Anas penelope - rata fluieratoare

Anas penelope - rata fluieratoare

Descrierea. Masculul prezinta capul si gusa brune-castanii, crestetul galbui, spatele cenusiu si penajul subcaudal negru. In zbor se vad tectricele albe si remigele brune-negricioase. Femela este brun marmorata cu penajul ventral si subalar mai deschis. Oglinda este verde.

Biotopul. Loceste langa lacuri de apa dulce, cu preferinta de marime  mijlocie sau mare evitand cele mici, cu vegetatie de mal nu prea deasa. Evita stufarisurile pure, dese sau lacurile inconjurate de padure. In tara atinge limita sudica a arealului clocind rar in Delta, complexul Razelm-Sinoe, unele  lacuri ale Dobrogei, Lacul Bicaz, baltile Dunarii Inferioare, parand a-si mari arealul intrucat Lintia. Iarna apare frecvent si in numar mare pe litoral sau pe lacuri mai mari si mai adanci din interiorul tarii, care ii ofera adapost, cautand pentru hrana suprafete inundate, statii de epurare etc., situate uneori la distante de zeci de km de lacuri. Cuibareste doar incidental in tara fiind o specie nordica.

Hrana. Este cautata din mers "pascand" in felul gastelor vegetatia sau "culegand" in zona de mal precum si inot, de pe suprafata apei sau cu capul sub apa; "filtreaza" mai rar. Hrana este preponderent vegetala: parti suculente (Ranunculus sp, Potamogeton sp., diferite Gramineae, Ruppia sp., Zostera sp. s.a.), seminte si rizomi ale unor plante de mlastina sau submerse, fructe si bace etc.

Primavara si vara proportia animala este ceva mai mare putand chiar sa predomine: moluste (Hydrobia sp. si Cardium sp.), crustacei (Gammarus sp. s.a.) si insecte (ortoptere, coleoptere).

Iarna consuma frecvent alge marine (Cladophora sp., Ulva sp., Enteromorpha sp.).

Este activa ziua si noaptea.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala spre finele primului an de viata, dar in primul an totusi numeroase exemplare nu se imperecheaza. Formarea cuplurilor are loc in timpul iernii, insa cuplul (monogam) tine numai pana in timpul clocirii. Instinctul teritorial se manifesta la mascul prin paza efectuata in apropierea cuibului de pe mici ridicaturi si se stinge prin luna iunie.

Cuibul se gaseste pe sol, la marginea apei, mai rar la distante de pana la cateva sute de metrii, de regula protejat de ramurile groase ale unor salcii, de vegetatie inalta etc. Se compune din cateva fire de iarba si frunze uscate la care se adauga in timpul depunerii oualor dune cenusiu intunecate, cu centrul si varful mai deschise, dar nu albe, care se confunda usor cu cele de Anas strepera.

Ouale sunt albe-crem uneori cu o tenta bruna, cu luciu, cel mai frecvent 6-8 la numar, uneori si mai multe, si sunt depuse incepand cu mijlocul lunii mai, zilnic. Cloceste exclusiv femela timp de 22-23 zile, exceptional pana la 28 de zile, incepand dupa depunerea ultimului ou. Puii sunt precociali si raman cu femela pana in luna august. Creste un singur rand de pui, dar poate depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o pasare preponderent nordica, migratoare, care apare in luna martie si prima parte a lunii aprilie si incepe sa paraseasca locurile de clocire din iunie, cand mai intai se retrag masculii spre locurile de naparlire. In perioada de pasaj, octombrie-noiembrie si in martie, numeroase exemplare nordice trec prin tara; cele indigene sunt sedentare plecand cel mult cand apele ingheata pana la Marea Mediterana.