la altitudini de 1500 m. In afara perioadei de reproducere prefera lacuri adapostite de vant, cu trestie la mal.

Hrana. Este cautata preponderent in apa, pe suprafata acesteia, prin culegere sau filtrare dar si, de regula, din apa putin profunda prin introducerea capului sub apa si agitarea malului cu picioarele sau prin scufundare partiala. Este cercetat un strat superficiala cel mult la profunzimea de 48 cm. S-au observat, in caz de pericol, si scufundari pana la 1-2 m. Intr-o proportie mai redusa hrana este cautata si pe jos prin culegere sau rupere. Hrana uscata este frecvent dusa la apa si umectata. Sunt inghitite piese relativ mari (de 2x2 cm). Din punct de vedere al compozitiei, hrana este foarte variata in timp si spatiu. Incepand cu sfarsitul verii consuma, aproape exclusiv plante verzi, seminte de Polygonum sp., Potamogeton sp., Cyperaceae, Gramineae s.a. pentru ca primavara-vara proportia animalelor sa creasca pana la 60-97 %. Printre animale consuma moluste (cu cochilie pana la 1 cm), insecte, viermi, crustacei, amfibii etc. Rar consuma si puiet de peste sau icre. Este activa ziua si noaptea.

Reproducerea. Maturitatea sexuala este atinsa la cca 10 luni; "petirea" si formarea cuplurilor are loc inca din toamna astfel incat perechile sosesc intotdeauna imperecheate la locul de clocire. Cuplul este monogam cel putin pe durata sezonului de clocire si s-au descris numeroase cazuri de cupluri de lunga durata. In timpul clocirii masculii prezinta totusi frecvent promiscuitate.

Nu prezinta teritorialitate, ceea ce face ca uneori cuiburile sa se gaseasca la mica distanta, cativa metri, fara a forma totusi colonii. Cuibul este amplasat, de regula, in apropierea apei (ocazional s-au observat insa si cuiburi la sute de metri de apa) pe sol, cu protectie laterala sau de sus.

Exista o mare plasticitate in alegerea locului de clocit: in stufarisuri, pe insulite de Carex sp., in vegetatia de mal cu Urtica sp. sau Rubus sp. Ocazional cloceste si pe salcii taiate in scaun sau in scorburi, in cuiburi de ciori sau de rapitori etc. Cuibul este alcatuit foarte sumar, din fire de iarba, frunze uscate etc., din imediata vecinatate, la care se adauga ulterior si dune brune cu centru de culoare mai deschisa si varfuri deschise.

Ouale, cel mai adesea 7-12 la numar, sunt de culoare verzuie sau alba-crem, fara luciu. Ouale sunt depuse incepand cu prima decada a lunii aprilie, uneori din martie, zilnic. Relativ frecvent unele oua sunt depuse in cuiburile semenelor sau in cuiburile altor specii de rata.

Doar femela cloceste incepand dupa depunerea ultimului sau ultimelor oua timp de 24-28 zile; masculul sta in prima parte a clocitului in apropierea cuibului, apoi legaturile slabesc.

Puii sunt precociali si pot zbura dupa 7-8 saptamani. Creste un singur rand de pui pe an, dar poate face ponte repetate, de inlocuire, astfel incat se gasesc oua si pui si vara. Se discuta chiar posibilitatea existentei a doua randuri de pui pe an - in special in parcuri.

Deplasari sezoniere. Este o specie sedentara, cel mult de pasaj, care se retrage la sud in masura in care ingheata apele revenind imediat dupa topirea lor. Masculii parasesc biotopul de reproducere mai repede, prin iunie, cand femelele mai clocesc sau conduc puii si se concentreaza pentru naparlire in zone lacustre intinse, linistite. Iarna numarul ratelor poate creste in biotopurile favorabile datorita aportului exemplarelor nordice.